A. COMPETENTA INTRODUCTIVA
I. Date de identificare:
1. scoala: Grupul Scolar Simion Barnutiu Carei;
2. profesor: Ing. Cora Mihaela;
3. clasa: XII A;
4. profil: Resurse naturale si protectia mediului;
5. specializarea: Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului;
6. continutul invatarii: M2: Supravegherea si controlul calitatii apelor naturale.
II. Competentele lectiei:
1. Tipul lectiei: de aprofundare a cunostintelor legate de analizele apelor;
2. Competente generale: Intelegerea si utilizarea conceptelor specifice
determinarii indicatorilor chimici ai apelor naturale;
3. Competente specifice: Elevii trebuie sa stie:
- lucruri generale despre fier;
- cate metode sunt pentru determinarea fierului;
- principiul metodei;
- materiale necesare pentru determinarea fierului;
- modul de lucru;
- formula de calcul;
- observatiile.
4. Strategii didactice:
Metode si procedee:
- explicatia, conversatia, dialogul;
- observatia;
- explicatia demonstrativa.
Mijloace de invatamant:
- caietul personal, fise de lucru;
5. Evaluarea : teste, autoevaluare
6. Surse informationale:
a. Documente normative: Curriculum de specialitate;
b. Documente suportive:
- Ghid metodologic;
- Chimia sanitara a mediului, Sergiu Mahanescu, Mona Ligia
Diaconescu, Bucuresti 1985;
- internet.
B. COMPETENTA DESCRIPTIVA
III.Desfasurarea lectiei (continutul didactic)
Nr.c Elementele
rt.
lectiei
1.
Captarea
atentiei
Activitatea de predare;
Activitatea profesorala
- Salut, prezenta. Profesorul verifica conditiile
de incepere a orei-conversatia
2.
3.
Enuntul
competentelor
specifice
Verificarea
cunostintelor
anterioare
Ce reprezinta amoniacul ?
Invatare
Activitatea elevului
- raportul elevului de
serviciu;
- elevii raspund la
intrebari.
- elevii asculta
Elevii rapund?
El reprezinta primul
stadiu de
descompunere a
substantelor
organice cu un
continut de azot in
molecula lor si de
aceea ne indica o
poluare recenta
(ore-zile) si in
consecinta foarte
periculoasa.
Amoniacul rezulta
in apa din
degradarea
incompleta a
substantelor
organice care contin
azot sau poate
proveni de
asemenea din sol.
Exista 3 metode.
a. Metoda
colorimetrica fara
distilare
b. Determinarea
amoniacului prin
metoda distilarii
c. Determinarea
amoniacului prin
metoda colorimetrica
Amoniacul
formeaza cu
reactivul Nessler un
complex colorat in
galben de iodura de
oximercur-amoniu
ce se poate
colorimetra.
- apa bidistilata
lipsita de
amoniac;
- reactiv Nessler;
- amestec alcalin;
solutie etalon stoc
pentru amoniac;
- solutie etalon de
lucru;
- sare Seignette
(tartrat de sodiu
si potasiu)
Recuperarea
amoniacului din
probele de apa prin
distilare se face la
pH=7,4 pentru a
inhiba hidroliza
compusilor cu azot.
Determinarea
amoniacului se face
fie volumetric, fie
colorimetric daca
continutul
amoniacului este sub
5 mg/ dm 3 .
- apa bidistilata
lipsita de amoniac;
- solutie tampon de
fosfati;
- acid sulfuric 0,1 N;
- NaOH 0,1N;
- Rosu de metil
solutie 0,1%;
- Piatra ponce;
- Solutie etalon de
clorura de amoniu.
mg NH4 + /dm 3 =
{[( V-V1) f x 1,8] /
V2} x 1000
unde: V- ml
hidroxid de sodiu 0,1
N folositi pentru
neutralizarea a 50 ml
H2SO4 0,1 N;
V1 - ml
hidroxid de sodiu 0,1
N folositi pentru
neutralizarea
excesului H2SO4 0,1
N;
f- factorul
solutiei de hidroxid
de sodium 0,1 N;
1,8echivalentul in mg
NH4 + al unui ml
NaOH 0,1N;
V2- cantitatea
de apa de analizat
luata in lucru, in ml.
4.
Sustinerea
lectiei de zi
5.
6.
7.
Fixarea
cunostintelor
Evaluarea
Transferul
cunostintelor
Anexa 1:
Conc. in Fe/dm
Solutia etalon de lucru
Apa bidistilata
Hidroxilamina
Tampon acetat
Orto fenantrolina
Amoniac diluat
- clorhidrat de hidroxilamina;
- apa bidistilata;
- acetat de amoniu;
- ortofenantrolina;
- amoniac concentrat si diluat;
- balon cotat;
- tuburi colorimetrice;
- spectrofotometru.
Modul de lucru:
Intr-un flacon Erlenmayer se introduc 100 ml
apa de analizat peste care se adauga 2 ml HCl
conc., 1 ml clorhidrat de hidroxilamina, se
fierbe pe sita pana ce volumul scade la
aproximativ 20 ml.
Se raceste la temperatura camerei, apoi se
trece intr-un balon cotat de 50 ml si se aduce
la semn cu apa bidistilata. Se transvazeaza
apoi intr-un tub colorimetric de 100 ml si se
adauga 10 ml solutie acetat de amoniu 2 ml
ortofenantrolina si apoi amoniac conc. si
diluat pana se obtine pH-ul.
Se lasa 15 sa se dezvolte culoarea si se
citeste extinctia la spectrofotometru la
lungimea de unda de 510 nm in cuva de 1 cm
drum optic fata de o proba martor preparata in
acelasi fel, folosind apa bidistilata.
Calcul:
Valoarea extinctiei se citeste pe curba de
etalonare preparata din schema de mai jos:
Anexa 1.
Dupa 15 se citeste extinctia in acelasi conditii
ca si proba si se traseaza curba
Observatie:
Daca extinctiile sunt mici, compararea probei
se face vizual cu scara.
- se impart textele, se analizeaza;
- se face evaluarea
mg 0
ml 0
ml 50
ml
ml
ml
0,05 0,10
0,25 0,5
49,75 49,5
1,0
5,0
45,0
1,5
7,8
42,5