Chiria n provincie este o comedie cu cntice n doua acte.

Aceast comedie este

a doua pies din ciclul Chirielor care mai cuprinde Chiri a n Ia i, Cucoana Chiri a
n voiaj i Chiria n balon: fars de carnaval.
Chiria Brzoi este personajul principal al comediei scrise de Vasile Alecsandri,
reprezentnd un anumit tip uman, specific pentru epoca imediat de dup 1848:
boieroaica de provincie dornic de parvenire.
Soia lui Grigore Brzoi i mama a trei copii: Aristi a, Calipsi a i Guli , ntreaga
pies se concentreaz n jurul protagonistei, o moiereas de la ar, incult i
grosolan, care dorete s par o aristrocrat educat, cu preocupri mondene i
vorbitoare de limba francez. Personajul devine comic prin contrastul ntre esen i
aparen, ntre ce este de fapt Chiria i prerea pe care vrea s o lase celorlal i.
Chiria este caracterizat mai ales indirect, deoarece aceasta este modalitatea de
caracterizare specific genului dramatic. Trsturile de character ale personajului
reies n principal din gesturile, faptele i aciunile femeii, dar totodat din
comportamentul, limbajul i vestimentaia ei, ct i din rela iile pe care le are cu
celelalte personaje.
Coana Chiria se nfieaz n mai mult ipostaze. Mai nti, Chiri a este o provincial
de o mitocnie desvrit, dornic s i nsu easc bunele maniere ale saloanelor
pariziene, de aceea ea trage tiutiun, e armazoan, cocheteaz cu brba ii, oblig
argatul s-i aduc rvaul de la Brzoi pe talger cu erve ele, angajeaz profesor de
francez pentru Guli, ea nsi vorbind o francez moldoveneasc: nous disons
corame sa en moldave. Masa nu trebuie s fie servit nainte te ora 5, pentru c
Aa e moda la Ie. Ca orice cucoan ginga i delicat, trebuia s par sensibil,
de aceea lein ca s produc impresie i trebuie ajutat cu sruri ca s- i revin.
Aceste atitudini evideniaz indirect, cu mare for de sugestie, snobismul i
parvenitismul Chiriei, trsturi care o definesc. Din atitudinea i mentalitatea eroinei
reiese, indirect, o alt ipostaz a Chiriei: aceea de boieroaic de nivel mediu, ahtiat
dup rangurile sociale, de aceea i dore te foarte mult s ajung isprvniceas:
Ah! Cumnatc, s m fac isprvniceas! Alta nu doresc pe lume! Isprvniceas cu
jandari la poart i-n coad! Dominata de dorinte ariste, isi trece in pa aport un titlu
fals de noblee, baroan, fapt ce-i mir pe musafiri, carora le rspunde: De ce nu?
Dac-i moda. Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie
sa-si educe copin,degradandu-le personalitatea printr-un rasfat ridicol si cu totul
deplasat. Superficialitatea privind educatia si instructia lui Gulita reiese, indirect, din
didascalii si din vorbele eroinei. La inceputul piesei, atunci cand taranii vin la Chirita
sa-l reclame pe Gulita ca a vanat un vitel, ca a dat foc bordeiului cu ciubucu cel de
hartie, ca tine calea fetelor din sat, Chirita reactioneaza cu violenta si-i ameninta
furioasa: Taca-va gura, mojicilor! Cu biciul pe spate/V-oi da!/V-oi daeu dreptate asa!
Limbajul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul superficial, pentru spoiala de cultura
si pentru snobismul ei. Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca, plina
de savoare (cumnac, o gsi, buceca taieta), cu frantuzisme (musiu, desir)
si cu expresii populare. Chirita vorbeste o limba franceza ridicola, traducand din
romaneste cuvant cu cuvant expresii care in limba franceza fie au alt sens fie nu
exista deloc. Astfel, pentru toba de sectiune, ea spuneun tambour d'instruction, sau
pentru flori de cuc, fleurs de coucoii, ori pentru a vorbi ca apa, parler comme l'eau
etc.

Chirita este un personaj caricatural,dar simpatic prin firea volubila, prin agitatia ei
ridicola de a parea o parizianca, prinsnobismul ei ostentativ. in fond, Chirita este o
autodidacta, invatase limba franceza de unasingura, asa cum, de altfel, marturiseste:
j'ai apprendre toute seulette fransais pre legea mea.Ea creeaza cuvinte proprii,
rostind apprendre in loc de appris si toute seulette in loc de toute seule , forma
seulette fiind o foarte nostima formula de autotandrete: singurica, vrea sa spuna
eroina.
Din punct de vedere al portretului fizic, Chirita este, in montarile spectacolelor si in
viziunea regizorilor, o femeie batrana si grasa. Autorul nu da nicio informatie despre
varsta eroinei, cu exceptia raspunsului pe care Chirita i-l da lui Leonas, atunci cand
acesta o jigneste spunandu-i ca este de pe vremea lui Papura Voda: Minciuni spui
ca tocmai ieri am implinit 35 de ani. Tanarul o persifleaza malitios: 35 fara mercuri,
fara neri si fara sambete.