Sunteți pe pagina 1din 26

Ce este universul?

Materia - infinit n spaiu,venic n timp ,


ma
diversificat ca form i coninut,existent n diverse
stadii de dezvoltare,n expansiune i continu
evoluie
Materia se gsete n stare de plasm (ioni) ,particule
elementare subatomice (protoni ,neutroni ,electroni)
atomi (predominani fiind H-66-93%i He-3-33%)sau
concentrat n corpuri siderale calde (care emit
lumin i cldur)i reci(care reflect lumina de la
stele)

Ierarhia materiei in univers


n Univers materia nu e repartizat uniform.Exist spaii n
care materia e concentrat n diverse structuri cosmice
sau zone n care e extrem de rarefiat.99% din materie e
concentrat n stele.Aglomerri de miliarde de stele
formeaz galaxiile.Acestea sunt concentrate n grupuri
care la rndul lor formeaz roiuri de galaxii .Cteva zeci de
roiuri compun superroiuri de galaxii .Ansambluri de
superroiuri formeaz complexe de superroiuri .Toate
acestea alctuiesc Universul Observabil sau Metagalaxia.
(cuprinde peste 150 miliarde de galaxii)El se desfoar
pn la 15 mld A.L deprtare de Pmnt.La exterior se
extinde Universul Fizic (neobservabil cu instrumente
actuale)

Unitati de masura in univers


La scar universal imensitatea spaiului face
ineficiente unitaile de msur utilizate n mod
obinuit fiind necesar introducerea unor uniti
specifice.

U.A(unitatea astronomic)=149,6x10(puterea6) km

este media distanei dintre sistemul Pmnt-Lun i


centrul Soarelui
Pc(parsecul)=206266,8U.A
A.L(anul lumin)este distana strbtut de lumin ,n
vid,n timpul unui an=9,451x10(puterea12)km

galaxiile

O galaxie este o aglomeratie de stele , gaze si praf cosmic

tinute impreuna de gravitatie. Cele mai mici galaxii au cateva


sute de ani lumina si contin 100.000 de stele. Cele mai mari pot
avea 3 milioane de ani lumina si contin mii de miliarde de stele.
Formele acestora au fost clasificate pe baza unui sistem
introdus de Edwin Hubble. Majoritatea galaxiilor conin un
numr mare de sisteme stelare , de clustere stelare i tipuri
variate de nebuloase .

Grupul local VIRGO

Grupul local COMA

Tipuri de galaxii

Galaxie lentil

Galaxie neregulat

Galaxie spiral

Galaxie elps

Galaxia-calea lactee

Calea Lactee este galaxia gazd a


sistemului nostru solar i a altor aproximativ 200
miliarde de stele cu planetele lor i peste 1000
nebuloase . Toate obiectele din galaxie orbiteaz
n jurul centrului de greutate numit i centru
galactic.Calea Lactee este un gigant, avnd o
mas de circa 750-1000 miliarde ori mai mare
dect a Soarelui i un diametru de aproximativ
100.000 ani-lumin .Galaxia noastr face parte
dintr-un grup format din 3 mari galaxii i un
numr de alte 30 galaxii mai mici, ea fiind a
doua ca mrime dup galaxia Andromeda (M31).
Andromeda, situat la aproximativ 2,9 milioane
ani lumin este cea mai apropiat mare galaxie
de noi. Galaxia noastr are forma unei spirale
uriae ;braele acestei spirale conin materie
interstelar, nebuloase i stele tinere. Centrul
galaxiei este format din stele btrne concentrate
n grupuri cu form sferic. Galaxia noastr are
aproximativ 200 astfel de grupuri dintre care
cunoscute sunt dect 150. Aceste grupuri sunt
concentrate n special n centrul galactic.
Sistemul nostru solar este situat la 33 000 anilumin de axul galaxiei,realiznd un ciclu
complet de rotaie n cca 200 mil. ani(an
galactic)n afara micrii de rotaie descrie i o
micare de translare n spaiu n spiral,cu o
vitez de 250 km/sec.Galaxia noastr are 4
componente principale: nucleu, discul cu spirale,
haloul i roiurile globulare..

Ce sunt stelele?

Stelele sunt uriae acumulri de gaze (de obicei hidrogen i heliu) fierbini i

luminoase, de form sferic. Stabilitatea lor din punct de vedere al formei se


datoreaz, n mare parte echilibrului format ntre uriaele fore de gravitaie (care
i exercit fora spre interior) i reaciilor termonucleare din interiorul stelei (care i
exercit fora spre exterior).
Reaciile termo-nucleare, care poart numele de reacii de fuziune n fizica
nuclear, sunt cele care fac stelele s produc energie.n cele mai frecvente cazuri
aceasta se gsete sub form de lumin, cldur i radiaii (de diferite frecvene).
Reaciile termo-nucleare constau n fuziunea a dou sau mai multe nuclee de
hidrogen pentru a forma un nucleu de heliu, sau unul mai complex.

Roiuri de stele

Nasterea stelelor

Povestea stelelor incepe intr-un nor imens de gaz (hidrogen) si praf, aflate intr-o
continua agitatie.
Astronomii i numesc, nori moleculari, dar se foloseste si termenul de nebuloasa.
Intr-un asemenea nor se afla intre 100.000 si 10.000.000 de ori mai multa masa de
gaz, decat se afla in Soare. Pana acum s-au descoperit nebuloase ce se intind pe o
distanta intre 50 si 300 ani lumina.
Daca in regiunile obisnuite ale galaxiei noastre avem intre 0,1 si 1 particule de gaz
pe cm3, intr-o nebuloasa exista cateva milioane de particule pe cm3.
Aceste nebuloase se rotesc in jurul centrului galaxiei, trecand, uneori, prin regiuni
bogate in stele. Gravitatia stelelor sau explozia unei stele pune in miscare
particulele de gaz din nebuloasa. Pe masura ce particulele de gaz se misca,
aceastea se ciocnesc si formeaza formatiuni mai mari de gaz. Aceste formatiuni
cresc din ce in ce mai mult, pe masura ce noi particule de gaz cad pe ele. In
nebuloasa se formeaza mai multe asemena nuclee, ce atrag din ce in ce mai multa
masa de gaz. Astfel apar mai multe nuclee ce vor evolua, separat, in stele. Asa iau
nastere roiurile de stele stele tinere,
Foarte multe dintre protostele nu ajung sa devina stele, din cauza cantitatii mici de
gaz din care sunt formate. Acestea devin stele pitice brune, stele ce nu emit decat
radiatie infrarosie. : Daca masa gazului este asemanatoare cu cea a Soarelui,
protosteaua se va transforma in stea in 10 miloane de ani; daca masa protostelei
este de minim 15 ori mai mare decat masa Soarelui, aceasta va deveni o stea
giganta in doar 100.000 de ani.
Dupa ce in interiorul protostelei, temperatura a ajuns la 10.000.000 de grade,
hidogenul incepe sa se transforme in deuteriu apoi in heliu, prin procesul de
fuziune nucleara.
Acum putem vorbi despre o stea, stea ce a inceput sa traiasca cu adevarat.
Toate stelele au o perioada stabila, periaoda ce poate tine mai mult sau mai putin,
in functie de cat de masiva este ea.
Se spune ca odata inceputa transformarea hidrogenului in heliu, steaua a intrat in
secventa principala.

Formarea stelelor din nebuloase

Viata stelelor-stadii de evolutie


Cnd o stea i-a consumat n timp cea mai mare parte din combustibilul de

hidrogen, miezul acesteia se contract i devine mai cald. Hidrogen se


gsete nc din abunden la marginea stelei, unde continu sa se
transforme n heliu. Steaua se mrete, i culoarea acesteia tinde spre rou.
Steaua devine o gigant roie. Diametrul su poate ajunge de 10 pn la
100 ori mai mare dect cel al Soarelui nostru. n centru se declaneaz noi
reacii nucleare: heliul prezent n mijlocul stelei se transform n carbon.
Atmosfera stelei este proiectat n spaiu, formnd n jurul stelei o sfer de
gaze n expansiune, o nebuloas. Cnd heliul din mijlocul stelei se
transform n carbon, steaua se contract din nou, dar nu mai devine
suficient de cald pentru a declana noi reacii nucleare. Ea devine o
pitic alb (o stea mic, de mrime comparabil cu Pmntul; dar unde o
cantitate de materie de mrimea unui ou cntrete cteva tone). Aceast
stea se rcete, strlucirea ei scade ncetul cu ncetul, pn se stinge. Nu
mai rmne din ea dect o "pitic neagr", prea rece ca s mai strluceasc.
Stelele cele mai masive produc elemente chimice mai grele, cum ar fi fierul.
Ele cresc i devin supragigante, cu o raz chiar i de mii de ori mai mare
dect cea a Soarelui. Interiorul lor este format dintr-o succesiune de
straturi din ce n ce mai puin calde i mai puin dense spre exterior,
compuse din diferite gaze. Brusc, ele explodeaz i materia lor se mprtie
n spaiu. Este un adevrat joc de artificii cosmic. n mod violent, steaua
devine de 10 miliarde de ori mai luminoas dect Soarele. Acest fenomen
poart numele de supernov. Dup explozie, nu mai rmne din ea dect
miezul. n funcie de masa pe care o are, acesta devine fie o stea de
neutroni, fie o aa-numit "gaur neagr".(daca are o masa de 3x mai mare
ca Soarele)

O stea gigant cu o masa de peste 10 ori


masa Soarelui isi incheie viata cu o
explozie numita supernova. Explozia este
atat de energica incat poate fi observata
de oriunde din galaxie.

Cand o stea explodeaza ramane in urma un


miez. Daca are de peste 3 ori masa Soarelui,
miezul se contracta intr-un punct de volum 0 dar
densitate infinita. Campul gravitational al
acestuia este atat de puternic incat creeaza in
jur o regiune numita gaura neagra; odata intrat
in gaura neagra, nimic, nici macar lumina nu mai
poate iesi.

Stelele neutronice se formeaza atunci cand in


nucleu electronii sunt fortati sa se combine cu
protonii. Astfel se formeaza neutronii.. Acese stele
sunt foarte mici, neavnd mai mult de 10 km in
diametru, cu o densitate enorma. Datorita marimii
mici a stelei, rotatia creste, ajungandu-se la 600
de rotatii pe secunda.

Pulsarii sunt stele neutronice care se


nvrtesc foarte repede n jurul propriilor
lor axe, emind un fascicul de unde radio
sau alte radiaii.

Clasificarea stelelor
Dup multe cercetri, astronomii

au reuit s realizeze o clasificare


a spectrelor dup temperatura pe
care o emite fiecare stea. De la
cea mai fierbinte la cea mai rece,
tipurile sunt O, B, A, F, G, K, i M.
Soarele nostru este de tip G2,
stea de culoare galben, care are
temperatura la suprafa de
aprox. 6.000 C. Mai fierbini,
stelele de tip A, au culoare alb
i o temperatur de aproximativ
10.000 C. Cele mai fierbini sunt
cele de tipurile B i O i au
culoarea albastr, iar cele mai
reci, de tip M, au culoarea roie
cu o temperatur la suprafa de
aprox. 3.000 C.

Stea de o mie ori mai mare ca Soarele

Cea mai mare si mai stralucitoare stea din


Galaxie

Sistemul solar este alctuit din Soare i ansamblul de corpuri cereti legate de acesta
prin fora gravitaional: cele opt planete, cei 162 de satelii naturali ai acestora, trei
planete pitice, i alte corpuri mai mici (care includ asteroizi, meteorii, comete, praf,
obiectele centurii Kuiper etc.). n centru se afl Soarele, iar celelalte corpuri orbiteaz
n general n jurul acestuia pe o orbita.

planetele
-Mercur, Venus, Pmntul i Marte sunt clasificate ca

planete interioare terestre sau stncoase. Sunt fcute mai


ales din roci i metale, au suprafae solide i se rotesc ncet.
-Jupiter, Saturn,Uranus i Neptun sunt clasificate ca gigani
gazoi exteriori. Au atmosfere groase alctuite mai ales
din hidrogen i heliu i se rotesc rapid.(in jurul axei proprii)

asteroizii
Asteroizii, numiti si

planetoizi sunt obiecte mici de


forma neregulata,alcatuiti din
roci sau metal sau un amestec
din cele doua.. Majoritatea
asteroizilor se afla intre
orbitele lui Marte si Jupiter.
Astronomii au descoperit mai
mult de 5000 de asteroizi.
Aproximativ 30 asteroizi au
diametre mai mari de 190 km,
multi altii au mai putin de 1,6
km. Centura de asteroizi dintre
Marte si Jupiter include
particule de praf, despre care
astronomii cred ca s-au format
prin coliziunea continua dintre
asteroizi.

Corpurile mai putin de 50 m de


diametru sunt numite meteoriti
Asteroiziii nu sunt sateliti ai
vreunei planete.

cometele

Cometele sunt corpuri mici, care se rotesc n


jurul Soarelui.Majoritatea cometelor au trei
pri:
un nucleu solid n centru alctuit din gaze,
ngheate i praf,
o coam rotund sau cap, care nconjoar
nucleul, format din particule de praf i
gaze,
o coada lung de praf i gaze n prelungirea
capului.
n timp ce o cometa se apropie de Soare,
interiorul ei de gheata incepe sa se topeasca
formand in jurul ei un nor de praf si gaz.
Cometele devin astfel vizibile cand lumina
solara este reflectat de acest nor. Cu cat
cometa se apropie de Soare, cu atat mai mult
gaz se produce. Gazul si praful sunt
indepartate de, vantul solar. Particulele de
praf dau cometei o culoare galbuie iar gazul
ionizat dau cozii cometei o culoare
albastruie. Datorita vantului solar, coada
cometei este indepartata intotdeauna in
directie opusa Soarelui.
Dupa multe orbite in jurul Soarelui,
majoritatea cometelor isi pierd rezervele de
gheata, ramanand mai mult ca niste
asteroizi.,
Ploile de meteoriti se petrec atunci cand
Pamantul traverseaza traiectoria unei
comete.

Planetele pitice
O planet pitic este o categorie

de corpuri cereti definit de


Uniunii Astronomice
Internaionale ca un obiect ce:
orbiteaz n jurul Soarelui,
are o mas suficient astfel nct
fora gravitaional s i confere
o form aproximativ sferic,
nu a "curat" spaiul cosmic din
vecinatatea orbitei sale,
nu este satelitul unei planete
Aceast definiie retrogradeaz
Pluto de la planet la planet
dwarf, deoarece nu a curaat
vecinatatea orbitei sale (Centura
Kuiper).
UAI a identificat oficial trei
corpuri cereti care au primit
imediat statutul de planet
dwarf: Pluto Ceres i Eris

Centura kuiper
Centura Kuiper este

centura de materie
primordial ce nconjoar
Sistemul Solar
extinzndu-se de la
orbita planetei Neptun
pn mult n afara
Sistemului Solar
(actualmente se
consider c se afl la
ntre 30 UA i 50 UA
deprtare fa de Soare).
Obiectele astronomice ce
se afl n aa-zisul Disc
mprtiat sunt cele care
poart un nume colectiv
de obiecte transNeptuniene. De curnd,
n aceast zon au fost
descoperite trei
poteniale planete:
2003UB313(diametru
2600 km), Charon (1250
km), Quaoar (circa 1250
km) i Sedna (1600 km

Planetele Pitice

Ce constitue o planeta? Uniunea Astronomica Internationala (IAU) a facut


cunoscute cateva definitii in 2001, le-a modificat in 2003, si pe 24 august
2006 IAU a aparut cu alte definitii. Definitia unei planete este acum
cunoscuta oficial astfel: un corp ceresc ce orbiteaza in jurul

Soarelui, are o masa suficienta pentru ca propria gravitatie


sa-i permita sa atinga o forma cvasi-sferica si si-a curatat
vecinatatea din jurul orbitei sale.
O Planeta Pitica este un corp ceresc ce orbiteaza in jurul Soarelui,
are o masa suficienta pentru ca propria gravitatie sa-i permita sa
atinga o forma cvasi-sferica, nu si-a curatat vecinatatea din jurul
orbitei sale si nu este satelit.
Toate celelalte obiecte ce orbiteaza in jurul Soarelui, exceptand satelitii,
formeaza colectivitatea Corpurilor Mici ale Sistemului Solar. Conform IAU,
mai multe planete pitice asteapta a fi declarate in urmatoarele luni, existand
mai bine de o duzina de candidate.
In prezent exista doar 3 corpuri ceresti ce au fost redefinite de IAU ca
planete pitice: Eris, Pluto si Ceres

Eris

In iulie 2005, Mike Brown a anunat descoperirea unui alt obiect al centurii
Kuiper, chiar mai mare decat Pluto. Tot un KBO, aceasta planeta pitica,
provizoriu numita UB313 sau Xena, a fost recent numita oficial, Eris. Noua
planeta are un diametru de 3.000 km, cu 700 km mai mare dect Pluto.

Aceste noi observatii au fost fcute utiliznd un senzor foarte sensibil pe


telescopul IRAM 30-m care a msurat cldura emisa de obiect, si s-a
descoperit ca are cam aceeai temperatura ca si Pluto. Acesta este un
obiect semnificativ deoarece este cunoscut drept cel mai mare KBO
dinSistemul Solar.

Noua planeta pitica este cel mai distant obiect ce orbiteazaSoarele,


aflndu-se chiar mai departe dect Sedna, un alt obiect al centurii Kuiper,
descoperit in 2003, aflndu-se la circa 10 miliarde kilometri fata de soare.
Eris are doar un satelit descoperit pana acum, numit Dysnomia.

Pluto

Odat cunoscuta drept cea mai mica, rece si ndeprtataplanetafata de


soare, Pluto are identitate dubla. Este si membru al grupului de obiecte ce
orbiteaza intr-o zona dincolo de orbita lui Neptun numitacentura Kuiper.
Aceasta distanta regiune conine mii de lumi ngheate in miniatura cu
diametre ce nu depesc 1000 km.

Descoperita de astronomul american Clyde Tombaugh in 1930, lui Pluto ii


ia 248 ani sa orbitezeSoarele. Intre anii 1979 si 1999 Pluto a fost mai
aproape de Soare dectNeptun. Mai tot ce stim despre Pluto am invatat
din observaiile din 1970 fcute cu ajutorul IRAS si al telescopului spatial
Hubble. Nici o nava nu a vizitat inca planeta pitica. NASA a lansat insa o
misiune ce va studia in viitor Pluto si regiunea Centurii Kuiper.

Planeta are trei satelii cunoscui: Hydra, Nix si Charon. Charon a fost
descoperit in 1978 iar ceilali doi in anul 2005.

Pluto orbiteaza Soarele intr-o regiune unde ar putea exista o populaie de


sute si mii de corpuri asemntoare. Este ceva mai mic dect Lunasi ar
putea avea un nucleu rocos nconjurat de o manta formata din gheata.
Masa sa este o esime din cea a Lunii. Pluto pare a fi format din metan,
azot si monoxid de carbon, la suprafaa. Cel mai mare satelit al planetei,
Charon este de 2 ori mai mic dect Pluto, suprafaa sa este acoperita de

Ceres

Ceres a fost clasificat drept planeta pitica, insa este


considerat siasteroid. Descoperit in anul 1801 pe 1
ianuarie, de Giuseppe Piazzi, Ceres are un diametru de
950 km si este de departe cel mai mare si mai masiv
asteroid, coninnd o treime din masa centurii de
asteroizi. Dupa descoperirea obiectului trans - Neptunian
Eris,
i s-a propus asteroidului Ceres aducerea la statutul de
planeta alturi de Charon si Eris. Insa, pe 24 august, 2006,
o alta propunere a fcut ca Ceres sa devina o planeta
pitica. Nu se tie inca daca Ceres isi va mai pstra statutul
de asteroid.

In urma cu aproximativ 10-15 miliarde de ani a luat natere universul in


urma unei uriae explozii - marele Big Bang.
Evoluia lui imediata ncepnd cu prima secunda de viata pana in ziua de azi
poate fi foarte bine descrisa cu ajutorul teoriei Big-Bang. Acest lucru include
expansiunea universului, originea elementelor luminoase si a radiaiilor, cat si
nelegerea formarii galaxiilor.
Expansiunea universului a nceput odat cu Big-Bang. Faptul ca se galaxiile se
deprteaz intre ele este o urmare a acestei explozii si acest lucru a fost
descoperit de Hubble. In urma uriaelor forte gravitaionale, galaxiile ajung si sa
se ciocneasc, formnd astfel supergalaxii.
ncepnd cu prima secunda dup Big-Bang, materia sub forma de neutroni si protoni - era foarte fierbinte si densa. Pe msura ce
expansiunea universului se derula, temperatura a nceput sa scad si aceste
particule s-au sintetizat in elemente luminoase. Elementele mai grele, din care in
mare parte suntem alctuii, s-au format mai trziu in interiorul stelelor si s-au
imprastiat apoi in univers in urma exploziilor acestora.
Formarea Galaxiilor
La aproximativ 10000 ani dupa Big-Bang temperatura a sczut astfel incat
universul a nceput sa fie dominat de particule mai mari, nu de lumina si radiaii ca
la nceput. Aceasta schimbare a densitii principalei forme de materie a dus la
formarea forelor gravitaionale intre particule. Dup 10 miliarde de ani vedem
rezultatele acestui proces.

S ne amuzm!
Pn nu demult, eclipsele erau considerate de muli oameni
"semne prevestitoare de nenorociri". Iat o ntmplare
gritoare n acest sens:
n ziua de 1 martie 1504, Cristofor Columb ajunsese n
insul Jamaic, un se pare c a fost primit cu agresivitate.
Marinarii au cerut indigenilor hran i apa dar acetia au
refuzat s-i ajute. n fa unei astfel de situaii, navigatorul a
rec urs la o ncercare ndrznea, ameninndu-i pe indigeni
c, dac nu-l vor ajut, el le va lu...Luna de pe cer.
Ameninarea a fost primit cu dispre dar, cnd Luna, rsrit
sear, strlucitoare c de obicei, a nceput s dispar,
cptnd o culoare sngerie, indigenii au fost cuprini de
spaim.
Ei le-au oferit lui Columb i oamenilor si tot ce acetia
aveau nevoie, numai s le redea Luna pe cer.
Columb "s-a nduplecat" de rugminile lor i, dup
cteva ore, Luna a reaprut pe cer, strlucitoare c totdeauna.
Explicaia? Astzi o tie toat lumea. Era vorba de o eclips de