Proiect de tehnologie didactica

A. COMPETENTA INTRODUCTIVA
I. Date de identificare:
1. scoala: Grupul Scolar Simion Barnutiu Carei;
2. profesor: Ing. Cora Mihaela;
3. clasa: XII A;
4. profil: Resurse naturale si protectia mediului;
5. specializarea: Tehnician ecolog si protectia calitatii mediului;
6. continutul invatarii: M2: Supravegherea si controlul calitatii apelor naturale.
II. Competentele lectiei:
1. Tipul lectiei: de aprofundare a cunostintelor legate de analizele apelor;
2. Competente generale: Intelegerea si utilizarea conceptelor specifice
determinarii indicatorilor chimici ai apelor naturale;
3. Competente specifice: Elevii trebuie sa stie:
- lucruri generale despre fier;
- cate metode sunt pentru determinarea fierului;
- principiul metodei;
- materiale necesare pentru determinarea fierului;
- modul de lucru;
- formula de calcul;
- observatiile.
4. Strategii didactice:
Metode si procedee:
- explicatia, conversatia, dialogul;
- observatia;
- explicatia demonstrativa.
Mijloace de invatamant:
- caietul personal, fise de lucru;
5. Evaluarea : teste, autoevaluare
6. Surse informationale:
a. Documente normative: Curriculum de specialitate;
b. Documente suportive:
- Ghid metodologic;
- Chimia sanitara a mediului, Sergiu Mahanescu, Mona Ligia
Diaconescu, Bucuresti 1985;
- internet.

B. COMPETENTA DESCRIPTIVA
III.Desfasurarea lectiei (continutul didactic)
Nr.c Elementele
rt.
lectiei
1.
Captarea
atentiei

Activitatea de predare;
Activitatea profesorala
- Salut, prezenta. Profesorul verifica conditiile
de incepere a orei-conversatia

2.

- profesorul anunta (obiectele de referinta,

competente specifice)

3.

Enuntul
competentelor
specifice
Verificarea
cunostintelor
anterioare

Ce reprezinta amoniacul ?

De unde rezulta amoniacul?

Cate metode de determinare a amoniacului

sunt? Care sunt acelea?

Care este principiul metodei de determinare a

amoniacului prin metoda colorimetrica fara
distilare?
2

Invatare
Activitatea elevului
- raportul elevului de
serviciu;
- elevii raspund la
intrebari.
- elevii asculta
Elevii rapund?
El reprezinta primul
stadiu de
descompunere a
substantelor
organice cu un
continut de azot in
molecula lor si de
aceea ne indica o
poluare recenta
(ore-zile) si in
consecinta foarte
periculoasa.
Amoniacul rezulta
in apa din
degradarea
incompleta a
substantelor
organice care contin
azot sau poate
proveni de
asemenea din sol.
Exista 3 metode.
a. Metoda
colorimetrica fara
distilare
b. Determinarea
amoniacului prin
metoda distilarii
c. Determinarea
amoniacului prin
metoda colorimetrica
Amoniacul
formeaza cu
reactivul Nessler un

Care sunt reactivii volositi la aceasta

determinare?

Care este principiul metodei de determinare a

amoniacului prin metoda distilarii?

Care sunt reactii si materialul folosit la

aceasta determinare?

Care este formula de calcul a determinarii

amoniacului prin metoda distilarii?

complex colorat in
galben de iodura de
oximercur-amoniu
ce se poate
colorimetra.
- apa bidistilata
lipsita de
amoniac;
- reactiv Nessler;
- amestec alcalin;
solutie etalon stoc
pentru amoniac;
- solutie etalon de
lucru;
- sare Seignette
(tartrat de sodiu
si potasiu)
Recuperarea
amoniacului din
probele de apa prin
distilare se face la
pH=7,4 pentru a
inhiba hidroliza
compusilor cu azot.
Determinarea
amoniacului se face
fie volumetric, fie
colorimetric daca
continutul
amoniacului este sub
5 mg/ dm 3 .
- apa bidistilata
lipsita de amoniac;
- solutie tampon de
fosfati;
- acid sulfuric 0,1 N;
- NaOH 0,1N;
- Rosu de metil
solutie 0,1%;
- Piatra ponce;
- Solutie etalon de
clorura de amoniu.
mg NH4 + /dm 3 =
{[( V-V1) f x 1,8] /
V2} x 1000
unde: V- ml
hidroxid de sodiu 0,1
N folositi pentru
neutralizarea a 50 ml

H2SO4 0,1 N;
V1 - ml
hidroxid de sodiu 0,1
N folositi pentru
neutralizarea
excesului H2SO4 0,1
N;
f- factorul
solutiei de hidroxid
de sodium 0,1 N;
1,8echivalentul in mg
NH4 + al unui ml
NaOH 0,1N;
V2- cantitatea
de apa de analizat
luata in lucru, in ml.
4.

Sustinerea
lectiei de zi

Titlul lectiei noi: Determinarea fierului din

Elevii noteaza si
apa;
asculta
De unde provine fierul?
Fierului se gaseste in apa sub forma feroasa,
solubila ca bicarbonati [Fe(CO3H)2] si mai
putin ca sulfati, fosfati sau silicati.De
asemenea, fierului se gaseste sub forma de
saruri ferice solubile si saruri ferice insolubile
(hidroxidul feric), precum si sub forma
coloidala complexat cu substante organice.
Ce favorizeaza fierul?
Fierul din apa favorizeaza dezvoltarea
ferobacteriilor care obstrueaza conductele. De
asemenea, in exces, imprima apei un metalic,
o culoare rosietica, pateaza rufele, se depune
pe conducte, pe vasele de bucatarie etc.
Cate metode de determinare a fierului
sunt?
Exista 5 metode de determinare a fierului
a.Metoda colorimetrica cu tiocianat de amoniu
b.Metoda cu ortofenantrolina
c.Metoda pentru fierul total
d.Metoda pentru fier dizolvat
e.Metoda pentru fierul in suspensie
f.Metoda pentru fierul bivalent.
Cea pe care o vom studia noi va fi: Metoda
pentru fierul total
Care este principiul metodei?
fierul trivalent in suspensie si coloidal este
redus la fier bivalent si solubilizat.
Reactivii si materialele folosite sunt:
- acid clorhidric conc.;

5.
6.
7.

Fixarea
cunostintelor
Evaluarea
Transferul
cunostintelor

Anexa 1:
Conc. in Fe/dm
Solutia etalon de lucru
Apa bidistilata
Hidroxilamina
Tampon acetat
Orto fenantrolina
Amoniac diluat

- clorhidrat de hidroxilamina;
- apa bidistilata;
- acetat de amoniu;
- ortofenantrolina;
- amoniac concentrat si diluat;
- balon cotat;
- tuburi colorimetrice;
- spectrofotometru.
Modul de lucru:
Intr-un flacon Erlenmayer se introduc 100 ml
apa de analizat peste care se adauga 2 ml HCl
conc., 1 ml clorhidrat de hidroxilamina, se
fierbe pe sita pana ce volumul scade la
aproximativ 20 ml.
Se raceste la temperatura camerei, apoi se
trece intr-un balon cotat de 50 ml si se aduce
la semn cu apa bidistilata. Se transvazeaza
apoi intr-un tub colorimetric de 100 ml si se
adauga 10 ml solutie acetat de amoniu 2 ml
ortofenantrolina si apoi amoniac conc. si
diluat pana se obtine pH-ul.
Se lasa 15 sa se dezvolte culoarea si se
citeste extinctia la spectrofotometru la
lungimea de unda de 510 nm in cuva de 1 cm
drum optic fata de o proba martor preparata in
acelasi fel, folosind apa bidistilata.
Calcul:
Valoarea extinctiei se citeste pe curba de
etalonare preparata din schema de mai jos:
Anexa 1.
Dupa 15 se citeste extinctia in acelasi conditii
ca si proba si se traseaza curba
Observatie:
Daca extinctiile sunt mici, compararea probei
se face vizual cu scara.
- se impart textele, se analizeaza;
- se face evaluarea

mg 0
ml 0
ml 50
ml
ml
ml

0,05 0,10
0,25 0,5
49,75 49,5

0,20 0,30 0,40

1,0
1,5
2,0
49,0 48,5 48,0
cateva 1 ml
cateva 10 ml
cateva 2 ml
cu picatura pana la pH=4

Elevii rezolva testele,

se compara
- autoevaluarea
- elevii asculta si
noteaza
0,5
2,5
47,5

1,0
5,0
45,0

1,5
7,8
42,5