UNIVERSITATATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

FACULTATEA DE
TIINA I INGINERIA MATERIALELOR
INGINERIE INDUSTRIAL INGINERIA SUDRII
MATERIALELOR AVANSATE

PROIECT
-Sudarea MIG/MAGAbsolvent: ROMAN MARIAN - GHEORGHE

ndrumtor tiinific: Iovanas Daniela

Cuprins
Diferite procedee de sudare in mediul protector..........................3
Istoria sudarii MIG/MAG............................................................4
1

Principiul Sudarii MIG/MAG......................................................4

Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG.................................5
Dispozitivul de avans al sarmei...................................................6
Pistoletul de sudare......................................................................7
Punctul de lucru...........................................................................8
Gazul de protectie........................................................................8
Defecte la sudare..........................................................................9
Defecte de topire........................................................................10
Siguranta locului de munca.......................................................10
Cauzele si efectele ale radiatiei optice radiatia ultravioleta....10
Echipament de protectie si prim ajutor......................................11

Diferite procedee de sudare in mediul protector

Sudarea in mediu protector este termenul generic pentru
toate procedeele de sudare, la care baia de sudare si metalul ce
se transfera in aceasta, sunt protejate cu un gaz de protectie
impotriva actiunii atmodsferei. Arcul electric arde vizibil intre
electrod si piesa.

Electrodul nefuzibil sau permanent este fabricat din

wolfram, de aceea acest procedeu se numeste sudare in
mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil in engleza
gas tungsten-arc (GTA) welding.
In cazul sudarii cu electrod fuzibil acesta este in acelasi timp si unul
din polii arcului electric si material de adaos. Are aceeasi compozitie
chimica sau foarte apropiata de cea a materialului de baza. Acest
procedeu se numeste sudare in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil
in engleza gas metal-arc (GMA) welding.

Istoria sudarii MIG/MAG

Procedeul de sudare MIG/MAG a inceput sa se dezvolte
incepand cu anul 1947, cand pe piata din SUA au aparut
primele instalatii destinate acestui procedeu. Pe atunci se
numea sudare S.I.G.M.A, care era prescurtarea de laShielded
Inert Gas Metal Arc(poate fi echivalata cu sudarea MIG)

Principiul Sudarii MIG/MAG

Arcul electric arde intre un electrod care se topeste (si care
este in acelasi timp material de adaos de sudare) si piesa de
sudat. Gazul de protectie este fie inert (MIG de ex. argon,
heliu si amestecuri ale acestora), fie activ (MAG CO2, sau
amestercuri Ar cu CO2, si/sau O2) .
Se pot folosi si amestecuri de gaze cu 2, 3 sau 4
componente, ca de ex. dioxid de carbon, argon, heliu si oxigen.
De asemenea, se poate folosi chiar si dioxid de carbon pur.

Surse de curent pentru sudarea MIG/MAG

Doar surse de curent continuu sunt utilizate la sudarea
MIG/MAG, cu polul puls la sarma - electrod (in care se
folosesc sarme tubulare, la anumite tipuri de sarme este necesar
ca polul negativ sa fie la sarma).
Sursa de curent trebuie sa permita o reglare fina, pentru a
permite obtinerea unui set parametri optimi pe intregul domeniu
de. In cazul unei instalatii cu reglaj in trepte, pasul trebuie sa fie
adaptat domeniului de curent corespunzator instalatiei(de ex. 18
36 trepte la o instalatie de 300A). In cazul surselor de curent
mai sofisticate (cum ar fi sursele de curent cu invertor), puterea
poate fi reglata continuu (adica, fara trepte) cu ajutorul unui
potentiometru.
La alegerea unei instalatii de sudare in mediu de gaz
protector este important ca sursa de curent sa aiba o putere de
iesire suficienta. Pe placuta indicatoare sunt prezentate datele
tehnice ale instalatiei.

Dispozitivul de avans al sarmei

Pentru un proces de sudare de calitate, un factor esential il
constitue alimentarea constanta si cu viteza uniforma cu sarma
de sudare.
Motoarele utilizate la dispozitivele de avans sarma sunt
motoare in curent continuu fie cu stator bobinat fie cu cu
magnet permanent (cele cu magnet permanent sunt mai des
folosite) sau motoare cu rotor disc. Aceste motoare se
caracterizeaza printr-o durabilitate ridicata.
In practica, se folosesc sisteme de antrenare cu 2 si 4 role.
Sistemele cu 4 role prezinta avantajul ca asigura alimentarea
fara probleme chiar si in cazul in care se folosesc aliaje de
aluminiu sau sarme tubulare.
Viteza de avans a sarmei trebuie sa fie reglabila intre

1 si aprox. 22 m/min. (La aparatele pentru sudarea MAG de

productivitate ridicata, trebuie sa fie posibile viteze de avans
de pana la 30 m/min.)

Pistoletul de sudare
Este componenta instalatiei de sudare cu care lucreaza
efectiv operatorul sudor, din aces motiv poate fi definit ca
interfata cu instalatia de sudare. Multe defecte si erori
aparute in timpul sudarii sunt cauzate de pistoletul de sudare.
Manuirea cu grija a pistoletului garanteaza o functionare sigura
a instalatiei de sudare si reduce costurile de exploatare.
O distinctie fundamentala exista intre pistolete de sudare
manuale si cele mecanizate. Pentru cabluri ale pistoletelor de
pana la aprox. 4,5m, sarmele sunt impinse, iar pentru lungimi
mai mari ale cablurilor de legatura se utilizeaza pistolete PushPull.

Punctul de lucru
Punctul de lucru reprezinta punctul de intersectie al
caracteristicii statice
presetate (setarea instalatiei) cu
caracteristica domeniului corespunzator al caracteristicii arcului
electric.
Caracteristica arcului electric cu care se intersecteaza
caracteristica statica presetata depinde de viteza de avans a
sarmei.
Punctul de lucru defineste lungimea arcului electric, viteza
de avans a sarmei, rata de depunere (in kg/h) si prin extensie
chiar si adancimea patrunderii si marimea baii topite.

Gazul de protectie
Gazul de protectie trebuie selectat in functie de
material si de specificul aplicatiei. Compozitia si
calitatea gazului de protectie influenteaza:
Starea arcului electric
Transferul materialului de adaos
Rata de depunere
Forma baii de sudare
Adancimea patrunderii
Compozitia chimica a baii de sudare
Caracteristicile mecanice ale cordonului sudat.
Gazul de protectie protejeaza baia de sudare
impotriva actiunii
aerului,
influenteaza
procesele ce au loc in arcul electric,
desprinderea picaturilor de material topit si
forma cusaturii sudate.
Gazele de protectie nu au miros, culoare si
gust. Nu sunt otravitoare, dar pot sa ia locul
aerului.

Defecte la sudare
Defecte la sudare datorate gazului de protectie
necorespunzator:
Insuficient gaz de protectie in baia de sudare duce la reactii
intre aer si baie de sudare si la cusaturi sudate cu pori cu
stabilitate insuficienta.

Defecte de topire
Doar arcul electric (nu baia de sudare) are suficienta energie
pentru a topi suprafata de imbinat si de a realiza o imbinare
stabila. Pentru a evita defectele de topire, trebuie ca imbinarea
de sudat sa fie pregatita si prelucrata corespunzator.

Siguranta locului de munca

La sudare trebuie sa se tina seama de urmatoarele pericole:
incedii datorate imprastierii scanteilor
materiale nocive
zgomot
radatie optica
soc electric
manipulare incorecta

Cauzele si efectele ale radiatiei optice radiatia

ultravioleta
Arcul elecxtric si baia de sudare emit radiatie vizibila si
invizibila. Intensitatea acestor radiatii depinde de:
Energia liniara
Dimensiunea arcului electric
Temperatura arcului electric
Distributia temperaturii
Efecte:
Radiatia ultravioleta este cea mai periculoasa pentru ochi.
Fulgerarea sudorului poate produce dureri de ochi,
lacrimare, fobie de lumina si umflarea ploapelor. Conjunctiva
ochilor si in unele cazuri si cornea sunt atinse.
Masuri de protectie
Reparatiile la racordurile de retea defecte sau la sursele
defecte trebuie facute doar de un electricean specialist.
Lucrarile de intretinere cat si reparatile simple trebuie
efectuate doar de un sudor calificat.

Echipament de protectie si prim ajutor

La lucrarile de sudare trebuie sa purtati imbracaminte care
acopera corpul suficient si care nu sunt murdarite cu materiale
inflambile sau usor inflamabile.
N.B.: Fara imbracaminte din fibre usor fuzibile,
cum sunt nylonul sau perlonul!
Chiar daca urmati instructiunile de protectie se poate
intampla sa aiba loc mici accidente. De accea fiecare trebuie
a fie informat despre masurile speciale de la locul accidentului
pentru acordarea primului ajutor!