Sunteți pe pagina 1din 10

1. Modelul marin descrierea valurilor.

Stratul de la suprafata al marii se caracterizeaza prin valuri create in principal de vant


das si de miscarea navelor, miscari ale fundului marii sau de mare, care se propaga pe
distante mari.
-

Parametrii care caracterizeaza valurile sunt:


inaltimea;
perioada;
lungimea de unda;
viteza;
directia de propagare.
2. Care sunt parametrii descriptivi ai vantului?
Parametrii descriptivi ai vantului sunt:

directia din care bate si schimbarea de directie care se poate face in urmatoarele feluri:

tendinta de a deveni ciclon: schimbarea rapida de directie, de obicei asociata


cu un sistem frontal;

viraj directia se schimba in sensul acelor de ceasornic (S SV V etc.);

revers directia se schimba in sensul invers acelor de ceasornic (E NE N


etc.);
viteza vantului masurata la 10 m deasupra nivelului marii;
campul de vanturi.
3. Cum se definesc zonele maritime?
Zonele maritime se definesc in urmatoarele zone:

zona apelor teritoriale: 0 12 mile marine (0-22.22 km);


zona contunua: 12 24 mile marine (22.22 44.44 km);
zona economica exclusiva: 12 200 mile marine (22.22 370.4 km). In aceasta zona
tara respectiva are dreptul sa exploreze si sa exploateze (in unele cazuri pana la 350
mile marine 648.2 km );
apele de coasta: primele 3 mile marine (5.55 km);
zona apelor internationale: se intinde de la 200 sau 350 mile marine in larg.
4. Care este profilul unui bazin sedimentar subacvatic?

5. Prin ce se caracterizeaza platforma continentala?


ocupa 10.9% din suprafata globului;
apartine dpdv. structural continentului;
se mai numeste self continental;
latimea platfoermei continentale: 65 1200 km;
relieful este oarecum neted.
6. Prin ce se caracterizeaza panta continentala?
latimea: 15 30 km;
unghi de inclinare: 2 6 grade (cu unele exceptii: periferia Platoului Blake, Oc. Atlantic
pana la 20 grade);
relieful este in general accidentat de canioane submarine; in multe cazuri relieful este
fragmentat in terase (platouri continentale) care formeaza praguri imense.
7. Care sunt functiile platformelor marine?
Platformele marine pot fi:

platforme de productie;
platforme de foraj;
platforme hibrid de foraj si productie;
platforme pentru cazarea personalului;
platforme pentru sustinerea riserelor, manifolldurilor, compresoarelor etc.
platforme poduri si platforme pentru sistinerea sistemului arzatorului.
8. Prin ce se caracterizeaza platformele autoelevatoare?
Platformele autoelevatoare (Jackup-uri):

sunt cele mai utilizate pentru foraj in ape adanci de 50 100 m;


se construiesc si se echipeaza in santierele de pe tarm si apoi se transporta pe locatie
cu ajutorul barjelor sau prin plutire cu ajutorul slepurilor;
fixarea pe locatie se realizeaza utilizand sistemul propriu de coborare al picioarelor;
au 3 sau mai multe picioare (manevrate prin actionare electromecanica sau electrohidraulica) care pot fi tubulare sau cu zabrelaj in forma de K;
se pot utiliza si pentru productie.
9. Prin ce se caracterizeaza platformele semisubmersibile?
sunt partial imersate in apa marii si sunt mentinute pe locatie cu ajutorul unui sistem de
ancoraj;
prezinta dezavantajul ca sunt sensibile la miscarile valurilor si vantului (necesita
montarea de dispozitive de compensare a miscarii pe vreticala si orizontala);
au fost verificate in ape cu adancimi intre 100 900 m;
pot fi utilizate ca platforme de foraj si platforme de productie;
avantaj important: permite testarea sondelolr in faza preliminara de exploatare a
zacamantului;
daac zacamantul nu produce la parametrii asteptati, platforma poate fi indepartata,
modificata si relocata cu usurinta.

10. Prin ce se caracterizeaza platformele TLP?


Platformele cu picioare tensionate (tension-leg platform - TLP) se caractersizeaza prin:
-

sunt fiabile in ape cu adancimi cuprinse intre 500 1500 m;


se construiesc in variante de dimensiuni mari si in variante de dimensiuni mici
(SeaStar);
este construita dintr-o structura putitoare ale carei picioare sunt legate intre ele prin
pontoane, care se ancoreaza de fundul marii prin tendoane verticale (tension legs,
tendons sau thethers);
tendoanele sunt confectionate din tuburi de otel cu pereti subtiri imbinate prin conectori
sau prin sudare (in ape foarte adanci trebuie presurizate pentru a evita colapsul
hidrostatic);
miscarile pe care le-ar putea face sub actiunea valurilor, curentilor submarini si vantului
sunt diminuate;
TLP-urile nu se deplaseaza pe verticala, rezulta ca este permisa instalarea capetelor de
eruptie pe puntea acestora.
11. Prin ce se caracterizeaza platformele FPSO?
Vasele de productie si stocare FPSO (floting production storage and offloading):

folosite pentru exploatarea zacamintelor cu resurse reduse, situate in ape adanci,


departe de reteaua de conducte;
dimensiuni: 10000 285000 tone;
transportul titeiului la tarm se realizeaza cu ajutorul tancurilor petroliere;
pe punte sunt montate instalatii de productie destinate prelucrarii titeiului;
capetele de eruptie al sondelor sunt montate in acest caz pe fundul marii, legatura intre
acestea si vas realizandu-se prin conducte;
poate fi deplasat usor si pe distante lungi si instalat rapid in ape cu adancimi foarte mari;
o problema deosebita consta in dimensionarea echipamentului si proiectarea regimurilor
de prelucrare a productiei, a.i. sa se poata controla si amortiza miscarile fluidelor din
recipientele de pe vas, generate de miscarea acestuia pe locatie (actiunea valurilor
creaza 6 tipuri de miscari).

12. Prin ce se caracterizeaza platformele Spar?


-

este destinata lucrului in ape cu adancimi intre 500 2500 m;


consta intr-un corp partial submersat, multiplu ancorat lateral. Se ancoreaza de fundul
marii si prin tendoane verticale;
poate fi utilizata pt. foraj si productie;
poate stoca titei relativ usor;
permite montarea capetelor de eruptie ale sondelor pe punte;
poate fi relocata cu usurinta;
dezavantaje: are tendinta de a se inclina, ceea ce poate afecta riserele; trebuie
construita si transportata pe orizontala.
13. Care sunt solutiile tehnice de dezafectare a platformelor?

dezafectarea totala;
dezafectarea partiala;
decuparea platformei pe locatie (toppling);
abandon pe locatie (mothballing);
reutilizarea platformelor;
transformarea platformelor intr-un arhipeleag artificial.
14. Care sunt prevederile IMO pentru dezafectarea platformelor?

daca adancimea apei < 75 m si strunctura cantareste < 4000 t in aer, trebuie
indepartata toata structura, in afara de suprasatructura;
din 1998 o platforma < 4000 t in apa cu adancimea < 100 m, trebuie dezafectata in
totalitate;
studiul de dezafectare trebuie integrat in studiile preliminare de explatare a
zacamantului;
pentru alte instalatii evaluarea se face de la caz la caz:
pot ramane pe locatie daca dezafectarea nu este posibila;
daca platforma trebuie submersata, trebuie sa se asigure o coloana de apa
de cel putin 55 m pt a permite navigatia;
daca ramane pe locatie trebuie sa se faca totul pentru asigurarea unei
securitati optime.
15. Care este configuratia unui santier submarin?
Configuratia tipica a unui santier submarin cuprinde:

Sonde satelit singulare (individuale) cu capete de eruptie submarine montate pe


structurile existenete la gurile sondelor si care produc direct la platforma de productie;
Sonde ale caror capete de eruptie sunt montate pe o structura tipar metalica (template)
ce contine si manifoldul de productie;
Sonde satelit grupate la un manifold de productie submarin.

Productia santierelor submarine este transportata prin conducte la platforme sau vase
de productie unde are loc procesarea titieiului.

16. Descrieti structurile template?


Structurile template sunt utilizate ca niste tipare pentru forarea unui numar de sonde si
pentru sustinerea ulterioara a capetelor de coloane, a capetelor de eruptie submarile sau a
echipamentului care face legatura dintre gurile de sonde si platforma de productie.
Structurile template pot fi:
modulare;
- integrate.
17. Care sunt functiile manifoldurilor submarine?
-

testarea productiei fiecarei sonde untilizand o linie de serviciu;


permite injectarea gazelor in sondele exploatate prin gaz-lift;
permite ca fiecare sonda sa produca printr-o duza sau ca productia cumulata a sondelor
sa treaca printr-o duza;
permite omorarea unei sonde;
permite injectia de apa in sondele de injectie;
permite injectia de substante chimice pentru prevenirea formarii criohidratilor, etc.
permite introducerea ansamblului de dispozitive TFL pentru efectuarea diferitelor
operatii de interventii in sondele echipate in sistem TFL;
permite efectuarea lucrarilor de curatire a conductelor.
18. Descrieti un riser de productie rigid?

Riserul rigid integral consta din structuri cilindrice lungi de 15 m in interiorul careia sunt
montate tevi pentru asigurarea curgerii fluidelor. Aceste structuri sunt conectate intre esle
prin intermediul unor conectori mecanici. In general acest tip de riser se uitilizeaza la forarea
sondelor. Riserul este prevazut cu sistem de deconectare in eventualitatea producerii unei
furtuni.
19. Descrieti un riser de productie flexibil si configuratiile acestuia?
Riserul flexibil consta dintr-o conducta sau mai multe conducte continue, flexibile,
confectionate din otel si polimeri sau numai din otel, cu o structura adaptata la cerintele de
productie. Acesta este prevazut la partea superioara cu un sistem de deconectare rapida in
caz de furtuna, iar la partea inferioara este conectat la sistemul de productie submarin. Spre
deosebire ce celelalte tipuri de risere acesta poate sa nu fie deconectat in caz de furtuna.
Configuratiile riserului flexibil:
- free hanging catenary;
- lazy S;
- steep S;
- steep wave;
- lazy wave.

20. Capete de eruptie submarine: clasificare si functii.


-

Capetele de eruptie submarine sunt montate pe fundul marii si au urmatoarele functii:


permit realizarea controlului sondei in timpul functionarii sondei;
permit omorarea sondei;
permit efectuarea tratamentelor de stimulare a sondei;
permit efectuarea lucrarilor de interventii in gaura de sonda.
Clasificare:
- capete de eruptie TFL;
- capete de eruptie non-TFL.
21. Ce reprezinta sistemul TFL si care sunt aplicatiile sale?

Acest sistem de echipare al sondelor marine permite executarea operatiilor de


introducere si extragere a diverselor disopzitive in / si din gaura de sonda folosind presiunea,
precum si efectuarea unor operatii ca: deparafinarea tevilor de extractie, evacuarea nisipului
din gaura de sonda, acidizarea stratului productiv etc.
-

Sistemul TFL (through flow line) se aplica in urmatoarele cazuri:


sonde foarte deviate;
sonde extrem de adanci;
sonde in care indepartarea nisipului si parafinei sunt greu de realizat prin metode
standard;
sonde care produc cu fluide foarte corozive;
sonde la care instrumentatia cu sarma este imposibil de realizat.
22. Descrieti echipamentul de transport din cadrul sistemului TFL.

Echipamentul de transport este format din: pistoane, tija grea, accelerator, geale si
dispozitive de lansare si extragere a valvelor, dopurilor, duzelor, etc.
Pentru actionarea echipamentului de transport se pompeaza de pe platforma titei sau
apa de mare tratata.
23. Descrieti echipamentul de fund folosit incadrul sistemului TFL.
Echipamentul este adaptat a.i. sa permita introducerea si extragerea echipamentului
de transport in/din gaura de sonda.
-

Echipamentul din gaura de sonda consta din:


doua garnituri de tevi de extractie legate intre ele la partea inferioara (una utilizata pt.
productie, iar cealalta de serviciu);
niple de fixare;
supape fixe;
packer dual;
supape de siguranta;
supape de gaz-lift sau pompa cu jet.
24. Cum se determina forta totala a echipamentului de transport din cadrul sistemului
TFL?
Se poate determina datorita presiunii diferentiale care actioneaza pe pistoate.

Dpt

pd 2
4
6

25. Cum s-a realizat optimizarea injectiei de gaze la sondele din Lacul Maracaibo?
Optimizarea injectiei de gaze in acest caz este realizata automat de la distanta.
Prin automatizarea injectiei de gaze in sonde s-au eliminat dezavantajele existentei
unui decalaj de timp intre colectarea datelor si aplicarea rezultatelor prelucrarii acestora.
26. Care sunt sistemele de extractie folosite la exploatarea sondelor marine si care
sunt echipamentele specifice ale acestora?
Sistemele de extractie utilizate in cadrul exploatarii submarine sunt:
- eruptia naturala;
- eruptia artificiala;
- pompaj centrifugal;
- pompaj hidraulic.
Indiferent de sistemul de extractie uitilizat, sondele marine se echipeaza pt. un anumit
sistem de realizare al operatiilor de interventie si anume:
- sistemul de instrumentat cu sarma sau cu tubingul flexibil;
- sistemul TFL.
27. Cum se clasifica conductele submarine?
-

conducte de amestec intre sondele satelit si sistemul de productie (diam: 3-10 in,
presiuni inalte);
conducte colectoare leaga o platforma cu mai multe sonde de o alta platforma; se
transoprta titei brut, gaze, condensat sau amestec bifazic (diam: 10-16 in, presiuni mari:
70-100 bar);
conducte principale transporta fluidele colectate, titei sau gaze, de la una sau mai
multe platforme spre tarm (diam mare: 10-16 in);
conducte de descarcare/incarcare leaga o platforma de productie de un manifold
submarin sau de un echipament de incarcare ; leaga instalatiile de pe tarm de terminalul
de incarcare/descarcare din larg. Transporta doar lichid si au diametre diferite.
28. Prin ce se deosebesc conductele submarine de cele de pe uscat?

costul instalarii e de 2-4 ori mai mare in cazul conductelor submarine;


mijloacele de constructie specializate necesare sunt mult mai scumpe si in volum mult
mai mare;
solicitarile la care sunt supuse conductele submarine sunt mult mai mari;
transferul de caldura in mediul exterior este mult mai intens in cazul conductelor
submarine;
masurile de siguranta impuse de protectia ecologica a ecosistemului marin si de
evitarea accidentelor sunt mult mai restrictive.

29. Cum se alege traseul unei conducte submarine?


Pentru alegerea traseului unei conducte submarine este necesara o buna cunoastere
a mediului in care conducta va fi instalata:
- pt. a cunoaste natura terenului se fac prize de carote, pe baza acestora determinanduse proprietatile solului (rezistenta la forfecare, continutul in apa, densitatea, factorul de
eroziune etc.);
- pt stabilirea profilului continuu al traseului de face un sondaj acustic (permite detectarea
oricarui obstacol si variatia densitatii rocilor pe o oarecare adancime);
- uneori profilul traseului este cercetat cu ajutorul unui ROV (remote operated vehicle)
echipat cu camera TV;
- pt. stabilirea greutatii conductei trebuie cunoscuta marimea si activitatea curentilor
marini;
- un alt aspect de care trebuie sa se tina seama in alegerea traseului in constituie
aspectul economic.
30. Care sunt metodele de pozare ale conductelor pe fundul marii?
In functie de adancimea apei si lungimea conductelor metodele de pozarea
conductelor pe fundul marii sunt:
- pozarea prin tractiune pe fundul marii;
- pozare prin plutire si traztiune la suprafata;
- pozarea cu ajutorul unei tobe de infasurare a conductei;
- pozare in S sau pozare cu ajutorul unei barje cu stinger;
- pozare in J sau pozare pe verticala.
31. Care sunt metodele de protejare a conductelor pe fundul marii?
Dupa ce conductele au fost pozate pe fundul marii este necesar ca acestea sa fie
fixate si eventual protejate de actiunea ancorelor vaselor de pescuit, curentilor marini,
incebergurilor, etc.
Metodele de protejare:
- lestarea conductelor;
- ancorarea conductelor;
- ingroparea conductelor;
- fluidizarea solului.
32. Care sunt avantajele conductelor flexibile?
-

au o rezistenta soprita la corziune in cazul transportului titeiului si gazelor;


sunt rezistente la actuinea sarcinilor externe si la actiunea coroziva a mediului marin;
sunt prevazute cu sistem de izolare termica;
prezinta stabilitate structurala;
sa pot instala mult mai rapid decat cele rigide;
se pot conecta usor la echipamente de pe fundul marii;
se pot recupera si instala usor pe alte locatii;
se poate poza pe fundul marii simultan cu ingroparea acestora.

33. Care sunt metodele de reparare a conductelor submarine?


Sunt utilizate 2 tipui de procedee:
procedee de suprafata;
procedee de adancime:
- cuponarea mecanica;
- coliere tip bucsa despicata;
- sudura hiperbarica.

34. Cand se aplica pompajul multifazic si care sunt avantajele acestuia?


-

Se aplica in urmatoarele conditii:


presiune mica in capetele de eruptie ale sondelor;
distante mari intre sistemele de productie submarine si platforma de procesare;
apa de mare adancime;
imputitati mari si RGT scazut.

Avantajele sistemului de pompaj multifazic sunt:


cresterea debitului produs de sonde;
costuri de exploatare scazute;
intretinere usoara.
35. Din ce se compune un modul de pompaj multifazic si care sunt tipurile de pompe
multifazice cele mai uitilizate?
Modulul
-

de pompaj multifazic se compune din:


unitate pompa/motor;
convertor de frecventa;
transformator.

Tipurile de pompe multifazice cele mai studiate sunt:


- pompa cu eloce dubla (Twin-Screw Pump);
- pompa helico-axiala (Helico-Axial Pump).
36. Descrieti fenomenul de formare al dopurilor de lichid in conductele de transport
multifazic.
Fenomenul de formare a dopurilor de lichid este foarte intalnit in cazul curgerii
multifazice prin conducte si risere si are o serie de fenomenen negative:
- reducerea debitului;
- deteriorarea instalatiilor;
- curgere instabila.
37. In ce conditii se uitilizeaza scafandrii in operatiile de interventie submarina?
Utilizarea scafandrilor in interventiile submarine se poate realiza pana la adancimi de
300 m.
38. In ce conditii se utilizeaza scafandrii echipati cu costume presurizate in operatiile
de interventie submarina?
Utilizarea scafandrilor cu costume presurizate (atmospheric diver suit - ADS) in
interventiile submarine se poate realiza in adancimi de 300 m 700 m.
9

39. Avantajele si dezavantajele robotilor submarini si principalele conponente ale


acestora.
-

Avantaje:
inlocuiesc scafandrii in diferite operatii efectuate sub apa;
prezinta siguranta in functionare;
au un grad de flexibilitate mare;
costuri operatorii mici;
timp operator mic;
independenta de conditiile climatice si adancimea apei;
durata interventiei fara intrerupere mica.
Dezavantaje:
operatiile facute cu ROV sunt costisitoare, spre deosebire de cele efectuate la
suprafata;
aparatele de ultima generatie sunt foarte precise si foarte scumpe; ele necesita un vas
special pt. lansare si echipaj specializat pt. pilotarea aparatelor de la distanta;
defectarea unui robot submarin poat efi foarte penalizanta financiar, atunci cand este
utilizat la instaladrea unei platforme semisubmersibile. De asemenea, exista
intotdeauna un factor de risc legat de intreruperea functionarii robotului din cauza
defectarii cablului de alimentare cu energie.
Principalele componente:
unitatea de conversie a energiei (electrica hidraulica);
unitatea de pozitionare acustica si unitatea de transmisie;
unitatea motrice;
computerul central;
carcasa (aluminiu);
flotorii (poliester sau bile de sticla);
sistemul hidraulic;
instalatii auxiliare (navigatie, inregistrari ale parametrilor mediului submarin,
componente electrice si electronice, camere de luat vederi, brate manipulatoare,
echipamente de siguranta etc.)/
40. Care sunt aplicatiile robotilor submarini?

supravegherea conductelor submarine;


localizarea zonelor de blocaj de-a lungul unei conducte;
inspectarea coroziunii si eroziunii;
inspectarea si curatirea structurilor submarine;
inspectarea si curatirea rezervoarelor de stocaj;
instalarea si repararea conductelor submarine;
instalarea, inspectarea si intretinerea capetelor de eruptie sau de pompare submarine;
conectarea conductelor;
schimbarea unor componente;
recuperarea echipamentelor pierdute;
cartografierea fundului marii;
inspectarea si controlul poluarii;
cercetari si inspectia epavelor.

10