Cand,in secolul al XII-lea inaintea erei noastre, puterea

miceniana se naruie sub invazia triburilor doriene care navalesc in

Grecia continentala, in incendiul ce devasteaza rand pe rand Pylos
si Micene nu piere doar o dinastie, ci este distrus pentru
totdeauna un anume tip de regalitate, este abolita definitiv si in
intregime o forma de viata sociala centrata in jurul palatului,
dispare din orizontul grec un personaj, Regele divin. Prabusirea
sistemului micenian depaseste cu mult,prin consecintele
sale,domeniul istoriei politice si sociale. Ecoul ei se rasfrange si
asupra omului grec;ii modifica universul spiritual si ii transforma
unele din atitudinile psihologice. Astfel incat diminuarea rolului
jucat de Rege,la capatul indelungatei si sumbrei perioade de
izolare si de reasezare pe care o numim Evul Mediu grecesc,a
putut pregati aparitia a doua innoiri inseparabile:instituirea Cetatii
si nasterea unei gandiri rationale.