Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IMPACT ASUPRA
MEDIULUI
Proiect:
Amplasament:
Beneficiar:
Executant:
Experti evaluatori EIM
Colaboratori:
Racu
PROPRIETATE INTELECTUALA
Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorilor
Cuprins
.
1. Informatii generale
Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei
titularului, numele, telefonul si faxul persoanei de contact;
Evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislatia
nationala de mediu si prevede ca activitatile cu impact semnificativ asupra mediului sa fie
supuse unui proces de evaluare a efectelor asupra mediului.
Beneficiarul proiectului este S.C. ROS ENERGY PELLETS S.R.L., cu sediul in
jud.Tulcea, str. Dunareni, nr. 153, camera 1, C1, loc. Dunavatu de Jos, com. Murighiol,
inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub numarul J36/263/ 2012, avand codul unic
de inregistrarea RO 30239876 .
In locatia situata in extravilanul comunei Ceatalchioi, agentul economic urmeaza sa
desfasoare activitatea de Infiintare cultura salcie energetica, pentru care solicita acordul
de mediu.
Persoana de contact:
Nume:
Numar de telefon:
Antonio A. Daros
0744 587 500
Denumirea proiectului;
1.1.
Pondere 2005
2,2%
9,4%
6,1%
17%
5,8%
18%
3,1%
6,9%
8,7%
10,3%
5,2%
34,9%
15%
0,9%
4,3%
0,0%
17,8%
16,0%
6,7%
28,5%
39,8%
1,3%
Obiectiv 2020
13%
16%
13%
30%
18%
25%
16%
18%
20%
23%
17%
42%
23%
11%
13%
10%
24%
25%
14%
38%
49%
15%
Tab.1
Potentialul
energetic anual
Echivalent
economie
energie
(mii tep)
Aplicatie
Energie solara:
- termica
- fotovoltaica
60x106GJ
1.200 GWh
1.433,0
103,2
Energie
termica
Energie
electrica
Energie eoliana
23.000 GWh
1.978,0
Energie
electrica
40.000 GWh
6.000 GWh
7.597,0
Energie
termica
Biomasa
318x106GJ
7.597,0
Energie
Electrica
Energie
termica
Energie geotermala
7x106GJ
167 0
Energie
termica
Tab. 2
1.2.
coordonate T7 A56:17.848m2
1. 426823 796244
2. 426972 796628
3. 426936 796657
4. 426787 796272
coordonate T6 A56:14.372m2
1. 426676 795847
2. 426823 796225
3. 426794 796248
4. 426647 795870
coordonate T5 A56:25.279m2
1. 426457 795299
2. 426660 795838
3. 426625 795867
4. 426421 795327
5. 426434 795317
coordonate T1 A 41: 25.000 m2
1. 426982 795570
2. 427017 795541
3. 426734 795066
4. 426699 795095
coordonate T26 A 23: 5.531,75 m2
1. 494493 759864
2. 494472 759880
3. 494357 759705
4. 494378 759864
coordonate T2 A 50: 50.000 m2
1. 427605 795517
2. 427604 795514
3. 427593 795488
4. 427588 795476
5. 427584 795467
6. 426836 796071
7. 426857 796121
coordonate T2 A 49: 55.000 m2
1. 427584 795467
2. 427576 795448
3. 427561 795412
4. 426813 796016
5. 426836 796071
coordonate T2 A 46: 30.000 m2
1. 426761 795892
2. 426749 795862
3. 427497 795258
4. 427501 795270
5. 427509 795288
11
12
13
14
15
16
17
18
Starea initiala a terenului, asa cum a fost achizitionat de titular, este din categoria
teren agricol, asa cum se poate vedea si in figurile 9, 10 si 11.
19
20
Fig. 11. Starea initial a terenului agricol lasat in parloaga, la limita de sud a incintei, zona 10 din
proiect, cu Cirsium arvense si Tanacetum vulgare
21
Salcia energetica apartine familiei botanice Salicaceae, genul Salix. Genul Salix
cuprinde 350 de specii lemnoase, perene, cu frunze cazatoare. Sunt specii iubitoare de
apa care in mod natural se intalnesc in emisfera nordica, in apropierea apelor.
Un numar de 4 soiuri au fost testate si omologate de Institutul de Stat pentru
Testarea si Inregistrarea Soiurilor pentru cultura in Romania ( anexa 3 raport examinare
a celor doua soiuri Tordis si Inger)
Cele patru soiuri de salcie energetica sunt mentionate si descrise in Catalogul
oficial al soiurilor la pagina 88 si provin de la soiurile Salix viminalis, Salix dasyclados,
Salix schwerinii si Salix triandra (anexa 4) si proces verbal al Ministerului Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale cu privire la inregistrarea soiurilor de salcie energetica Tordis si Inger
- ca planta agricola ( anexa 5).
22
Nr.
Etapa
Detalierea activitatilor
23
b.
Crestere/Intretinere/Exploatare
c. Desfiintarea culturii
proiectului
- monitorizare cultura;
- lucrari de intretinere;
- recoltarea
1.3.
Informatii
-
privind
productia
Durata de viata a unei culturi este de 25-30 de ani fiind recoltata anual sau din doi in
doi ani si este folosita ca sursa energetica.
Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul
producerii energiei necesare asigurarii productiei;
-
24
Tip echipament
la 30 m
Tractor
91,1
90,2
Combina
Utilaje speciale plantat 93,1
La 2000 m
80,1
81,2
82,1
64,1
63,2
66,1
74,1
75,2
76,1
69,1
69,2
70,1
25
26
HIDROLOGIE
Hidrografia include fluviul Dunarea (de la Cotul Pisicii pana la Ceatalul Chilia), cele
trei brate principale (Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe) la care se adauga bratele
secundare (Tataru, Cernovca, Babina si Musura, Garla de Mijloc, Garla Turceasca).
Bratul Chilia (120 km) este cel mai important brat al Dunarii sub aspectul scurgerii.
Acviferele de adancime prezinta cea mai mare extindere in depozitele deltaice, fiind
cantonate in pietrisuri si nisipuri cu o buna permeabilitate. Grosimea acestor acvifere este
de 15-20 m in partea centrala a deltei (fiind sub presiune), intre 0,5-15 m in vest si intre
20-40 m in est. Acviferele freatice sunt in stransa legatura cu morfologia deltei in ceea ce
priveste adancimea si cu regimul hidrologic al Dunarii sub aspectul variatiei nivelului. Pe
masura distantarii de bratele principale, acviferele au o mai mare independenta,
reducandu-se insa gradul de potabilitate. Avand in vedere configuratia morfohidrografica,
asociatiile vegetale si impactul activitatilor antropice, in sit au fost identificate opt tipuri de
corpuri de apa (ecosisteme naturale, partial modificate de om).
Garlele si canalele cu circulatie activa a apei (1) sunt reprezentate prin brate
abandonate ale Dunarii (Dunarea Veche) sau canale importante (Mila 35, Sireasa-Sontea,
Eracle, Cazanel, Bogdaproste, Litcov, Crisan-Caraorman, Dunavat, Dranov). Artere de
legatura intre bratele principale si complexele lacustre, canalele se caracterizeaza prin
curgerea apei cu viteze variabile, cu sensuri reversibile de curgere in functie de sezon
(ape mari de primavara, ape mici de vara-toamna), turbiditate descrescatoare dinspre
brate spre interior.
Mineralizarea se modifica treptat, printr-o imbogatire in saruri ca urmare a
intensificarii procesului de evaporatie, pe masura ce se reduce viteza si creste
temperatura apei. Garlele si canalele cu regim liber dar cu circulatie redusa a apei (2) se
caracterizeaza prin lungimea lor (Stipoc-Ocolitor, Dovnica, Madgearu, Perivolovca, LitcovImputita, Puiu-Eremciuc, Palade, Buhaz-Zatoane) si prin viteza mica de curgere a apei.
Garlele si canalele din interiorul amenajarilor (3) se caracterizeaza prin lipsa unei legaturi
directe cu reteaua hidrografica activa. Au un rol de drenaj sau de alimentare, in functie de
regimul statiilor de pompare si de tipul amenajarii (piscicol, agricol sau silvic). De regula,
aceste canale nu au o circulatie a apei, comportandu-se ca ape stagnante cu un grad de
imbatranire accentuat, invadate de vegetatie, atat submersa cat si emersa.
Lacurile mari, cu schimb de ape cu reteaua hidrografica secundara (4) sunt
reprezentate prin Furtuna, Matita, Babina, Trei Iezere, Cazanel, Bogdaproste, Gorgova,
Isac, Uzlina, Puiu, Lumina, Rosu-Rosulet, Razim-Golovita-Zmeica.
Limita lor nu este una morfologica, ci este data de vegetatia de stuf si papura sau
de plaur.
In afara de legatura directa prin garle si canale, lacurile din depresiuni comunica
31
BIOCENOZA
32
36
37
Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl
de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007:
38
39
Aria de Protectie Speciala Avifaunistica - Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie Cod:ROSPA0031
Complexul lacustru Razim-Sinoe este inglobat in unitatea geografica a Deltei
Dunarii, fiind reprezentat pe teritoriul judetului Constanta prin lacurile Sinoe, Istria,
Nuntasi-Tuzla. Complexul lacustru este marginit de mai multe grinduri marine, Grindul
Lupilor, Grindul Chituc, Grindul Saele. In sit sunt incluse si ruinele celei mai vechi dintre
cetatile de epoca greaca din Dobrogea, Cetatea Histria.
Situl de protectie speciala ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim
Sionie se intinde pe o suprafata de 512.380,6 ha in cadrul regiunii biogeografice
pontice si stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind intre 0 si 137 m). Acest
sit cuprinde mai multe clase de habitate dupa cum urmeaza:
Clasa de habitat
Cod
CLC
Estuare, lagune
N02
522, 521
13
Rauri, lacuri
N06
511, 512
11
Mlastini, turbarii
N07
411, 412
49
N09
321
Culturi
N12
211
(terenuri
40
Procent
din
suprafata sitului %
18
N16
311
Calitate si importanta:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.
Conform fisei standard acestea sunt:
Nr. crt./ CodulNatura 2000/Specia
1 A402 Accipiter brevipes (Uliu cu picioare scurte)
2 A229 Alcedo atthis (Pescaras albastru)
3 A042 Anser erythropus (Garlita mica)
4 A090 Aquila clanga (Acvila tipatoare mare)
5 A404 Aquila heliaca (Acvila de camp)
6 A089 Aquila pomarina (Acvila tipatoare mica)
7 A029 Ardea purpurea (Starc cenisiu)
8 A024 Ardeola ralloides (Starcul galben)
9 A060 Aythya nyroca (Rata rosie)
10 A021 Botaurus stellaris (Buhai de balta)
11 A396 Branta ruficollis Gasca cu gat rosu (Branta ruficollis)
12 A133 Burhinus oedicnemus (Pasarea ogorului)
13 A403 Buteo rufinus (Sorecar mare)
14 A138 Charadrius alexandrines (Prundaras de saratura)
15 A196 Chlidonias hybridus (Chirighita cu obraji albi)
16 A031 Ciconia ciconia (Barza alba)
17 A030 Ciconia nigra (Barza neagra)
18 A080 Circaetus gallicus (Serpar)
19 A081 Circus aeruginosus (Herete de stuf)
20 A082 Circus cyaneus (Erete vanat)
21 A083 Circus macrourus (Erete alb)
22 A084 Circus pygargus (Eretele sur)
23 A231 Coracias garrulous (Dumbraveanca)
24 A037 Cygnus columbianus bewickii (Lebada mica)
25 A038 Cygnus cygnus (Lebada de iarna)
26 A238 Dendrocopos medius (Ciocanitoare de stejar)
27 A429 Dendrocopos syriacus (Ciocanitoare de gradina)
28 A236 Dryocopus martius (Ciocanitoare neagra)
29 A027 Egretta alba (Egreta mare)
30 A026 Egretta garzetta (Egreta mica)
31 A379 Emberiza hortulana (Presura de gradina)
32 A511 Falco cherrug (Soim dunarean)
33 A098 Falco columbarius (Soim de iarna)
34 A095 Falco naumanni (Vanturel mic)
35 A103 Falco peregrines (Soim calator)
36 A097 Falco vespertinus (Vanturel de seara)
37 A154 Gallinago media (Becatina mare)
38 A002 Gavia arctica (Cufundar polar)
39 A001 Gavia stellata (Cufundar mic)
40 A189 Gelochelidon nilotica (Pescarita razatoare)
41 A135 Glareola pratincola (Ciovlica ruginie)
42 A075 Haliaeetus albicilla (Codalb)
43 A092 Hieraaetus pennatus (Acvila mica)
44 A131 Himantopus himantopus (Piciorong)
41
Vulnerabilitate:
Intensificarea agriculturii; schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni)
42
Descriere specifica
Zona proiectului este situata in partea nord - vestica a sit-urilor Natura 2000
descrise mai sus si totodata in vecinatatea Comunei Ceatalchioi, ca si functionalitate fiind
incadrata in categoria zonelor economice ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, unde
sunt permise si deja se practica agricultura, activitate care face obiectul proiectului de fata.
Nu se afla nici in vecinatatea si nici nu influenteaza sub aspectul hidrografic sau
geomorfologic zonele tampon sau cele strict protejate.
43
(sursa:
http://www.biodiversity.ro/sci/)
2. Procese tehnologice
2.1.
Pregatirea solului
Dupa alegerea terenului se continua cu pregatirea acestuia. Lucrarile de pregatire a terenului
sunt identice cu cele ale culturilor agricole clasice ( scarificare, aratura, rotofrezare). Aceste lucrari se
fac o singura data la infiintarea culturii . Pregatirea acestuia incepe cu un an inaintea plantarii, cu
eliminarea buruienilor si distrugerea radacinii acestora. Cea mai buna solutie este daca terenul se
ara, se lasa necultivat. In cazul in care terenul nu a fost cultivat in ultimii ani, se efectueaza, in
anul dinaintea plantarii, pana in luna august, tratrea cu produse fitosanitare. Dupa aceasta
tratare, se efectueaza o scarificare la o adancime de 55-60 cm in vederea afanarii solului. [ sursa
foto - KWG Salcie Energetica]
Scarificare
Plantare
In timpul perioadei de vegetatie, in cazul in care este necesar, se pot face interventii
impotriva buruienilor. Aceste interventii se vor face mecanic (prasile mecanice sau
manuale 3 - 4 ori pe an, doar in primul an).
Administrarea ingrasamintelor se va face primavara, inainte de a incepe cresterea
lujerilor si se va acorda o mare atentie utilajului folosit sa nu distruga tulpina. Ingrasamintele
se pot aplica sub forma minerala, sub forma de gunoi de grajd, namoluri de la statiile de
epurare sau alte tipuri de ingrasaminte organice cum ar fi deseuri tratate din industria
alimentara sau deseuri compostate. Nu se vor folosi fertilizatori chimici.
Beneficiarul va folosi tipurile de ingrasamant acceptate in interiorul rezervatiei conform
listei produselor de protectie a plantelor aprobata spre utilizare in perimetrul Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii , conform Anexei II - Ingrasaminte, amendamente pentru sol si
nutrienti .
In primul an doza de azot necesara este de 450 de kg/ha scazand pana la 100150 kg/ha in anii urmatori. Administrarea de ingrasaminte se poate realiza si prin
imprastierea de nomol de la statiile de epurare, imediat dupa recoltare sau in primavara.
Namolul asigura necesarul de fosfor (P) si de potasiu (k).
47
Utilaj recoltat
c. Desfiintarea culturii
Refacerea amplasamentului la utilitatea anterioara demararii proiectului
Operatia de desfiintare nu este dificila, avand in vedere ca radacinile nu sunt la
adancimi foarte mari. Dupa recoltare trebuie lasata plantatia sa creasca cca 0,5 m, dupa
care se administreaza produse fitosanitare (acceptat in cadrul rezervatiei) pentru a distruge
plantatia. Dupa ce s-a uscat plantatia , se ara sau se discuieste solul, pentru a marunti
radacinile. In continuare se pot face operatii agricole clasice pentru a utiliza solul in alte
scopuri .
2.2.
Activitati de dezafectare
49
3. Deseuri
-
3.1.
.
Deseurile generate pe perioada lucrarilor agricole vor fi colectate pe categorii
efectuindu-se o sortare a acestora, respectiv deseurile solide neorganice vor fi pre sortate prin asiguararea recipientilor mobili pentru hirtie, metal, sticla, plastic si predate
ulterior catre firme specializate si autorizate de mediu pentru neutralizare.
Deseurile astfel rezultate conform HG 856 / 2002 sint evidentiate dupa cum
urmeaza:
1. Pamint si material stincos, pietre fara continut de substante periculoase COD DESEU
17 05 03
10 saci / ha - ingrasamant
3.2.
Apa
Ape de suprafata
50
asupra
Denumire rau
Topolog
Hagiomer
Mahomencea
Omarlac
Fantana Oilor
Valea Osambei
Valea Rostilor
Peceneaga(v.
Aiormanului)
Greci(Calistra)
Jijila
Luncavita(Cetatuia)
Isaccea
Capaclia
Valea lui Iancu
Valea Adanca
Tarca
Namolesti
Valea Dulgherului
Total
Lungime
(km)
26
10
9
8
6
7
28
19
13
14
10
7
7
6
9
9
4
5.8
197.8
Tab. 5
Denumire
rau
Valea Tulcii
Telita
Hagilar
Taita
Curaturi
Parlita
Islam
Lungime
(km)
14
48
7
57
7
10
7
51
Lodzova
Alba
Taita (afl)
Tabana
Valea Teilor
Slava
Ciucurova
Hamangia
Ceamurlia
Casimcea
Cilic
Tichilic
Valea Hagiului
(Hagiul)
Valea Carierei
Luparia
Camena
Valea cu Piatra
Rimnic
Zandan
Total
Tab.6
15
11
17
9
5
38
24
33
12
18.5
7
6
7
11
7
8
9
6
7
400.5
Sursa SGA Tulcea
52
4.1.1.2.
-
Ape subterane
Dupa adancimea la care sunt cantonate apele subterane, acestea se impart in doua
grupe mari:
ape freatice formate prin infiltrarea apei provenite din precipitatii in rocile
poroase de la suprafata pamantului
ape subterane de adancime intalnite in structuri sedimentare situate
intre strate impermeabile, care le tin captive
-
53
55
Tab. 7
4.2.
Aerul
Conditii
de
clima
si
meteorologice
pe
amplasament/zona;
informatii
despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie
solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor;
Clima judetului Tulcea este continentala excesiva cu precipitatii reduse ( sub 400
mm / an ), cu umiditate atmosferica in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate
adesea de viscole, amplitutidini mari de viscole. Apropierea de zona continentala a Rusiei
aduce aer rece care vine de la nord est spre sud vest rezultind un vint numit Crivat
care aduce ierni foarte reci uneori inghetind chiar Dunarea si Delta pe perioade scurte. In
vara vinturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamintul si transforma solulo in
praf. Temperaturile sint mai scazute in vest in zona de deal, in timp ce pe tarm ( Sulina )
briza marii aduce aer cald si umed inregistrindu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp
de iarna din tara.
In zona amplsamanetului - sub raport climatic - clima este continentala: arid de tip
danubian cu amplitudine termica mare; regim eolian activ si putine precipitatii cu o
temperatura medie anuala 11AC si cu cantitatea medie de precipitatii de 400 mm/mp
anual.
56
ian
feb
mar
apr
mai
iun
-3,4
-2,0
-1,3
-2,4
0,1
1,1
0,6
1,4
3,9
4,9
4,8
5,4
Tab. 8
iul
aug
sept
oct
nov
dec
25,1
26,1
26,2
25,8
17,2
18,2
19,0
18,0
8,6
10,0
11,4
9,5
10,7
11,5
12,2
11,8
0,1
1,0
3,4
1,3
Statia
meteo
Corugea
Jurilovca
Sulina
Tulcea
ian
feb
mar
apr
mai
iun
iul
aug
sept
oct
nov
dec
34,0
19,0
19,8
42,6
37,3
41,4
27,8
69,5
29,1
36,1
16,5
46,5
22,1
12,0
16,6
31,8
46,1
22,4
17,4
61,0
25,5
42,9
21,2
129,4
70,2
60,2
4,0
58,2
48,1
4,4
58,0
3,8
28,1
12,4
29,2
29,4
30,5
59,8
65,8
77,2
24,5
14,3
10,6
18,5
39,9
52,1
25,2
66,0
Tab. 9
Dobrogea
Statia meteo
Tulcea
Sulina
Corugea
Jurilovca
Tab. 10
Directia predominanta
N,NV
S
E
N
Din punct de vedere a impactului asupra aerului atmosferic singurele activitati care
pot constitui surse de poluare a aerului sint cele agricole cu specificatia ca zona studiata
nu este strabatuta de drumuri nationale sau alte categorii de drumuri cu exceptia celor
tipic agricole. Emisiile de poluanti CO, NOx, COV, SO2 implicit praful rezultat din
activitatile utilajelor agricole - sint intermitente si au loc doar pe traseele prestabilite,
respectiv pe terenurile agricole amplasate in extravilanul localitatii .
Emisiile nocive pentru calitatea atmosferei vor fi
generate de catre aceste
utilajele existente pe amplasament (tractor, combina, utilaj special etc).
Deoarece toate aceste vehicule nu depasesc greutatea de 3,5 t si folosesc
motorina, se considera urmatorii factori de emisie (metodologia CORINAIR).
58
NOx
CH4
VOC
CO
N 2O
CO2
1.44
0.005
0.42
1.58
0.017
284
g/kg motorina
15.9
0.055
4.64
17.5
0.188
3138
Tab. 11 - Factori de emisie pentru autoturisme si vehicule usoare Diesel (< 3,5 t) motorina
Emisia = factor de emisie * consum de carburant
Utilaje cu motor Diesel
[g/kg combustibil]
Agricultura
NOx
NM-VOC
CH4
CO
NH3
N2O
PM
50.3
7.27
0.17
16.0
0.007
1.29
5.87
Table 12- Alte surse mobile si utilaje, motoare Diesel, factori de emisie in g/kg motorina
Etapa
Echipament/Utilaj
59
Cantitate
Pregatirea solului
Tractor
Disc
Plantarea
Utilaj special
Intretinere cultura
Prasitoare mecanica
Recoltare
Combina
1
1
1
Poluant
NOx
NM-VOC
CH4
CO
NH3
NO2
PM
Concentratia maxima
C (max)
Prag alerta
Valoare limita
100
102
200mg/mc
600
300
100
500
400
-
100
100
150
200
100
50
150
291744.8
7293.6
7293.6
18234.0
3647.0
Tab 15
80
2
2
5
1
Sursa: DADR Tulcea
Dupa continutul de azot ( N%) din sol, aprecierea asigurarii solului in stratul arat,
dupa valoarea medie pe parcele, este:
< 0,140 slaba = pe 7,71ha;
0,141 0,270 = mijlocie = pe 28,12 ha;
= aprovizionarea solului cu azot este slaba si mijlocie;
Din punct de vedere geologic, zona studiata este o zona cu terenuri in formare, in cea
mai mare parte nisipoase cu prezenta solurilor luto nisipoase sau cu praf argilos cenusiu negricios doar in imediata vecinatatea bratelor Dunarii. Partial in depresiunile incintei unde
dupa inundatii temporare de primavara are loc o evaporare excesiva in perioadele cu
temperaturi ridicate de vara fiind antrenate mineralele la suprafata si avand loc o crestere a
salinizarii solului. In depresiunile incintei umiditatea solului este in corelatie cu fluctuatiile
nivelurilor Dunarii.
Sunt soluri in curs de formare cu un continut scazut in humus in loc in loc
alacalinizate dar cu o buna aerare ( afanate) ceea ce permite o buna valorificare a culturii de
salcie in raport cu actualele culturi agricole pentru a caror productie este necesar un aport
crescut al interventiei antropice pentru o buna productie pe cand la o cultura de salcie
inputul energetic este minim si realizat doar prin produse organice in cantitate mica.
4.3.2. Surse de poluare a solurilor
-
62
Utilajele folosite
Suprafata totala afectata de lucrari este de aproximativ 46,49 ha. Fiind vorba de
un teren agricol, iar lucrarile sunt specific agricole nu se poate spune ca exista un
impact asupra solului.
In privinta elementelor de mediu estimate a fi afectate, se anticipeaza perturbarea
faunei, florei si habitatelor prezente pe amplasament, deoarece utilizarea in scopuri
agricole a zonei presupune si activitati de distrugere a faunei locale (prin diferite lucrari
agricole, imprastieri de produse fitosanitare, etc).
4.3.4. Masuri de diminuare a impactului
propuneri de refolosire a stratului decopertat; masuri de diminuare a
poluarii si impactului; masuri de diminuari a impactului fizic asupra solului; alte
masuri
-
63
10
Fig. 16 - Harta solurilor din Romania scara 1:1.000.000
64
4.4.
Geologia subsolului
12
66
12
Fig. 20 - Zonarea Romaniei din punct de vedere seismic in functie de perioada de control
67
68
69
70
Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de
importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007, modificat si completat de Ordinul 2387/2011:
40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
3160 - Lacuri distrofice si iazuri
6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si
nisipoase
1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
2110 - Dune mobile embrionare (in formare)
2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)
2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides
2190 - Depresiuni umede intradunale
3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae
si/sau Isoto-Nanojuncetea
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din
Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
62C0 * - Stepe ponto-sarmatice
6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion
71
72
Lista speciilor de pesti din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat
de Ordinul 2387/2011:
Speciile de pesti enumerati in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionati
in Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :
73
74
75
76
80
81
Peste
4000
400 - 4 000
40 - 400
10 -40
Sub 10
Numarul aproximativ
de plante
1 -2
20
50
1 500
60 000
Evaluarea acoperirii s-a stabilit si se stabileste inca prin apreciere folosind diverse
scari . In studiul de fata s-a utilizat scara Braun Blanquet cu urmatoarele trepte :
1 = acoperire foarte redusa 1 10 %
2 = acoperire intre 10 25% din suprafata
3 = acoperire intre 25 50% din suprafata
4 = acoperire intre 50 75 % din suprafata
5 = acoperire 75 100 % din suprafata
Pentru a lucra cu cu o singura scara in aceasta lucrare s-a utilizat scara de
abundenta dominanta ( combinarea celor doi parametri cantitativi) dupa cum urmeaza :
r = 1- 5 exemplare cu acoperire neglijabila
+ = putine exemplare, acoperire redusa , sub 1 %
1 = multe exemplare cu acoperire redusa sau putine exemplare cu acoperire mai mare 110%
2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de 10 -25 % din suprafata
3 = acoperire intre 25 50 % din suprafata, numarul exemplarelor indifferent
4 = acoperire intre 50 75 % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent
5 = acoperire intre 75 100 % din suprafata, numarul exemplarelor indiferent
Metoda de evaluare a speciilor de pasari
Studiile privind evaluarea speciilor de pasari au constat in observari, ale
activitatii din timpul zilei, ale acestora pe perioada iernii, verii, primaverii si migratiei de
toamna. Pentru momentul cuibaritului s-a utilizat metoda transectelor.
Observatiile asupra liliecilor s-au desfasurat prin metoda transectelor.
Primele luni ale programului de studiu au reprezentat un proces de investigare care a
folosit trasee aleatorii in vederea alcatuirii unui inventar calitativ si pentru a gasi
eventualele locuri de odihna ale gastelor.
83
84
1. Ambrosia artemisiifolia
2. Melilotus officinalis
3. Cirsium arvense
4. Salix viminalis
5. Marrubium peregrinum
6. Artemisia annua
7. Onopordum acanthium
8. Cichorium intybus
9. Glycyrrhiza echinata
10. Phragmites australis
11. Morus alba
12. Atriplex rosea
13. Solanum nigrum
14. Abutilon theophrasti
+
+
2
+(puieti)
+
+1
+
+
r+
1
r+
+
+
+
85
1. Arctium lappa
2. Artemisia alba
3. Anthemis ruthenica
4. Linaria vulgaris
5. Anthemis ruthenica
6. Lapsana communis
7. Filipendula hexapetala
8. Tanacetum vulgare
9. Populus alba
10. Melilotus alba
+
+
+
+
+
+
+
+
r
+
86
+
+
+
+
+
+
+
+
1
+
+
+
+
Polygonum aviculare
Rumex crispus
Taraxacum officinale
Dipsacus fullonum
+
+
+
+
87
Phytolacca americana
Potentilla reptans
Cannabis ruderalis
Euphorbia palustris
Tamarix ramosissima
Ballota nigra
Salix alba
Lolium perenne
r
+
+
+
r
+
r puieti
+
+
+1
+
+
+
+
+
+
+
+
+
r+
+
+
+
+
+
+
r+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
88
1. Ambrosia artemisiifolia
2. Melilotus alba
3. Datura stramonium
4. Abutilon theophrasti
5. Xanthium italicum
6. Phragmites australis
7. Stachys palustris
8. Atriplex tataricum
9. Solanum nigrum
10. Daucus carota
11. Echinochloa crus-galli
12. Amaranthus retroflexus
13. Elymus hispidus
14. Stelaria media
15. Trifolium pratense
16. Lapsana communis
17. Cichorium inthybus
+1
1
1
+
+
1- 2
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
89
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+1
de parcele pe directia S-N - culturi agricole cu
1. Cirsium arvense
2.
3.
4.
5.
6.
Tanacetum vulgare
Atriplex patula
Polygonum arenarium
Setaria verticillata
Melilotus officinalis
7. Solanum nigrum
8. Raphanus raphanistrum
9. Phragmites australis
10. Anthemis ruthenica
11. Amaranthus retroflexus
12. Hibiscus trionum
13. Polygonum hydropiper
14. Convolvulus arvensis
15. Rorippa austriaca
16. Atriplex hastatum
17. Datura stramonium
18. Heliotropium europium
19. Galega officinalis
20. Xanthium spinosum
1
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
90
Echinochloa crus-galli
Polygonum hydropiper
Melilotus officinalis
Rubus caesius
Setaria verticillata
6. Asparagus officinalis
7. Phragmites australis
8. Convolvulus arvensis
+
+
+
r+
1-2
+
1
+
91
Atriplex patula
+
Anthemis ruthenica
+
Echinochloa crus-galli
+
Rubus caesius
+
5. Xanthium italicum
1-2
6. Convolvulus arvensis
+
7. Solanum nigrum
1
8. Lapsana communis
+
9. Galega officinalis
+
10. Polygonum hydropiper
+
11. Glycyrrhiza echinata
+
12. Cirsium arvense
1
13. Raphanus raphanistrum
+
14. Artemisia annua
+
Releveu nr.10 realizat la capat interval 3 pe directia S-N, Sola 1 - lucerna 75%
tarlaua +% faie la S langa drum dintre sole+ % la sud canal irigatie si stufaris dinspre
Dunare la nord
1. Medicago sativa
2. Xanthium italicum
3. Echinochloa crus-galli
4. Sonchus arvensis
5. Ambrosia artemisiifolia
6. Solanum nigrum
7. Daucus carota
8. Setaria verticillata
9. Phragmites australis
10. Linaria vulgaris
11. Cirsium arvense
12. Galega officinalis
13. Cuscuta campestris
14. Anthemis ruthenica
15. Abutilon theophrasti
16. Lathyrus tuberosus
17. Cichorium intybus
18. Matricaria perforata
19. Convolvulus arvensis
4
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
92
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
2. Ambrosia artemisiifolia
3. Taraxacum officinale
4. Carduus lanceolata
5. Artemisia alba
6. Glycyrrhiza echinata
7. Onopordum acanthium
8. Cichorium intybus
9. Arctium lappa
10. Polygonum aviculare
11. Daucus carota
12. Anthemis ruthenica
13. Atriplex patula
14. Rubus caesius
15. Melilotus alba
si 3 in zona
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
Releveu nr.13 Depresiune 250m vest de la digul dinspre Dunare , la est de lotul
de lucerna. Inventariere capat Est (vecin cu lucerna)
1. Phragmites australis
2. Cirsium arvense
+
+
93
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
1 (4x4m) la 30- 60 m de la dig spre Dunare
+
+
+
+
+1
+
+
+
+
+
+
+
r+
r+
1-2 ( la 60- 100 m de la dig ocupa o banda de
+
+
+
+
+
94
95
Fig. 29 Plop euroamerican hybrid- plantatie in zona dig mal spre Dunare
Fig. 30 Plop euroamerican hibrid plantatie in zona dig mal spre Dunare
96
2. Conyza canadensis
+1
3. Cirsium arvense
2-3
4. Anthemis ruthenica
5. Abutilon theophrasti
6. Arctium lappa
7. Lathyrus tuberosus
8. Echinochloa crus-galli
9. Setaria verticillata
97
Releveul nr 16. LANGA APA canal la vest la cca 300 m de perimetrul care
face obiectivul proiectului , la sud vest ( alternanta dig - canale de control de o parte
i de alta a digului de centura a terenului agricol)
1. Phragmites australis
2.
Salix alba
centura
3. Calamagrostis arundinacea
r+
98
canalului de
+
5. Artemisia annua
+
6. Medicago lupulina
+
7. Tanacetum vulgare
+
8. Lycopus europaeus
+
9. Bidens tripartita
+
10. Veronica anagallis aquatica + 1
11. Aster sedifolius
2-3
12. Echinochloa oryzoides
+
13. Polygonum hydropiper
+
14. Inula britannica
+
15. Typha latifolia
+1
16. Malva officinalis
+
17. Linaria vulgaris
+
18. Carduus acanthoides
+
19. Taraxacum officinale
+
20. Artemisia austriaca - pe dig +
21. Marrubium vulgare - pe dig
+
Releveu nr 17 - A doua parcela , sud perimetru, cu aproape aceleasi specii
de plante dar terenul este in parloaga ( nu este lucrat), in imediata vecinatatea
perimetrului obiectivului de proiect
1. Cirsium arvense
2-3
2. Anthemis ruthenica
+
3. Rumex hydrolapathum
+
4. Aster sedifolius
+
5. Echinochloa crus-galli
+
6. Galega officinalis
+
7. Xanthium italicum
+
8. Artemisia annua
+
9. Linaria vulgaris
+
10. Carduus acanthoides
+
11. Typha latifolia
+
12. Polygonum hydropiper
+
13. Echinochloa oryzoides
+
14. Veronica anagallis aquatica +
15. Conyza canadensis
+
16. Tanacetum vulgare
1
17. Phragmites australis
+
99
2. Salix alba
3. Artemisia annua
4. Conyza canadensis
5. Xanthium italicum
6. Aster sedifolius
7. Tanacetum vulgare
8. Phragmites australis
9. Xanthium spinosum
10. Polygonum hydropiper
11. Atriplex prostrata
12. Sonchus arvensis
+
2
+
+
+
+
+
1
+
+
+
+
100
101
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
2-3
+
+1
+
+
+
+
+
r +
+
+
+
+1
+( puieti instalati natural pe marginea
102
canalului de
Lythrum salicaria
Echinochloa oryzoides
1-2
Lotus glaber
Stellaria aquatica
Chenopodium urbicum
Inula salicina
Pulicaria vulgaris
Setaria pumila
Mentha longifolia
Aster sedifolius
+
+
103
+1
Trifolium hybridum
Holcus lanatus
Lycopus europaeus
Cuscuta campestris
Convolvulus arvensis
Linaria vulgaris
Phragmites australis
Xanthium italicum
104
108
Securinegion
109
114
eutrofe
naturale
cu
vegetatie
tip
Magnopotamion
sau
Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai putin
tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din
Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de
broscarita (Magnopotamion).
Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsusranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi
(Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion Potamogeton lucens,
P. perfoliatus.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia.
3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie
din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submerse sau
natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul verii)
sau muschi acvatici.
Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus,
R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris,
Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea
acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si
caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta.
115
118
se
poate
modifica
anual,
la
alegerea
Acest tip de habitate este considerat in mod eronat ca fiind unul steril pentru speciile de
pasari si mamifere salbatice, care folosesc ariile de cultura intensiva pe tot parcursul anului,
ca loc de pasaj, hranire sau odihna.
Nu au fost identificate specii de pasari de interes conservativ care sa cuibareasca in zona
de amplasare proiectului. Speciile cu importanta conservativa observate la hranire sunt
barza alba (Ciconia ciconia) si randunica (Hirundo rustica), care cuibaresc in localitatile
limitrofe terenurilor studiate.
Speciile mai putin importante care se regasesc in acest tip de habitat, in special toamna,
iarna si la inceputul primaverii, sunt ciorile de semanatura (Corvus frugilegus),
graurii(Sturnus vulgaris), vrabiile de casa (Passer domesticus), vrabie de camp (P.
montanus), pupaza (Upupa epops), cotofana (Pica pica) si ciorile grive (C. corone cornix).
Noaptea, ciufii de padure (Asio otus), ies la vanatoare alaturi de huhurezul mic (Strix aluco),
ambele specii cuibarind in padurile si localitatile din apropiere, aici venind pentru hrana
constand din mamifere mici, precum rozatoarele de talia soarecilor.
In timpul aratului, cand brazdele sunt intoarse si expun ramele (Lumbricus terestris) ariile
cultivate sunt locuri de hrana importante pentru berzele albe (Ciconia ciconia) , ciori (Corvus
sp.), fazani(Phasianus colchicus) si pescarusi: pescarusul razator (Larus ridibundus),
pescarus argintiu (L. argentatus cachinnans), hranindu-se cu rame mai ales primavara.
Dintre amfibieni o singura specie (ca adult) a fost observata pe ariile cultivate si la marginea
campului din perimetrul studiat, broasca de lac (Rana esculenta).
Rozatoare, cum ar fi soarecii (Apodemus agrarius) si iepurii de camp(Lepus capensis
europaeus) sunt si ele prezente intrun numar redus, reprezentand principala sursa de hrana
pentru carnivore, cum ar fi vulpile(Vulpes vulpes).
Singurele specii de mamifer mare observate aici sunt caprioara (Capreolus capreolus) si
mistretul (Sus scrofa ).
123
128
Date privind speciile de interes comunitar la nivelul ROSPA 0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim-Sinoe .
S-a mentionat deja faptul ca perimetrul ce se doreste a fi amenjat conform proiectului
de instalare cultura energetica cu salcie este cuprins in situl Natura 2000 ROSPA0031 Delta
Dunarii si Complexul Razim Sinoie.
129
Cod
N02
%
13
CLC
522, 521
Clase de habitate
Estuare, lagune
N06
N07
11
49
511, 512
411, 412
Rauri, lacuri
Mlastini, turbarii
N09
N12
4
18
321
211-213
N16
5
311
Paduri de foioase
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform
datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97;
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 151;
c) numar de specii periclitate la nivel global: 17.
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Pelecanus crispus
Aythya nyroca
Falco vespertinus
Phalacrocorax pygmeus
Gelochelidon nilotica
Plegadis falcinellus
Egretta garzetta
Nycticorax nycticorax
Egretta alba
Recurvirostra avosetta
Ardeola ralloides
Sterna albifrons
Porzana porzana
Haliaeetus albicilla
Sterna hirundo
Larus melanocephalus
Himantopus himantopus
Glareola pratincola
Pelecanus onocrotalus
Platalea leucorodia
Ixobrychus minutus
Charadrius alexandrinus
Chlidonias hybridus
Circus aeruginosus
Ardea purpurea
Botaurus stellaris
Asio flammeus
Coracias garrulus
Alcedo atthis
Situl este de asemenea important in perioada de migratie pentru urmatoarele specii:
Phalacrocorax pygmeus
Gelochelidon nilotica
Larus minutus
Sterna caspia
Sterna sandvicensis
Philomachus pugnax
Recurvirostra avosetta
Himantopus himantopus
Charadrius alexandrinus
Puffinus yelkouan
Aquila pomarina
Phalaropus lobatus
Larus genei
Pluvialis apricaria
130
Tringa erytropus
Larus ridibundus
Calidris minuta
Calidris alpina
Phalacrocorax carbo
Phalaropus fulicarius
Vanellus vanellus
Gallinago gallinago
Arenaria interpres
Anas crecca
Charadrius hiaticula
Anser fabalis
Tringa ochropus
Larus cachinnans
Lymnocryptes minimus
Limicola falcinellus
131
Ophiogomphu
s cecilia
1089
Morimus
funereus
1060
Lycaena
dispar
4028
Catopta thrips
4045
Coenagrion
ornatum
Arytrura
musculus
Theodoxus
transversalis
1037
4027
4064
4056
Anisus
vorticulus
1082
4036
vedere
ca
nu
exista
habitatele
Graphoderus
bilineatus
Leptidea
morsei
Bombina
bombina
121
Testudo
graeca
129
8
Vipera ursinii
199
Triturus
dobrogicus
122
Emys
orbicularis
In tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de pasari de importanta comunitara din sit,
importanta populatiilor lor locale, gradul de conservare si de izolare si evaluarea globala a zonei
133
Specie
A402
Accipiter brevipes
A229
Alcedo atthis
P
o
p
u
l
a
t
i
e
R
e
z
i
d
e
n
t
a
Cuibari
t
Iernat
Pasa
j
1500-1700p
S
i
t
.
P
o
p
C
o
n
s
e
r
v
.
I
z
o
l
a
r
e
Gl
o
b
al
A042
Anser erythropus
10-30i
A090
Aquila clanga
8-14i
A404
Aquila heliaca
1-3i
A089
Aquila pomarina
200-300i
A029
Ardea purpurea
230-450p
A024
Ardeola ralloides
2000-2400p
A060
Aythya nyroca
3800-4200p
A021
Botaurus stellaris
1550-1650p
B396
Branta ruficollis
A133
Burhinus oedicnemus
44-60p
A403
Buteo rufinus
4-5p
A138
Charadrius alexandrinus
90-120p
700024000i
450-520i
134
Chlidonias hybridus
2300-2500p
A031
Ciconia ciconia
80-90p
A030
Ciconia nigra
2-5p
A080
Circaetus gallicus
A081
Circus aeruginosus
A082
Circus cyaneus
A083
Circus macrourus
A084
Circus pygargus
2-3p
A231
Coracias garrulus
360-420p
A037
Cygnus columbianus
bewickii
1-4i
A038
Cygnus cygnus
340-1270i
A238
Dendrocopos medius
A429
Dendrocopos syriacus
RC
A236
Dryocopus martius
RC
A027
Egretta alba
320-360p
A026
Egretta garzetta
1700-2500p
A379
Emberiza hortulana
A511
Falco cherrug
1-2p
A098
Falco columbarius
A095
Falco naumanni
A103
Falco peregrinus
A097
Falco vespertinus
A154
Gallinago media
A002
Gavia arctica
RC
A001
Gavia stellata
RC
R
300-400p
620-870i
20-60i
1-3p
R
2220-340p
20-80i
135
Gelochelidon nilotica
8-12p
320-350i
A135
Glareola pratincola
420-540p
A075
Haliaeetus albicilla
26-28p
A092
Hieraaetus pennatus
A131
Himantopus himantopus
220-370p
14002200i
A022
Ixobrychus minutus
3000-3500p
A338
Lanius collurio
RC
A339
Lanius minor
A180
Larus genei
20-70i
A176
Larus melanocephalus
A177
Larus minutus
1000012000i
A157
Limosa lapponica
1-5i
A246
Lullula arborea
A242
Melanocorypha calandra
RC
A068
Mergus albellus
A073
Milvus migrans
A159
Numenius tenuirostris
A023
Nycticorax nycticorax
2660-3200p
A533
Oenanthe pleschanka
12-24p
A071
Oxyura leucocephala
A094
Pandion haliaetus
A020
Pelecanus crispus
320-410p
A019
Pelecanus onocrotalus
3560-4160p
A393
Phalacrocorax pygmeus
8700-9500p
40006500i
A170
Phalaropes lobatus
700-1200i
220-360p
2100-38000i
6-7p
1-3i
1-4i
RC
136
4000-6500i
360-440p
2000-3200p
2000-3000p
300-400p
20-1000i
800-1200i
RC
1-3i
A151
Philomachus pugnax
A234
Picus canus
A034
Platalea leucorodia
A032
Plegadis falcinellus
A140
Pluvialis apricaria
A120
Porzana parva
A119
Porzana porzana
A121
Porzana pusilla
A464
Puffinus yelkouan
A132
Recurvirostra avosetta
220-280p
A195
Sterna albifrons
160-220p
A190
Sterna caspia
A193
Sterna hirundo
1800-2300p
A191
Sterna sandvicensis
20-60p
A307
Sylvia nisoria
A167
Xenus cinereus
120-300i
120-140i
12003000i
133
5
135
5
Spermophilu
s citellus
Lutra lutra
135
6
Mustela
lutreola
263
5
Vormela
peregusna
263
3
Mustela
eversmannii
140
Pasari cuibaritoare
Pasari sedentare
Pasari de pasaj
Pasari care ierneaza
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Legenda :
Perioada optima
Perioada
favorabila
In acest sens, in cadrul fiecarui stagiu de monitorizare a fost alocat un numar suficient de
zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:
1.
pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care sa acopere atat perioada de
cuibarit cat si cea de crestere a puilor;
2.
pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de
migratie (de primavara sau de toamna) care sa cuprinda inceputul, varful si sfarsitul perioadei de
migratie;
3.
pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor
in cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;
4.
pasari sedentare: s-au monitorizat in cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare
si a celor care ierneaza.
In ceea ce priveste speciile de amfibieni, reptile si mamifere, acestea au fost monitorizate pe
parcursul deplasarilor efectuate pentru monitorizarile pasarilor datorita faptului ca deplasarile
pentru perioadele optime si favorabile se suprapun cu cele pentru pasari, astfel fiind posibila
colectarea datelor impreuna.
144
Insecte
Insectele identificate cu ocazia deplasarii pe faiile de monitoring din perimetrul proiectului:
Libelulele : Coenagrion puella, Sympetrum sanguieum, Sympetrum flaveolum, Sympetrum
fonscolombii;
Paianjeni : Araneus diadematus, Araneus quadratus, Nereine radiata;
Fluturi: Papilio machaon, Polyomnatus icarus, Argynnis pandora;
Lacuste : Dociostaurus marrocanus, Callyptamus italicus; Oedipoda
sp.,
probabil
caerulescens
145
Clasif
icare /
Speci
a
OV
crt.
(denumirea populara)
OI
MP
Er
actuala
3
Cuibareste
Cuibareste
Observata
in
in
in pasaj
zona de vecinatat
Frecvent Conventia
impact iobservat
a
Berna*
a la
hranire
10
11
comun
II
comun
12
13
14
15
ORD.
CICO
NIIFO
RMES
Fam.
Cicon
iidae
1
ORD.
ANSE
RIFO
RMES
Fam.
Anati
dae
2
ORD.
FALC
ONIF
ORM
ES
Fam.
Accip
itrida
e
147
III
comun
II
comun
II
comun
II
comun
III
comun
III
Fam.
Falco
nidae
5
ORD.
GALL
IFOR
MES
Fam.
Phasi
anida
e
6
Phasianus colchicus
(fazan)
ORD.
CHAR
ADRII
FOR
MES
Fam.
Larid
ae
7
comun
comun
comun
(pescarus argintiu)
ORD.
COLU
MBIF
ORM
ES
Fam.
Colu
mbid
ae
Columba oenas
10
III
(porumbel de scorbura)
11
Columba palumbus
(porumbel gulerat)
148
12
Streptopelia decaocto
(gugustiuc)
comun
III
comun
III
Ord.
Cucul
iform
es
Fam.
Cucul
idae
13
ORD.
STRI
GIFO
RMES
Fam.
Strigi
dae
14
comun
II
15
comun
II
ORD.
COR
ACIIF
ORM
ES
Fam.
Corac
iidae
16
Coracias garrulus
(dumbraveanca)
comun
II
comun
II
comun
II
Fam.
Upupi
dae
17
ORD.
PICIF
ORM
ES
Fam.
Picid
ae
Dendrocopus major
18
+
(ciocanitoare pestrita mare)
149
Galerida cristata
(ciocarlan)
20
comun
III
comun
III
comun
II
comun
II
comun
II
comun
II
comun
II
Fam.
Hirun
dinid
ae
21
F
a
m
.
M
o
t
a
c
i
l
l
i
d
a
e
Motacilla flava feldegg
22
(codobatura cu cap negru)
23
Fam.
Turdi
dae
Luscinia megarhynchos
24
(privighetoare roscata)
25
Phoenicurus phoenicurus
(codros de padure)
150
comun
II
comun
II
III
III
Fam.
Parid
ae
27
Fam.
Orioli
dae
28
comun
II
Lanius collurio
(sfrancioc rosiatic)
comun
II
comun
comun
comun
comun
Fam.
Lanii
dae
29
Fam.
Corvi
dae
30
31
32
Fam.
Sturni
dae
33
Fam.
Passe
ridae
34
comun
35
comun
rel.
comun
Fam.
Embe
rizida
e
36
151
Cel mai mare impact asupra pasarilor cuibaritoare este reprezentat de deranjul mare i
pierderea de habitat din timpul fazei de infiintare a culturii de salcie energetica. Oricum nici o
specie de interes conservativ din fisa standard Natura 2000 a sit-ului nu cuibareste pe
amplasamentul investitiei.
In timpul fazei de exploatare impactul va fi mai ales asupra pasarilor migratoare (pasari
rapitoare i berze).
Pasarile care cuibaresc in culturile agricole nu vor fi afectate decat intr-o masura foarte mica.
Studiile efectuate in alte locatii din strainatate arata ca aceste culturi nu au un efect negativ
semnificativ asupra populatiilor de pasari. Dimpotriva, in aceasta directie, s-a inregistrat o
densitate si o diversitate ridicata a pasarilor in Suedia (Goransson 1990, 1994, Berg 2002), in
S.U.A. (Christian et al., 1994, Dhont et al., 2004) si Regatul Unit al Marii Britanii (Kavanagh
1990, Sage si Robertson, 1996, Sage si Tucker, 1998, Coates si Say, 1999). In culturile
energetice cu rotatie scurta a fost inregistrata o diversitate sporita a speciilor de pasari
comparative cu habitatul agricol existent. Goransson (1990) si Berg (2002) au concluzionat
ca plantatiile de Salix cresc diversitatea pasarilor in general, si in special cea a fazanilor. Berg
(2002) a concluzionat de asemeni ca plantatiile de salcie energetica ar putea fi habitatul
preferat de unele specii rare sau pe cale de disparitie.
In primavara pasarile sunt atrase de abundenta numarului de insecte ce isi gasesc habitatul
in aceste plantatii. De asemeni varsta plantatiei si stadiul de crestere influenteaza prezenta
pasarilor (Goransson, 1994, Sage si Robinson, 2006, Dhont et al., 2007). Unele specii
prefera zonele proaspat recoltate in timp ce altele prefera tufele ce preceda recoltarea
(Goransson, 1994).
Mamifere
Mamiferele, vor fi afectate numai in faza de infiintare a culturii din cauza zgomotului,
distrugerii habitatului si a problemelor referitoare la poluarea produsa de echipamentele de
constructie. Avand in vedere ca amplasamantul proiectului reprezinta doar o zona secundara
de hranire a acestora, nu putem sa catalogam acest impact drept unul semnificativ sau
important asupra acestui segment al biodiversitatii. Deasemeni monitorizarea va arata daca
in etapa de exploatare vor fi favorizate si alte specii decat cele indentificate in aceasta etapa
premergatoare.
CONCLUZII GENERALE
Infiintarea culturii de salcie energetica din punctul de vedere al conservarii nu are un impact
negativ semnificativ deoarece:
- Investitia este localizata in afara ariilor de strict protejate, iar cea de protectie
speciala pentru pasari (SPA) este mult prea mare pentru ca suprafata investitie sa fie
consideta o amentitare, mai cu seama ca se afla in afara ariei de cuibarit pentru pasari si
departe de marile colonii de cuibarit.
155
sa
faca
4.6.Peisajul
4.6.1. Informatii despre peisaj
-
Analizand peisajul din zona comunei Ceatalchioi, se pot observa 2 zone distincte:
1)
Zona agricola definita de terenurile agricole. Peisajul din aceste zone nu prezinta
valori estetice semnificative.
2) Zona rurala cuprinde ansamblul locuintelor din resedinta de comuna si
sateleadiacente.
157
158
biotopului,
Romania este al treilea stat care a ratificat, prin Legea nr. 451 din 8 iulie 2002,
Conventia Europeana a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000. In intelesul
Conventiei, peisajul si diversitatea formelor sale sunt rezultatul actiunii combinate a
urmatorilor factori:
Factorii naturali (topografie, geologie, geomorfologie si clima) a caror actiune la scara
159
Informatiile disponibile privind evaluarea peisajelor rurale din Romania sunt reduse si
cel mai adesea se bazeaza pe aprecieri generale.
Principalii factori distructivi ai peisajului existenti in spatiul rural romanesc sunt:
a) Activitatile economice cu caracter intensiv precum exploatarile forestiere sau
exploatarile miniere de suprafata;
b) Managementul defectuos al deseurilor care permite aparitia depozitelor neautorizate;
c) Abandonarea terenurilor agricole (in unele cazuri asociata cu depozitarea de deseuri) si
a unitatilor economice neproductive (la nivelul tarii exista un numar considerabil de ferme
zootehnice abandonate proces urmat adesea de dezafectarea partiala a constructiilor);
d) Constructiile (rezidentiale, comerciale sau industriale) cu un grad scazut de integrare in
peisajul natural datorita regimului de inaltime, arhitecturii sau culorilor utilizate;
e) Degradarea identitatii si a caracteristicilor locale prin abandonarea si inlocuirea
constructiilor traditionale cu constructii caracteristice zonei urbane.
160
161
Comuna Cealtachioi este amplasata in nordul judetului Tulcea, pe malul drept al bratului
Chilia si este delimitata de urmatoarele teritorii comunale: la nord si la vest este delimitata de
bratul Chilia si frontiera de stat cu Ucraina; la sud este delimitata de teritoriul comunei Somova
162
Denumire
Ceatalchioi
Localitati componente
Nr. populatie
Ceatalchioi
315
Plauru
67
Salceni
51
Patlageanca
160
Tab.17
163
Venituri suplimentare pentru proprietarii de terenuri din zona, rezultate din cedarea
dreptului de folosinta asupra terenului pe care se va planta cultura de salcie
energetica.
Beneficii economice indirecte cresterea cererii de servicii suport pentru prelucrarea
biomasei recoltate in urma culturii de salcie energetica (echipamente si utilaje, servicii de
transport, etc.)
4.7.2. Impactul salciei energetice asupra zonelor locuite
Aceasta investitie nu va afecta peisajul zonei, impactul prognozat asupra populatiei,
mediului social si economic fiind unul pozitiv, direct, permanent, pe termen lung, creand noi
locuri de munca.
4.7.3. Impactul potential al proiectului si masurile de diminuare a impactului
In cazul infiintarii culturii de salcie energetica, potentialul impact il reprezinta
incrucisarile spontane si raspandirea lor in rezervatie.
Pentru obtinerea soiurilor se folosesc metode conventionale de obtinere prin
incrucisarea unor specii salbatice sau a unor soiuri, majoritatea apartinand speciei Salix
viminalis, dar de asemeni si din alte specii. S. Schwerinii, S. Dasyclados si S. Triandra.
Hibridarea speciilor de Salix in natura este comuna, depasind nivelul altor genuri. Hibridarea
naturala este afectata de dioecism si este complicata de perioadele de inflorire diferite ale
speciilor.
Genul Salix este alcatuit din 3 subgenuri. Majoritatea speciilor din subgenul Salix nu
hibrideaza cu specii din celelalte genuri.
Cele doua soiuri, Tordis si Inger sunt de sex femel. Acest lucru inseamna ca nu produc
polen. Astfel, un transfer de gene prin polen transportat de vant sau de insecte este
imposibil.
Cand in plantatie ajunge polen strain, Tordis si Inger pot produce seminte. Dar pentru
ca fecundarea sa se indeplineasca cu succes, inflorirea plantei mascule si a celei femele ar
trebui sa fie in acelasi timp. In cazul in care acest lucru se intampla, si semintele viabile vor
fi produse, acestea nu vor parasi plantatia. Aceste seminte au sanse foarte reduse de
supravietuire datorita competitiei cu plantele mama.
Doar un numar redus de genotipuri rezultate din incrucisari spontane este viabil in
conditii naturale. Acest lucruca produsul unei incrucisari spontane foarte rar se dezvolta intro planta care supravietuieste in plantatia de Salix sau in natura.
162
Drumurile
existente
si
disponibilitatea
164
1.5
2.5
1
2
3
Tab.19
Tab.20
EXT Extinderea
impactului
Local
Regional
Global
1
2
3
Sens Sensibilitatea
locatiei
Sensibilitate slaba
Sensibilitate moderata
Sensibilitate mare
1
2
3
Tab.21
LEG Respectarea
legislatiei
Legislatie respectata
1
Cerinte legale
7
neindeplinite
Tab.22
Prob -Probabilitatea aparitiei
impactului
Imposibil
(sanse de 0 % )
Sanse foarte mici (sanse de 1 - 25
%)
Posibil
(sanse de 26 50 %)
Foarte posibil (sanse de 51 75
%) (sanse de 75 100 %)
Sigur
0
0.25
0.50
0.75
0.95
Tab. 23
Impactul
determinat
scarificare,
aratura si
rotofrezare
F&D
SEV
EXT
Sens
LEG
Prob
0,25
TOTA
L
5,25
tratamente
chimice
prod.
fitosanitare
0,25
5,25
poluarea
solului
0,25
5,25
Zgomot
0,25
5,25
166
Masuri de remediere
Lucrarile de pregatire a
terenului sunt identice cu cele
ale culturilor agricole clasice.
Diferenta este ca aceste
lucrari se fac o singura data la
infiintarea culturii si nu anual
ca in cazul altor culturi.
Culturile de salix necesita
prelucrarea solului doar in
anul plantarii si in urma
studiilor efectuate s-a
concluzionat ca are o
influenta benefica asupra
proprietatilor fizice si
microbiologice ale solului
(Makeschin 1994, Paine et al.,
1995, Perttu 1998, 1999,
Borjesson 1999, Kahle et al.
2007, Rowe et al. 2007. O
alta solutie ar fi planatarea
speciilor nitrificatoare din
familia fabacee care fixeaza
in sol substantele nutritive si
ajuta la refacerea acestuia.
Numarul tratamentelor este
mult mai redus decat in cazul
altor culturi. Prod. fitosanitare
folosite pentru cultura salciei
energetice au spectru larg de
combatere si sunt avizate
pentru utilizare in Delta
Dunarii. Neinterventia pe
parcursul a 3 sezoane de
vegetatie(parloaga) duce la
instalarea florei salbatice din
zonele adiacente si
ameliorarea conditiilor
solului.
Sansele de a se produce
impactul sunt minime daca se
respecta regimul de lucru.
Este necesara implementarea
unor masuri de prevedere.
Avand in vedere distanta fata
de localitatea invecinata Comuna Ceatalchioi,
zgomotul va fi intens numai
Exploatare
Emisii in
atmosfera
0,25
5,25
Colectare
deseuri
0,25
5,25
Specii
locale
0,25
5,25
Activitatea
umana
0,25/0,5
0
5/5,5
recoltare
0,25
5,25
fertilizare
0,25
5,25
afanarea
solului
0,25
5,25
Zgomot
0,25
5,25
167
Specii
locale si
migratoare
Situatii de
risc
Incendii,
scurgeri
accidentale
0,25
5,25
Desfiintare
a culturii
Tratare cu
prod
fitosanitare
, discuire
0,25
5,25
Zgomot
0,25
5,25
poluarea
solului
0,25
5,25
Activitatea
umana
0,25/0,5
0
5/5,5
5.3.
Alternativa
tehnologie
proiectul
168
este
implementat
folosind
alta
6. Monitorizarea
Monitorizarea proiectului va fi realizata de catre reprezentantii Administratiei
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, responsabilii de lucrari din partea beneficiarului si
specialisti functie de necesitati(analize chimice, biodiversitate), supervizata de catre
reprezentantii Rezervatiei. Raportul trimestrial cu rezultatele monitorizarii, ce va preciza
si eventualele masuri de remediere identificate, va fi trimis la A.R.B.D.D.
Planul de monitorizare a mediului are in vedere indeplinirea urmatoarelor
obiective:
Activitatile agricole sunt efectuate conform reglementarilor in vigoare si se
desfasora conform normelor Cele mai Bune Practici (BPM) in vigoare;
Documentele contractuale si tehnologia aplicata respecta toate conditiile impuse
de avizele si acordurile obtinute pentru proiect.
Desfasurarea lucrarilor conform prevederilor proiectului tehnic; Identificarea si
aplicarea masurilor de remediere sau micsorare impact;
Activitate
Faza
Efect
Masuri de reducere
Pregatirea
terenului
scarificare, aratura
si rotofrezare
Zgomot generat
de utilaje
Organizarea managementului
traficului; Programul de lucru va
respecta anumite ore. Masurarea
nivelului de zgomot in vederea
stabilirii masurilor adecvate de
reducere. Masurarea trimestriala a
nivelului de zgomot la
limita zonelor rezidentiale.
Verificarea lunara a utilajelor si
mijloacelor de
transport folosite
tratamente
produse
fitosanitare
Emisii in
atmosfera
generate de
utilaje
poluarea solului
ca urmare a unor
doze accidentale
de tratament
Responsabilit
ate
responsabil
lucrari,
beneficiarul
proiectului
Exploatare
Faza
recoltare, afanarea
solului
Tratamente
-fertilizare
Specii invazive
Efect
Masuri de reducere
Perturbarea
faunei, florei si
habitatelor
prezente pe
amplasament
Depozitare
necontralata a
deseurilor
Zgomot generat
de utilaje
Emisii in
atmosfera
generate de
utilaje
poluarea solului
ca urmare a unor
doze accidentale
de tratament
Perturbarea
faunei, florei si
habitatelor
prezente pe
amplasament si
imprejurimi
Responsabilit
ate
Faza
Efect
Masuri de reducere
excesiv. Continuarea studiului de
impact asupra mediului timp de cel
putin 3 ani.
Desfiintare
a culturii
Situatii de risc
Incendii, scurgeri
accidentale
Tratare cu prod.
fitosanitare, discuire
Zgomot generat
de utilaje
Organizarea managementului
traficului; Programul de lucru va
respecta anumite ore. Masurarea
nivelului de zgomot in vederea
stabilirii masurilor adecvate de
reducere. Masurarea trimestriala a
nivelului de zgomot la
limita zonelor rezidentiale.
Emisii in
atmosfera
generate de
utilaje
poluarea solului
ca urmare a unor
doze accidentale
de tratament
Perturbarea
faunei, florei si
habitatelor
prezente pe
amplasament
Responsabilit
ate
Faza
Efect
Masuri de reducere
Responsabilit
ate
Avand in vedere ca proiectul se desfasoara intr-un sit Natura 2000, propunem o serie
de masuri pentru conformitate cu legislatia in vigoare si rigorile stiintifice.
Pentru prevenirea si controlul situatiilor de poluare accidentala a receptorului, este
necesara luarea urmatoarele masuri: Controlul permanent al starii de functionare al
utilajelor si echipamentelor tehnologice si efectuarea periodica de revizii si verificari ale
acestora, in
conformitate cu prevederile cartilor tehnice si cu instructiunile producatorilor.
Din punct de vedere al managementului biodiversitatii se va realiza un inventar
cantitativ si calitativ al unor grupe cheie, urmand schemele de monitorizare ce deriva din
capitolul dedicat factorului de mediu biodiversitate, ce urmeaza a face parte din actele de
reglementare emise de autoritati.
Prin obiectivele sale proiectul propus necesita monitorizarea mediului, atat in faza
de executie, pentru a nu aparea fenomene de eroziune sau poluare accidentala cu
combustibili sau uleiuri ca urmare a nerespectarii masurilor prevazute, cat mai cu seama in
perioada de functionare pentru a se identifica eventualele efecte negative induse mediului,
cu privire speciala asupra habitatelor ripariene pentru care se impune realizarea unui Plan
de monitorizare adecvat, expus in tabelul de mai sus.
Din punct de vedere al managementului biodiversitatii se va realiza un inventar
cantitativ si calitativ al unor grupe cheie, urmand schemele de monitorizare consacrate,
pentru compararea efectelor investitiei. In acest sens propunem realizarea unor inventare
pentru speciile cheie, ce urmeaza a fi comparate cu datele existente cu referire la perimetrul
in cauza pre- si post proiect.
Eventualele efecte negative vor fi evidentiate propunandu-se masuri de diminuare a
impactului si evaluarea acestora pana la conformarea la cerintele ecologice specifice.
Se propune realizarea unui Plan de monitorizare pe perioada de executie a lucrarilor
(12 luni) urmat de un Plan de supraveghere ecologica pe perioada de 36 de luni. In cazul in
care in perioada de supraveghere nu se vor identifica elemente susceptibile de a genera
impact negativ asupra speciilor de interes, programul de supraveghere se va reduce la un
sistem de observatii sumare.
6.1. Propunere unui protocol pentru monitorizarea vegetatiei
Utilizarea metodei suprafetelor de proba permanente a fost si este recomandata de
majoritatea ecologilor, deoarece prezinta avantajul efectuarii studiilor comparative.
Suprafetele de proba permanente patrate sunt recomandate pentru monitorizarea
comunitatilor de plante unde nu exista evident un gradient de vegetatie cauzat de factorii
ambientali (factorii ecologici si/sau antropo-zoogeni). Unde gradientii de vegetatie sunt
evidentii este recomandata metoda transectelor de vegetatie permanente de-a lungul
desfasurarii programului de monitoring (recomandarea acestor metode este facuta de
UNESCO Programul Om si Biosfera MAB).
Protocolul de monitorizare al fitodiversitatii, prezentat in continuare, este bazat pe
utilizarea suprafetelor de proba permanente, de forma patrata, de diferite marimi, in functie
172
173
media
174
Indicele AD
87,5
50-75
62,5
25-50
37,5
10-25
17,5
1-10
0,1-1
0,5
0,01-0,1
0,05
7.1
Cultura va fi infiintata intr-o zona in care pana in prezent nu s-au inregistrat incidente
legate de inundatii, zona fiind indiguita, si nu s-au inregistrat alunecari de teren.
In cazul aparitiei unui cutremur, acesta nu va avea consecinte si nu va provoca
poluarea solului, subsolului si panzei freatice.
182
Nu este cazul
7.4.
7.5.
8. Descrierea dificultatilor
Nu au fost intampinate dificultati in elaborarea studiului de impact asupra mediului.
2.
3.
Identificarea posibilelor efecte asupra componentelor mediului, ca urmare a
implementarii Proiectului, bazate pe estimarea preliminara a interactiunii dintre anumite
caracteristici ale acestuia si conditiile de mediu existente, in diferitele etape ale realizarii
proiectului de infiintare cultura salcie energetica ;
4. Determinarea efectelor probabile asupra mediului rezultate in urma
defectiunilor sau accidentelor;
5. Dezvoltarea unor masuri pentru a elimina sau reduce efectele adverse;
6. Identificarea avantajelor si dezavantajelor proiectului ce reies din informatiile
mentionate anterior.
Principalele efecte potentiale identificate asupra componentelor de mediu in etapa de
constructie sunt:
Atmosfera degradarea calitatii aerului si emisii de praf;
Sol/Subsol - modificari morfologice, degradarea calitatii, izolarea unor suprafete
de sol fata de circuitele ecologice naturale;
184
SOLUL:
- tipurile de sol care apar in zona sunt solurile cenusii inchise si cernoziomurile levigabile
(slab , moderat si puternic), la care se adauga pe areale mai restranse litosoluri si
cernoziomuri carbonatice.
- amplasamentul studiat nu este vizat ca fiind poluat cu substante chimice sau deseuri
periculoase dar este insa poluat datorita tratarii cu prod. fitosanitare, pesticide agricole,
ingrasaminte, utilizarea necorespunzatoare a utilajelor precum si depozitarea necontrolata a
deseurilor din localitatile invecinate precum si praful rezultat in urma practicarii agriculturii;
MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI:
- se va avea in vedere reducerea impactului prin urmatoarele actiuni:
- lucrarile de intretinere si reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport se vor efectua
numai in locuri special amenajate in acest sens, in afara zonei de constructie;
- pe perioada efectuarii lucrarilor agricole vor exista containere pentru colectarea selectiva
a deseurilor urmand ca acestea sa fie eliminate sau valorificate, dupa caz, prin unitati
specializate;
- se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate.
186
187
Bibliografie
Carti
Relieful Romaniei
Grigore Posea, Nicolae Popescu, Mihai Ielenicz, Ed. Stiintifica, Buc. 1974
- Strategia energetica a Romaniei in perioada 2007-2020
Studiu tehnologic privind infiintarea si recoltarea culturilor de salcie energetica in vederea
utilizarii acestora intr-un sistem integrat ecologic- 2012
- Analysis of the new whole-farm information and management needs resulting from
renewable energy sustainability criteria, by Walter H. Mayer, editor august 31, 2009
- Biomas production and control of nutrient leaching of willows using different planting
methods with special emphasis an appraisal of the electrical inpendace of roots Yang Cao,
School of Forest Sciences, Faculty of Science and Forestry, Univesity of Eastern Finland.
- Codexul produselor fitosanitare Dendrologie, Dr. ing. Florin Clinovschi, Ed. Universitatii
Suceava 2005
- Manual for SRC Willow Growers, Produced by Lantmannen Agroenergi, Swedewn
The biodiversity of short rotation willow coppice in the Welch landscape, Danielle Fry and
Fred Slater, Cardiff University, Llysdinam Field Centre.
- Ciocarlan V. 1994. Flora Deltei Dunarii. Editura Ceres, Bucuresti.
- Donita, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela PucaComanescu, Mititelu, D., Boscaiu, N., 1992, Vegetatia Romaniei, Editura Tehnica Agricola,
Bucuresti
- Donita Nicolae, Aurel Popescu, Mihaela Pauca - Comanescu, Simona
Mihailescu, Iovu
Adrian Biri, 2005 Manualul Habitatelor din Romania, revizuta, Editura Tehnica Silvica,
Bucureti.
- Dihoru Ghe., Negrean G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunarii. Muzeul Deltei Dunarii,
Peuce, Tulcea. Vol. 5.
- Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania, Editura
Academiei Romane, Bucuresti
- Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din
Romania
- Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegetatia Deltei Dunarii. Muzeul judetean
Mures, Marisia. Vol. 25.
- Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomoa gruparilor vegetale din Dobrogea si Delta
Dunarii, Editura Culturala Pitesti
- Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracterizarea vegetatiei din Delta Dunarii.
Acta Bot. Horti Buc.
- Sanda V., llerer Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie,
structura, dinamica si evolutie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucuresti.
187
Legea nr. 1284 / 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice NATURA 2000;
HG 1529 / 2006 privind modificarea Anexei 1 la HG 230 / 2003 privind delimitarea
rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea
administratiilor acestora
Directiva Habitate ( CE ) ANEXA 2 specii;
Directiva Habitate ( CE ) ANEXA 1 habitate;
Directiva Pasari ( CE );
Lista SCI NATURA 2000;
Lista SPA NATURA 2000;
Planul de management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, 2012
Lege 645 din 7/12/2002 pentru aprobarea OU 34/2002 privind prevenirea, reducerea si
controlul integrat al poluarii
Legea nr. 13 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor
188
189