Arhitectura populara a zonei etnografice Maramures

O foarte bogata si continua traditie sta la baza arhitecturii populare din zona
etnografica Maramures, ce constituie una din ramurile importante ale arhitecturii
romanesti si asupra careia vom preciza cateva amanunte.
Biserica
Mestesugul si arta pe care le-au pus in construirea casei si a acareturilor
mesterii din nordul Transilvaniei se regaseste si la bisericile edificate de-a lungul
multor veacuri de vestiti mesteri. Se stie ca pe tot acest teritoriu se gasesc unele din
cele mai interesante constructii religioase din lemn nu numai din tara noastra, ci si
din intreaga Europa. Bisericile din lemn maramuresene si-au castigat de mult o
faima bine meritata, atat in randul specialistilor, cat si in randul publicului larg din
multe tari ale lumii.
Construite din cununi orizontale de lemne de stejar sau brad asezate pe un
soclu scund de piatra, bisericile au impartirea traditionala impuse de necesitatile de
cult: pronaos, naos si altar. De multe ori un pridvor in fata intrarii si o prispa care
inconjoara biserica sau se intinde numai pe latura de sud, completeaza elementele
planimetrice. Specific pentru bisericile de lemn maramuresene este turnul inalt, de
filiatie gotica, ce se ridica pana la 40-50 m. inaltime. Aici, in construirea unui turn
atat de inalt numai din lemn, se manifesta marea stiinta a constructorilor tarani ce
au stiut sa asigure o mare stabilitate prin sistemul contra vanturilor.
Poarta maramuresana
Adevarat "arc de triumf " rustic, si-a cucerit faima prin armonia perfecta a
dimensiunilor, prin respectarea proportiilor dintre partile componente si prin densa
metafora a ornamentatiei.
Atasamentul locuitorilor fata de aceste valoroase constructii cu atat de profunde
traditii in arta si cultura, cat si in istoria social-politica a Maramuresului este
ilustrat de faptul ca pana azi s-a pastrat obiceiul de a categorisi gospodariile dupa
porti. Poarta constituie in imaginea omului din veacurile trecute o bariera in calea
raului, o bariera care delimita un alt univers, acela al casei si gospodariei, in cadrul
caruia se desfasura intreaga viata familiala.

Toate simbolurile si elementele de impodobire initial au avut semnificatii, dar

ele odata cu curgerea timpului au evoluat in motive decorative. FUNIA - este o
spirala care indica aspiratia catre inaltimi. Cel mai raspandit element decorativ in
arta lemnului il constituia ROZETA, simbol solar izvor de lumina, caldura de care
depinde insasi viata. Motiv ornamental al portilor si vranitelor, asa numitul POM
AL VIETII simbolizeaza viata fara de moarte si rodnicie nesfarsita.
Intre motivele ornamentale zoomorfe un rol important il ocupa SARPELE. Motivul
isi trage originea din credinta straveche in sarpele casei pazitor de rele al
gospodariei. Alte simboluri folosite sunt "Chipul de om" ,"Mana cu degetele
rasfirate" "Furca cu trei brate"
Casa
Materialul de constructie este in exclusivitate lemnul. Forma si structura
acoperisului este aceeasi ca pe tot teritoriul Romaniei, in patru ape. Acoperisul in
doua ape este mai nou, de influenta straina
Planurile vechi de casa se inscriu si ele in principalele categorii de planuri
romanesti: plan cu doua incaperi (tinda si odaia de locuit) pe aceeasi linie a fatadei
si planul cu doua incaperi si prispa in fata tindei. Prin evolutie, langa tinda a aparut
o camara, iar mai tarziu interiorul era astfel: intrarea in tinda, apoi pe stanga si pe
dreapta cate o camera de locuit si in capat odaia frumoasa.
Creatii artistice in lemn
Este cunoscut faptul ca lemnul constituie una din cele mai vechi materii prime
prelucrate de om in Maramures nu exista categorie de obiecte de uz la care sa nu
fie folosit lemnul ca materie prima. Din aceste categorii amintim fantana,
primordiala pentru existenta omului pe pamant, datorita faptului ca apei si aducerii
ei la suprafata le-a fost intotdeauna acordata importanta pe care le merita.
Obiectele de cult
Maramuresul este regiunea care a pastrat, de zeci de generatii, unele din cele
mai frumoase obiceiuri legate de munca, de ciclurile vietii, ocazii de sarbatori. Din
lemn sunt executate artistic si majoritatea obiectelor folosite de ocazie sau sarbatori
precum pecetare, adevarate sculpturi in miniatura pentru tiparirea pe paine speciala
pentru biserica. De asemenea se cioplesc cruci cu o simbolica speciala dar
incadrate perfect stilului arhitectuii traditionale.

Stan Ion Patras din Sapanta este cel care, prin genialitatea sa, a creat un intreg
cimitir de cruci lucrate artistic, sculptate in lemn si apoi pictate. Cimitirul din
Sapanta a devenit cunoscut in intreaga lume ca "Cimitirul vesel".
Troita din Berbesti considerat monument religios de o mare valoare artistica
Ceramica
Traditia ceramicii este nu numai veche ci si continua din vremea dacilor si pana
in zilele noastre. Din punct de vedere al tehnicilor si sistemelor de ornamentare cat
si al formelor gasim aici aproape toate tipurile de ceramica. Cea mai cunoscuta este
astazi ceramica rosie nesmaltuita (Sacel) cu unele elemente de ornamentatie
arhaica pastrate inca de la ceramica neagra,
Pictura pe lemn
Iconografia maramuresana are o indelungata si bogata traditie, fiind apreciate
in mod deosebit icoanele pe lemn. Desi incadrate unor canoane existente in
iconografia romaneasca, in speta bizantina vadesc totusi un stil deosebit, o tratare
mai umana, mai realista a personajelor.