‘Univ A.L.Cwa lasi— Dr M, Toma — Fizica A tomului—cap 3 — Propriciatile Ondulatorii ale Panticulelor CAPITOLUL III PROPRIETATILE ONDULATORII ALE PARTICULELOR 3.1. Deficientele modelului Bohr Modelul Bohr a constituit un pas important in dezvoltarea teoriei structurii afomului. Modelul a evidenfiat faptul c& fizica clasic& nu poate fi folositi pentru studiul fenomenelor interatomice, Modelul a stimulat o serie de experimente care au condus la dezvoltarea teoriei atomului (vezi de exemplu experimentele lui Franck si Hertz sau experimentul Einstein — de Haas). Modelul prezinti msi o serie de neajunsuri pe care le vom sublinia in cele ce urmeazii, Modelul lui Bohr nu este nici consecvent clasic dar nici consecvent cuantic. Alituri de principiile findamentale ale mecanicii clasice si electromagnetismului au fost introduse postulate noi cu caracter cuantic care erau in contradictie cu ceca ce reaulta din aplicarea acestor principii. Legile de cuantificare erau suprapuse fizicii Clasice fird o legiturd logic. Tati cteva dintre cazurile de neconcordanf’ intre teorie si experiment: = studiul proprietatilor magnetice ale atomului a aritat c& inte teorie si datele experimentale existi doar 0 concordanfai calitativa. De asemenea, numarul de orientiri ale momentului magnetic in prezenfa unui cmp magnetic exterior nu este de trei - cum rezult din modelul Bohr — ci numai doug; = modelul Bohr nu poate realiza problema atomilor multielectronici, nici chiar a atomului de He; = modelul lui Bohr nua putut explica despicarea natural a nivelelor de energie sia liniilor spectrale si nici despicarea indus (efectele Zeeman si Stark).‘Univ A.L.Cuza lasi— Dr M, Toma — Fizica A tomului — cap 3 — Proprictatile Ondulatorii ale Particulelor In aceasti situatie era necesari o nouii teorie pentru fenomenele atomice. ‘Trebuiau formulate principii noi care si permit descrierea proceselor atomice intr-o maniera logic’ si general. 3.2. Ipoteza lui de Bro Se stie ca radiajia electromagneticd are o naturi dual: unele fenomene (cum, ar fi reffac{ia, interferenta, diffactia) pot fi explicate considerand radiatia clectromagneticd ca o undi, altele (cum ar fi efectul fotoelectric, efectul Compton) pot fi explicate lund in considerare natura corpuscular a radiafici clectromagnetice, Ideia dualitifii undi-crepuscul din cazul radiajiei electromagnetice a fost extinsi si la particulele cu masi de repaus diferits de zero (electroni, protoni, neutroni). Deoarece radiatiile electromagnetice au un caracter dual este nomal si se presupuni ci si particulele au acelasi caracter dublu si deci, in anumite situaii, acestea se pot manifesta ca unde. Aceastd ipotei a fost emisi in anul 1924 de citre Louis de Broglie care asociaz unei particule cu masa de repaus diferita de zero aflat ‘in migcare, o fimnetie periodici punand bazele a ceea ce se mumeste mecanica ondulatorie, aplicabila sistemelor microscopice. Undele asociate particulelor se numesc unde de Broglie. Prin urmare, dupai Broglie, oricdrei microparticule (electron, protoni, atom, molecula) care areo energie I, un impuls sio mass mo i se asociaz o und plana ven= ade 6.) 2 unde |f =F este vectorul de undi, A este amplitudinea undei si « este pulsatia. Particula este caracterizat& prin méirimile W si J iar unda prin reirimile «si E dintre aceste mirimi exist relatiile: A ._h =—@= i p=— 5.2) Ww me AV iD on G2) Langimea de unda a undei de Broglie este daté de relaia h2a_h ae 63) PAA 37‘Univ A.L.Cwa lasi— Dr M, Toma — Fizica A tomului—cap 3 — Propriciatile Ondulatorii ale Panticulelor Relatiile (3.2) si (3.3) poarti denumirea de ecuatiile lui de Broglie. Aceste relatii leagi mirimile care exprima proprietatile ondulatorii_ ale particulelor de mirimile care exprima proprietifile lor corpusculare. Relatia undei de Broglie (3.1) se mai poate scrie 2a 2 npe) wens sen” 3.3. Relatia de incertitudine a lui Heisenberg O alti idee care deosebeste fundamental comportarea microparticuleor de “obiectele” obignuite se datoreste Iui Wemer Heisenberg (1927). Acesta arati ci, pentru variabilele canonice conjugate 7(x,,z) si B(p,.Py»pz) sunt valabile relafile: Ax.Ap,.>h Ay.Apy.2h G4) AzAp,,2h ‘Aceste relafii poartd denumirea de relajile de incertitudine ale lui Heisenberg. Ele ara cd produsul dintre incertitudinea (imprecizia) in determinarea pozitiei microparticulei si incertitudinea in determinarea impulsului acesteia nu poate fi mai mica decat constanta Iui Planck. Deci, pe de o parte microparticulele prezintd caracteristici speeifice mecanicii ondulatorii si, pe de alti parte, potrivit relatilor lui Heisenberg, microparticulele ma pot fi caracterizate de traieetori in sensul clasic al cuvantului. Adici, daci pozitia x a ‘nei microparticule este bine determinati (Ax = 0) atunci impulsul stu p, mu are o valoare bine determinati si invers, daci Ap, = 0 atunei pozitia unei microparticule nu poate fi cunoscuti cu precizie. Heisenberg trage concluzia ci, la nivel atomic, trebuie si renungim Ja nofiunea de traiectorie a unui microobieet (electronul, de exemplu) ca linie infinit de subfire asa cum cram obisnuifi in mecanica clasica. 38,‘Univ A.L.Cwa lasi— Dr M, Toma — Fizica A tomului—cap 3 — Propriciatile Ondulatorii ale Panticulelor 3.4. Confirmarea experimental’ a proprietatilor ondulatorii ale particulelor. Experimentul lui Davisson si Germer Undele de Broglie prezinti o serie de proprietiji aseminitoare undelor electromagnetice: dispersie, diftactie ... Se poate ardta c& viteza particulei este egal cu viteza de grup a undei de Broglie. {in modul cel mai distinct proprietitile ondulatorii se manifest in fenomenul de diftactie, fenomen a ctui condifii de observare sunt determinate de lungimea de und. Lungimea undelor de Broglie este foarte mic. Un electron de sarcin’ esi masi de repaus mp, accelerat la o diferent de potential U capa o vitezi v ce poate fi determinati din legea de conservare a energiei Lungimea de unda de Broglie unde U este tensiunea exprimati in volti. Din (3.6) rezulti ca in cazul cfnd energia electronului este de ordinul cftorva electron volfi lingimea undelor de Broglie este de ordinul 1 nm, adic& de ordinul distanjelor atomice in cristale. De aceea proprietijile ondulatorii ale electronilor pot fi constatate in experientele de diftactie pe cristale. Davisson si Germer au studiat reflexia unui fascicul de electroni pe suprafaa unui cristal, ‘Asupra unui monocristal de nichel au fost indreptati electroni avand o energie de cateva zeci de eV. (Fig.19) Variind unghiul de incidenfi a electronilor pe suprafata cristalului sa inregistrat variatia intensitatii fasciculului reflectat. Dependenta intensititii fluxului reflectat in fimetie de unghiul de tangent @ este aritat in Fig. 20. Din diagrama‘Univ A.L.Cwa lasi— Dr M, Toma — Fizica A tomului—cap 3 — Propriciatile Ondulatorii ale Panticulelor polar’ se vede clar maximul intensitatii fasciculului reflectat pentru un anumit unghi de tangenta. tH fascicul difuzat fascieuly incident; + faseieul Le /% difuzat » ») Figura 19 Intensitatea Figura 20 Figura 21 Apoi, mentinéind constant unghiul sub care cade fasciculul de electron pe cristal, se miisoari intensitatea fasciculului in finetie de energia electronilor (adic de diferenta de potential U), Intensitatea fuxului de electroni reflectati se miisoara dup’ intensitatea curentului la colectorul de electroni C (Fig.19). Rezultatele experimentale sunt ariitate in Fig.21. Reaultatele expetimentului lui Davisson si Germer au fost interpretate ca 0 manifestare a naturii ondulatorii a electronilor si au confirmat cantitativ justefea relatiilor lui de Broglie, Astfel, folosind relatia Wulf Bragg 2d sing =KA cu i= 1,2, ... valabili pentru undele electromagnetice (vezi cazul difractiei radiatiilor X pe cristale) s-a putut determina Iungimea de und a undelor de Broglie. Astfel pentru U= 54 V, 9= 50,‘Univ A.L.Cwa lasi— Dr M, Toma — Fizica A tomului—cap 3 — Propriciatile Ondulatorii ale Panticulelor d= 0,91 A sik= I reaulti A= 1,65 A. Din relatia (2.23) se objine 2 = 1,67 A, o valoare in foarte bun concordant cu cea objinuti folosind relatia caracteristica undelor. Din (2.22), folosind retatia Wulf - Bragg rezult f hol h k U,= = : = tk 3. Wn fom,U A [2mU 2dsing 69 adic’ maximele intensititii electronilor reflectafi (pentru un g constant) sunt echidistante, avand distanta dintre ele egaliicu VU (Fig.22). Figura 22 Caracterul dependentei (3.7) a fost confirmat experimental insi s-a observat 0 carecare abatere de la estiméitile teoretice. Sigefile din figura indick pozitia maximelor calculate dupa formula (3.7). Se vede cA intre pozitia maximelor experimentale si teoretice are loc o abatere sistematicd care se micsoreazi odat cu cresterea energici electronilor. Caracterul sistematic al abaterilor dintre teorie si experiment se poate explica ludnd in considerare reftactia undelor electronice. 3.5 Ecuatia de und a lui Schrodinger. Semnificatia fizica a functiei de unda. Funcfia de unda y(,2) care caracterizeazi proprictitile ondulatorii ale pparticulelor trebuie si satisfacd ecuafia undelor 4‘Univ A.L.Cwa lasi— Dr M, Toma — Fizica A tomului—cap 3 — Propriciatile Ondulatorii ale Panticulelor 2, s(t) 52M) (3.8) Dac se consider’ o und’ monocromatici atunci se poate cZuta solutia ecuatiei ( ) de formare AyF.=yF erm ) unde y(F?) este functia amplitudine, inlocuind solutia (3.9) in ecuatia (3.8) rezulta 2 Ayr)+ “2 y(p)=0 v sau Ay+Py=0 .10) unde nat este vectorul de unda. Gal) Aceasta este ecuafia lui Schrodinger independenté de timp sau ecuatia starilor stafionare. In fizica cuantica fumotia de unda are o interpretare statistic. we =yy""* determina probabilitatea ca particula caracterizatd de functia de und’ yr Si se giseascd la momentul t intr-o pozitie delimitati de coordonatele x-yt+dxt;y-y+dy si z—z+dz, Aceasti probabilitate va fi proportional cu clementul de volum dV =dxdydz. Notind cu dP accasti probabilitate avem : dP=WPav de aici rezults was G.12) a2‘Univ A.L.Cwa lasi— Dr M, Toma — Fizica A tomului—cap 3 — Propriciatile Ondulatorii ale Panticulelor we se numeste densitatea de probabilitate, Densitatea de probabilitate joaca rolul unei funcfii de distributie. Probabilitatea de a giisi particula considerati la un moment fixat ¢ int-un ‘volum finit Y, care poate fi volumul atomului, este P=fdP=flyfav=1 G13) v Vv ‘Aceasti probabilitate este egal cu 1 certitudine in cazul unui electron legat. Conditia (3.13) in mecanica cuanticd se numeste conditia de normare a funefiei de und. 3.6. Con care se impun functiei de unda, Valori prop proprii. In cazul mocanicii cuantice starea unui sistem fizic (corp microscopic) este descr de finctia de undi a sistemului, Aga cum in mecanica clasicé problema este de a determina pozitia si viteza unui sistem fizic (comp macropscopic) in mecanica cuantici problema este de a determina functia de undd. Functia de unda este solutia ccuatici lui Schrodinger. Pentru ca reaultatele obtinute pe baza solufilor ccuatici lui Schrodinger si fie {n concordant cu reaultatcle experimentale, asupra acestor solufi se impun o serie de conditii: a) Funcfia de unda trebuie si fe continua sisi alba derivaté continua; accast conditie conduce, in particular, la continuitatca densitiii de sarcind si a densititi de curent. b) Funcfia de undi trebuie i fie finiti in tot spajiul (Volumul atomului deoarece, in caz contrar, interpretarea probabilisti a lui |y/?isi pierde sensul. ©) Funcfia de und trebuie si fie univocd — sf alba o singurd valoare in fiecare ppunct. Dac y ar avea mai multe valori nu am sti care este valoarea corect 43‘Univ A.L.Cwa lasi— Dr M, Toma — Fizica A tomului—cap 3 — Propriciatile Ondulatorii ale Panticulelor pentru a o folosi in caleulul probabilititii de a gisi particula (clectronul) ‘ntr-o anumitd regiune din vecinatatea nucleului. Solutiile ecuatici lui Schrodinger care satisfac aceste condifii exist numai daci energia total E (care in ecuafia (2.28) joacd rolul unui parametru) ia un sir discret de valoi E,,E5,....,E,mumite valori proprii, caz in care solutiile corespunzatoare Y/,Y/p,.~-.Wy Se numesc funcfii proprii sau orbitali atomici. Valorile Ej,E>,.... ale energiei formeazd spectrul energetic al atomului. Reaulta cd o particula a cirei migcare este limitaté in spatiu (migcarea electronului in atom) are un spectru energetic discret; dact miscarea particulei nu este limitati specirul energetic este continua.