Sunteți pe pagina 1din 4
Tarmul continental al marilor Pretutindeni pe Pamant linia = se schimbea tarmurilo permanent, marea creaza uscat in unele locuri, tar in altele il face sa dispara. Chiar si nivelul marilor variaza des, cauzand schimbétri si mai dramatice pe barta lumii, in liniile coastelor. [paar Avia inental © Dune de nisip in Walvis Bay, Narnia. Condiite cele mai favorabile pentru formarea unor tarmuri semana: toare sunt vant puternice, panta tarmulit sekruta 3 nivolal mare de fax le © Phere de mangrove de coasts Theale Tk Aste do vegetatie se fajeeca roe oto unde vale Sint puterice Aorta Sun fan nmol , prin ec nerene © Valuri care se re- trag pe coasta padi. ha statuul Oregon aISUA. Stincile sunt relativ joase (aprox. 10 m) dar fetele lor vertical ines peo- cesul activ de erodare sub efectul valurilor depinde de nivelul mit, far acesta lx ind) ‘lu de cantitatea de ghea(t existent li cei doi poli; Polul Nocd 51 Potul Sud Cu aproximatiy 10,000 de ani in urn, la sfarsitul ukimet perioade glaciare, straturile de nel continea 0 uriasd cantitate de apa Din aceastd catia, nivelul marilor era malt maj setzut, asifel ct uscatul era mult mai fntins decit in prezent. De exemplu Anglix cera Iegata de Europa prin useat, ot si Siber le Alaska. CCind stratul_de_gheati a inceput sit se ©) Padure inundata ale carei rams se pot speasc, nivelul manior # incepul si crease vedea la reflux, pe Yamal din Sussex, Anglia nual cu ciel 7 mm, Aceasta nu pare mit, PSdurea a fost acoperta treptat de api cu at in 10,000 de ani inseamna 70 de met. mil de ani in ure NESE] parm cownnenrat at MARILOR Panea cea mai ingusta a Canalului Minecil,stsimtoarea Dover, a fost acoperia de apa ext 8.000 de ani in ura. Cea mal mic rdkincime este de 36 de met, Strimtoarea Bering, dintre Siberia si Alaska, are adinct in storia Terr prin schimbasi asemdnitoare, Linia coastelor ste determinatt side miscarea placilor tectonice, care se afld in cele mai mule cazuri sub apa, $1 pe cae se afla continentele, Placa Pacificului, de exemplu, int ia continuare sulb placa vecind, placa Sud-americand, CAcest proces este numt subduetie. In punctul de Inullnire al pkicilor este © groapal adned in ‘ocean, King arm. Munsii coboar’ pana foarte aproape de uem, sii unele locust nu exis Aceste schimba uriase Se produc foarte lent, pe parcursal milicanelor de ani. Ele pot Fi deduse done in urna cercetarilor ge Dar unele schimbri se pot vedea de fa an la an. Fl Je valu Valurile si mareea influentate de matee, Mareea este cauzata Ih principal de forta gravitaionala & Luni. Luna fatrage masa de apa care se afld sub ea, ase] ia nastere fluxul Refluxul apare in’ acele regivni ale lumii unde atractia Lunit nu se manifest asupra apelor din acea zona Diferenta dintze nivelele flaxului si eefluxnluy Gndhimea uxulud poate fi foare mare | Lund Plind sila Lund Nowa, cind Lana 5 Soatele se aflé pe acceasi pare sau pe partie opuse ale Pamantului, astfel fortele lor savitaionale se insumedzd. Acest nivel foarte mare al Haxulul apare de obice’ de pe lund, AceastA inaltare este minima “ind fon gravitational’ a Lunii inchide un Lunghi drept cu fora gravitationala a soaredu © Depunerea de aluviuni are loc in Partie tarmulul unde valurie ajung pe them oblic. Valurile sdepun materialul ppurtat sau aluviunea ‘de-a lungul thru iar acest material dopus este netozit de apa care se retrage, © stotiunea Miami Beach construits pe fo bavierd de ni depinde de cantitaten de aluviune care este purtatl dea hangul irmulai neregulat Deriva este de drectie nordic, ‘dup cum arats risipul acumulat pe © parte a malurilor © Digu! portuiat Portmetion din Cornwall, Anglia asaltat de vari Puterea unui astel de val este foarte ‘mare, in jur de 10 kale, astfel poate ‘modifica tarmul foarte mult in timp secure VALURILE CARE CCONSTRUIESC | Raut ft Valurte card\ ina | seretrag Directia de depunere a ‘luviuni l na se all 4 pe hun, shimmer Dea lungul apar doua maree pe zi. Aceastt miscare imaselor de apd este influenjata concomitent de rotirea Linit in jurul Pamantului, dar si wei sale. In pe 2i fluxul, Mari stei_misciri maselor de apd are 0 leghturd strénst periouda Lunitadicé pesioada de timp dinte Goud Luni Pline, Aceasta perioada are scat, de exemplu pe Maile de Nord si pe Marea FP tm 2S Furtuni devastatoare sul si reflusulu value se loves ake furuni devastatoure produc valu ucigase insa cole mai evaseatoare vali sunt prodhse cutremurcle subaevatice. Numele japonez al Curentii_ marin alulul cnzat de cutremur exe cunami, Dac) asemenk slut de Jeest cunami ajunge in z0na putin adine selor, doar ci in juni emul, indiimea sa poate aj $1 pietegul fonduki a pind la 25 dle mtr, ceviinanci-se pe ts 7 urd i sinigind aproape tot in calea a rl bara de stan pester suflétor _pesterd de sub suflator 1 turn de ot dé stinct FORME ABRAZIVE © Punti de stanca im Algarve in Portugalia. Aceasta formatiune de stances [produce in multe focuri cu coaste stincoase, mai ales in locurile unde stratul orizontal de calear sau bazalt costo intrerupt de orifict verticale. © Citeva forme Caracerstice abrazive, Poster se formeaz in punetele sabe ale Preto coaste; cai fatea scobits de mare Jn roca este rita de rocesul bran. Daca surexza, se produce tn sfitr, Se poste forma o punte stan coash dachin dou Dati ale coast pre sul abraziv scobeste cui care dup an timp se intinese. Da «8 puntea se rupe turn destined solid. Rocile moi se distrug mai rapid, Duct baza superioare se. prabusesd naturile oct Sunt luate de valu. Valurile cele mai bune pentn a muta sfirimaturile sunt cele scurte 9) prupte care apar in furtunile. de iam, aproape de lem, Furtunile din timpul ver depante de kirm, produc valusi hin, ininse Aceste valusi duc mai mult nisip si pietis pe mal decat poarta cu ee in loc sa intoarcere, asf cl esele de dist fn puncte dient Je exempl in sical sului Hastings. Ling Fairlight se sfcima mets ¢ nastere un golf now sah presiunea valurilo mem © Apa marii care ‘erupe asemenea tine fantn arteziene printr-un suflstor de pe Espaguda sau Insula Hood din Insulele Galapagos. Acosta este un horn care Jeaga partea de sus a peretelui de stinca cu pestera. in ‘momentul in care valurile ndvalesc in pester, ele imping derul afaré prin horn, sh aecul| frupe cu un zgomot puternic prin oificiu superior. peninsula avind forma unui nas (cuvdntl mult in mare. La fel se intimpld si cu Cape anaveral din Florida, UUnghiul sub care ajung valutile pe mal are fect asupra modulul de depunere. a ma fillelor sia abrazivelor. Dack alurile ajung, de regula sub un ut atunc acestea Jepune in atu nisipul, Aste Cape Cod. din Massachusett Marea creaza imp Jefuires rocilor mos, prin corodarea part slube ale peretilor de stined, Scobeste pester inele in rocd, iar acd plafonul aces ade, atunei se formeaza sullator. In alt curt valurle scobesc incpeni in pait textenioare ale peninswlelor, acestea cu timpul Recucerirea uscatului purtate de olandecl. Bi au 0 zi Lumea este opert lui Durmnezeu, dar Olands fost creatt de olandea". Un sfer din ara lor BG) TARMUL CONTINENTAL AL MARILOR se aff sub nivelul miei. in prezent mai tt de 1900 de kilomets de diguri, chine de nisip naturale, protejeaza pionintal deosebit de Fert) de inundati Lupta impotsiva mii continua de 700 de nt de populate ale tii ca cele dow! mani omye, Amsterdam si esd, sant asezate pe insle recuperate din mare, numite pokdere Gea mai-mare operat 1927, Olandesif- au hotdrit teansiorma golf urtas Zuider Zee in pa Fertil, Au inchis inten acestoia cu un b we a inceput in aj © Figurite prezinta formarea atolului inetar, Jn prima etapa se formeaza o bariera de ‘coral in jurul insule. Cand insula incepe $8 se ‘cufunde formatiunile de corali crese formand © barier’. Dupa dispartia insu ‘atolul 3 laguna. Jung de 32 km, Lacul Zuider Zee transformat in timp inte-un lac cu apa dalee; Ipellmeer, in inteionul acestuka aw demareat cu ajutoral digurilor cincé polere mari, apa din interior acestora find pompata afc. AU spilat solul ca sd indepaneze sarea si au incepurt st luereze paimantul Insulele Insulele se impart in dou categorit importante. Una este formatt din cele care se ‘up dinten continent, de exempla Marea Fitanie si Irlanea. Aceste insule stint asezate pee platoul continental, dacd a seadea nivelal mani atunct sar vedea ct sune “legate” de comtinentil apropit A doua categorie este aleteuita din in Tn realitate este vorbm de varful vuleaniee {anor mun{ivulcanic tidied din adaneul nmin, Insulele await din Ocean Pacific si Insulele Azore din Oceanl Atlantic Tnsulele de comali, de atoli, sunt niste Fomnariuni pitorest cate se aflt fa zonele mii calde ale Ooeanului Pacific si sunt nist insule vuleanice deosebite. Se formeazi in hancurile lunde se termina crateral vuleanalu eu putin sub nivelul apei sau marginea craterulti se Fidicd foarte putin deasupra ape. RASPANDIREA TARMURILOR DE CORALL | Frontiora exterioara a zonal de producere de EE] Zona eu densitates cea mai mare de bariere de coral ‘IB Producerea formatismitor de coral in prezent © Rispandirea ‘irmurilor marginite 4e coral pe Paint. Majoritatea lor se afl jn Oceanul Paci. © Atot in Australia. Se pot vedea clar rmarginile de coral, ‘rmarile cu zoncle acoperite de vegetatie. 1. Margin de Margine de coral in producere Aven PRODUCEREA ATOLULUI Corals sunt vieuitoare acvaticetmariime) minuscule, cu schelet calcaros, Titiese in colonit formate din milioane de indivizi de snicturd clindeict (polip) lao adaneime maxima de 30 de mete, unde apa mae este mai calda, Cand mor, last in urma_lor Scheletul calearos si din aceste schelete dure se constmiiese hancurile de coral. Daci un bane se fomeaz pe m anunci va avea 6 forma inelaa atolul imanatoare uni Hac Fringe in mai make locurl, asl laguna este in legatura directa cu oceanul inconjuritor Coralul care se sins se translonmat inte un nisip de carbonat de caleiu, In acesta se prind semingele purtate de vit si de pasts astfel rfsar primcle plante, Prin moartea lor fle contribaie la formarea sokului $n final se va crea o insult feria, plind de viata. in partea exterioart a atoluiul tfemul este foarte Ingust, marea se adnceste abrupt. in part ‘i cuptinde o laguna cu ap strat Tnelul de con se imterioued Yrmal este moult mai lin i cele mai ‘multe kigune au dnc foarte mic, Un alt tip de banc sunt barierele de coral Acestea se fommeaza la o oarceare ditants de farm si intre ee se afl 0 Lagu intina Ca sf atoll, barens de coral este fntrenup de obicei vizavi de gurile rluslor. Cea mai Vest dintre toate este Marea Bariert de oral (Australia de Ex, statul Queensland @ 54s namolos de tarm pe coasta sudica din Devon, Anglia. in portiunile protejate, unde valurile sunt foarte puternice, depunerea de materiale este mai mare decit procesul abraziv. Marea depune sfaramaturi de roca, nisip far rurile aduc aluviuni.