Sunteți pe pagina 1din 2

CARACTERIZARE STATUL ROMAN

Cunoasterea si ntelegerea acestui fenomen complex, care este statul, necesita o


punere n lumina a contextului istoric, politic si social care l-au generat, si care
de la o tara la alta apare diferit, datorita nuantelor specifice a factorilor de
influenta de ordin geografic, social, politic, religios etc.
De aceea n abordarea acestei teme, am pornit de la o serie de concepte si teorii,
care au fost emise de-a lungul timpului, n diferite perioade si epoci marcate de
conjuncturi sociale si politice, cu rol determinant n formare si definirea notiunii
de stat. Primul capitol este dedicat acestui demers de ntelegere si recunoastere a
conceptului si caracteristicilor statului.
Pornind de la definitia statului, prin care care se arata ca statul este o putere
organizata asupra unei populatii, pe un anumit teritoriu, sunt prezentate n
capitolul al doilea elementele constitutive ale statului: populatia, teritoriul si
puterea de stat si modul n care acestea interactioneaza ntre ele, ntr-o
coordonare si conditionare reciproca, astfel nct n absenta oricarui element nu
putem vorbi despre existenta unei entitati statale.
unul din .Un capitol prezinta modul de organizare si de functionare a statului
din punct de vedere politic care se reflecta prin forma puterii de stat, diferita de
la un stat la altul n functie de trei criterii importante : structura de stat, forma de
guvernamnt si regimul politic. Deosebim astfel din punct de vedere al structurii
de stat, ca forme principale de entitati statale: statul unitar, statul federal,
confederatii de state. Din punct de vedere a formei de guvernamnt recunoastem
statul monarhic, statul democratic, statul republican si alte forme care au
caracterizat diferitele epoci din istoria si evolutia statului. Din punct de vedere al
regimului politic dominante au fost si sunt regimul democratic sau, la polul
opus, regimul totalitar.
Un alt aspect continua expunerea lucrarii, cu prezentarea rolului determinant si a
modului n care statul intervine, prin exercitarea functiilor sale, n viata sociala,
politica si juridica a oricarei societati. Vorbim astfel de cele trei functii majore
ale statului: functia legislativa, functia executiva si functia jurisdictionala.
Facem astfel trecerea spre capitolul urmator care, prezinta legatura politica si
juridica ce uneste statul si dreptul ntr-un singur concept: statul de drept. Acest
termen modern, de actualitate, pune n evidenta rapotul dintre stat si drept
caracterizat prin tendinta de dominare a statului n opozitie cu puterea de
nfrnare pe care o opune acestuia, prin mijloacele specifice, dreptul.
Capitolul final face o trecere n revista a principalelor acte supreme, care au fost
elaborate n decursul epocilor istorice ti care au avut rol determinant n procesul
de formare a statului romn. Sunt prezentate actele normtive care au precedat
evenimentul istoric si normativ cu rol determinant n formarea statului national
romn, prin Unirea Principatelor de la 1859, nfaptuind astfel un vis, de unitate,
al romnilor. Acest moment a marcat, pentru istoria si viata constitutionala
romneasca, zorii unei noi epoci, epoca moderna, care se va evidentia prin
schimbari politice la nivel nalt si, pe cale de consecinta, modificari

constitutionale. n acest context, vorbim de statul si constitutiile Romniei din


perioada monarhica, pentra ca apoi sa amintim perioada statului comunist cu
cele trei constitutii care l-au fundamentat, pentru a ncheia cu prezentarea
actualei situatii politice a statului romn n lumina Constitutiei adoptate n 1991
si revizuita n 2003.
COORDONATELE SOCIALE SI POLITICE ALE STATULUI
Statul, forma complexa de organizare a societatii
Ca fenomen social complex statul a fost studiat din diverse perspective de catre
diverse stiinte ca politologia, sociologia, filozofia, stiintele juridice. nsa n nici
una dintre aceste stiinte problematica statului nu se ntregeste asa cum se
ntregeste si se interfereaza cu problematica juridica, cele doua fenomene sociale
statul si dreptul fiind interpatrunse si indisolubil legate. Aceasta situatie l-a
facut pe M.Djuvara sa afirme ca realitatea desigur cea mai interesanta n drept,
cea mai pasionanta de studiat, este statul.1
Statul este un fenomen special aparte n istoria societatii, coordonatele sale
esentiale dezvoltndu-se ndeosebi n domeniile politic si juridic.
Din punct de vedere juridic statul este expresia si institutionalizarea puterii
politice n societate, sistemul institutional creat de aceasta putere n scopul
exercitarii ei. n acest context juridic, statul realizeaza puterea politica cu
ajutorul dreptului, care este cel mai de seama factor generator de norme juridice
si garant al aplicarii acestor norme. Statul devine astfel, forma normala de
organizare a societatii politice.
Termenul de stat este utilizat, de regula, n trei acceptiuni importante promovate
n doctrin ade specialitate:
- Statul reprezint puterea centrala - prin aceasta acceptiune se face diferentiere
ntre stat si colectivitatile locale;
- Statul reprezinta guvernantii - n sensul ca statul desemneaza pe de o parte pe
cei care conduc iar pe de alta parte pe cei care sunt condusi, acceptiune care face
diferentierea ntre guvernanti si guvernati;
- a treia acceptiune este acea n care statul desemneaza o societate politica
organizata;
n acceptiunea sa cea mai larga, termenul stat este utilizat n sensul de a desemna
o societate omeneasca organizata politic ntr-un anumit spatiu teritorial. Privit
prin acest cadru, statul ne indica coexistenta unor elemente fundamentale ale
sale denumite si constante ale statului si anume: teritoriul populatia si puterea
publica suverana.
n sens restrns termenul stat se refera la stat ca o organizatie sau o institutie a
puterii publice suverane.