Limbajul costumului popular

Strbunicul, ncadrat de bunicul autoarei (dreapta) i de fratele acestuia (stnga), ilustreaz simplificarea
costumului popular odat cu vrsta. Foto:www.branciulescu.ro
Etnografie. Acum 70 de ani, un fotograf ambulant s-a oprit n casa n care locuiesc azi.
Bunicul, fratele lui i strbunicul s-au fotografiat purtnd (sus) costumul popular specific zonei Ibneti,
Mure.
Pe atunci, haina l fcea cunoscut pe om dup un cod riguros; costumul se schimba odat cu vrsta i
transmitea informaii despre situaia material i starea civil. Costumul unui flcu pare un pom n
floare; la fiecare dintre rscrucile vieii pierde din podoabe, pentru a ajunge la btrnee simplu i auster
ca un trunchi n iarn.
Tnrul necstorit i fcea cunoscut starea civil prin cma nflorat i plrie cu pan nalt i
zgrdan, ornament din mrgele. La fiecare moment important, lsa ceva n urm: pana (la cstorie),
zgrdanul (la naterea primului copil), iar ornamentele cusute la mneci i pe lng gt n jos erau tot mai
discrete, pn ajungeau linii erpuite. Tinuta femeii respecta acelai cod. Ct era nemritat, avea motive
florale colorate (chei) de-a lungul mnecii cmii, umbla cu capul descoperit i cu dou cozi mpletite
(una singur cnd se apropia de mriti).
Dup cstorie, pe mnec avea cusut doar o band decorativ n partea de sus (umr) i-i acoperea
capul cu un batic galben sau cu o nfram mare, cu ciucuri, la joc. Nevasta bogat i cosea umrul pn
jos, din mrgele. Cea srac l avea mai ngust, de la el pornind doar cteva iruri de cheie spune
Virgil Chirte, director la coala din Ibneti-Pdure. Dup ce ddea natere primului copil, femeia
renuna la cromatica vesel i purta costumul caracteristic rii Brsei sobru, n alb i negru.Odat cu
btrnii, dispare i limbajul costumului popular. Tinerii prefer versiunile moderne, adaptri etno
influenate de mod.
Text: Adina Brnciulescu;
Foto: Arhiva personal
*Pentru mai multe articole de Adina Brnciulescu intr pe www.branciulescu.ro