GRILE PEDODONIE, PREVENIE ORO

DENTAR
Avantajele obturatiilor preventive cu glass
ionomeri sunt:
- adeziune excelent la smalt si dentin,
- aplicarea ntr-un singur timp,
- posibila actiune cariostatic prin eliberare de
fluor,
clasificri, n care mai frecvent se descriu
urmtoarele tipuri:
- santuri largi n form de V,
- santuri nguste n form de I,
Cimenturile glass ionomer modificate cu rsin
(fotopolimerizabile),
prezint urmtoarele caracteristici:
- manevrare usoar,
- aspect fizionomic acceptabil.
Debutul leziunilor carioase din santurile
ocluzale are loc:
- la orificiul santului,
Dup BRATU D. si colab., calitile unui
material de sigilare ar fi
urmtoarele:
- fluiditate,
- priz rapid n conditiile cavittii bucale,
- s nu perturbe ocluzia,
Dup STURDEVANT, C.M. sigilantii au
urmtoarele efecte importante:
- umplu n mod mecanic fosetele si sanurile
adnci cu o rsin acido
rezistent,
- blocheaz locusul preferat al Streptococului
mutans si al altor
microorganisme cariogene,
- usureaz manoperele de curire a santurilor si
fosetelor.
Dup efectuarea sigilrii cu rsini compozite,
controlul n relatie ocluzal
presupune:
- dup realizarea sigilrii, peste suprafata dentar
respectiv se aplic
soluii fluorate,
- permite ndeprtarea exceselor care pot genera
interferene sau contacte
premature,
Enameloplastia este o tehnic de sigilare
recomandat n cazul suprafetelor
ocluzale n special n urmtoarele situatii:
- n cazul santurilor adnci si nguste, cu modificri
de culoare,
susceptibile de carie,
Enameloplastia este o tehnic de sigilare a
santurilor si fosetelor care
presupune:
- prelucrarea mecanic a santului ocluzal, o lrgire
a acestuia si sigilarea
cu un ciment glass ionomer sau rsini compozite,
n cazul sigilrii cu rsini compozite timpii
operatori sunt urmtorii:
- curtirea suprafetei dentare,
- demineralizarea suprafetelor de smalt,
- splare si uscare,

- aplicarea materialului de sigilare.

ntre dezavantajele cimenturilor glass ionomer
conventionale, cu reactie de
priz chimic se pot enumera:
- aplicare mai greoaie,
- finisare slab datorit rugozittii superficiale,
- rezistenta sczut n zonele supuse direct
solicitrilor masticatorii.
n ce priveste tehnica sigilrii cu rsini
compozite, curtirea suprafetei
dentare presupune:
- se face un periaj profesional cu ajutorul unei perii
profilactice,
- se folosesc paste formate din pulbere de piatr
ponce si ap,
n ce priveste tehnica sigilrii cu rsini
compozite, pregtirea suprafetelor de
smalt presupune n mod clasic o demineralizare
recomandat s se fac timp de:
- 60 de secunde pentru dinii permanenti,
- 120 de secunde pentru dinii temporari.
n ce priveste tehnica sigilrii cu rsini
compozite, pregtirea suprafeelor de
smalt presupune aplicarea agentului
demineralizant indiferent de tipul acestuia
astfel:
- el trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o
suprafa de aproximativ 2
mm dincolo de marginile viitoarei sigilri,
- gelul demineralizant se aplic cu o pensul fin.
n cazul sigilrii cu rsini compozite, dac se
folosesc sigilanti
autopolimerizabili sunt adevrate urmtoarele
afirmatii:
- timpul de lucru este limitat,
n cazul folosirii materialelor de sigilare pe baz
de rsini compzite,
enameloplastia ofer urmtoarele caracteristici:
- asigur o adaptare mai bun la smalt.
- permite ptrunderea mai profund a materialului,
indiferent dac este
granular sau negranular.
n cazul utilizrii ca material de sigilare a unui
ciment glass ionomer,
enameloplastia ofer urmtoarele caracteristici:
- se pierd mai putine sigilri,
- sigilrile care se mentin sunt corespunztoare sau
aproape
corespunztoare n privinta integrittii marginale.
n legarea materialului de sigilare la suprafata
de smalt demineralizat acid
un rol important l au urmtorii factori:
- topografia suprafetei de smalt demineralizate,
- timpul de demineralizare,
- agentul de demineralizare,
- concentratia demineralizantului.
n stomatologie se recunoaste c zonele cele mai
vulnerabile la apariia
proceselor carioase sunt:
- fosetele ocluzale,
- sanurile ocluzale.

- n urma studierii morfologiei santurilor ocluzale

s-au fcut mai multe
n principiu tehnica obturaiei preventive cu
rsin cuprinde urmtorii timpi
operatori:
- ndeprtarea tesutului alterat,
- demineralizare suprafetei de smalt,
- splare si uscare,
- obturarea cavittii cu un material compozit.
Obturatiile preventive cu glass ionomeri
presupun urmtorii timpi operatori:
- periaj profesional cu past de piatr ponce,
- splare cu ap,
- pregtirea cavittii,
- aplicarea glass ionomerului.
Odontotomia profilactic poate fi util n
urmtoarele situatii clinice:
- existena unor dubii n legtur cu prezenta sau
absenta unei carii,
- copiii cu policarii care au igien bucal precar,
- imposibilitatea efecturii unor controale periodice
repetate,
- copii a cror sntate general necesit efectuarea
tratamentelor
stomatologice sub anestezie general.
Obturatia preventiv reprezint:
- sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu
tratamentul unei carii
minime ocluzale de smalt sau dentin,
Prevalenta si incidenta crescut a cariei ocluzale
se datoresc interactiunii mai
multor factori:
-concentratiei mai mici a fluorului n smaltul
ocluzal dect n cel
proximal,
- capacitii de retentie a microorganismelor si
alimentelor n fosete si
santuri,
-imposibilitile realizrii unei curtiri foarte
bune indiferent de mijlocul
utilizat,
-cantitii de smalt mai mici ntre suprafata
dintelui si jonctiunea
smalt/dentin n cazul santurilor.
Propriettile ideale ale unui sigilant stabilite de
DENTAL ADVISOR n
1986 sunt urmtoarele:
- absorbtia sczut a apei,
- timp de priz scurt,
- expansiune termic redus.
Pentru obturatiile preventive se pot folosi ca
materiale de obturatie
urmtoarele:
- materiale compozite, glass ionomeri si amalgam
Rsinile de sigilare care elibereaz fluor
prezint urmtoarele caracteristici:
- cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n
primele 24 de ore,
- eliberarea de fluor continu pe o perioad de cel
puin 2 ani,
Sigilarea este o metod de prevenire a cariei de
la nivelul:

- sanurile si fosetele ocluzale ale premolarilor si

molarilor,
- sanurile si fosetele de pe suprafeele
vestibulare si orale ale molarilor,
- sanurile si fosetele de pe suprafeele orale ale
incisivilor superiori
Santurile care ofer cel mai bun mediu pentru
dezvoltarea cariilor sunt:
-santuri nguste n form de I,
. Sigilarea se recomand n urmtoarele situatii
clinice:
- santuri si fosete adnci n form de I,
- santuri si fosete adnci cu proast coalescent,
- sonda agat, dar nu sunt alte semne de carie
dentar,
- dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o
suprafat uscat,
SURMONT P. si colab. indic aplicarea
sigilrilor la:
- pacientii carioactivi cu nivel crescut de streptococ
mutans,
- pacientii care consum zilnic mari cantitti de
dulciuri,
- pacientii handicapati psihic sau fizic, care nu si
pot efectua igiena
oral,
SIMONSEN recomand ca perioade potrivite
pentru sigilare:
- 6 7 ani pentru molarii primi permanenti,
- 3 4 ani pentru molarii temporali
Tehnica odontotomiei profilactice const n:
- prepararea mecanic a tuturor santurilor si
fosetelor dintilor nou erupti
prin pregtirea unor cavitti superficiale si
obturarea lor cu amalgam de argint,
Tehnica de eradicare a santului const n:
- deretentivizarea santurilor prin lrgirea si
netezirea lor mecanic, fr
ca aceast tehnic s fie urmat de obturatie,
Tehnica sigilrii cu ciment glass ionomer
presupune urmtorii timpi
operatori:
- curirea suprafetei dentare,
- splarea suprafetei cu ap si uscarea cu aer,
- izolarea cu rulouri de vat,
- pregtirea materialului de sigilare.