Sunteți pe pagina 1din 24

CAP.

1 AGRICULTURA, RAMUR A PRODUCIEI MATERIALE


1. Importanta agriculturii deriva din:
a. produsele agroalimentare au o desfacere sigura pe piaa mondiala
b. ramura secundara a produciei agricole
c. ramura de producie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul muncii
d. pondere ridicata a bunurilor si serviciilor consumate
2. Identificai particularitile agriculturii:
a. Aprovizioneaz cu materii prime comertul
b. Activitatea de producie este numai indirect influenata de condiiile pedoclimatice
c. Activitatea de producie este direct sau indirect influenata de condiiile pedoclimatice
d. Plantele si animalele participa ca obiecte si mijloace de munca
3. Care din urmtoarele funciile prezentate sunt specifice agriculturii:
a.
Producia principala genereaz si cantiti de produse secundare
b.
Consumatoare de produse agro-alimentare
c.
Folosete programarea liniara pentru producie
d.
Aprovizioneaz cu materii prime industriile prelucrtoare; Piaa de
desfacere; Surs important de creare a acumulrilor generale; Furnizoare de for de
munc; Surs de valut.; ecologica; furnizoare de produse agro-alimentare pentru
consumul intern al populaiei
4.Mentionati, prin intermediul cror metode se poate aprecia cat mai real
raportului dintre industrie si agricultura in perioada contemporana :
a.
Programare liniar
b.
Matematice
c.
Foarfecele preturilor si prin stabilirea cantitatii de produse agricole
necesara a se vinde pentru a se putea cumpra un produs industrial
d.
5. Identificati principalele motive care au stat la baza trecerii de la agricultura
clasica la cea durabila:
a.
Scderea veniturilor; Scderea consumurilor intermediare; Scderea
calitii produselor; Accentuarea disparitilor interne.
b.
Scderea consumurilor intermediare; productivitate ridicata
c.
Scderea veniturilor; Scderea consumurilor intermediare; Scderea
calitii produselor; Accentuarea disparitilor interne.
d.
Accentuarea disparitilor interne; cresterea exporturilor de produse agroalimentare
6. Agricultura durabil reprezint:
a.
Ramura care poate functiona profitabil din punct de vedere economic dar
fara s tina cont de efectele asupra mediului
b.
Agricultur rudimentar

c.
d.

Activitate agricol din care nu se obtine profit


Ramura care poate functiona profitabil din punct de vedere economic dar
compatibil cu constrangerile de natura ecologic
e.
Ramura care poate functiona profitabil din punct de vedere economic dar
compatibil cu constrangerile de natura ecologic
7. Conceptul de ,,dezvoltare durabila fost adoptat la:
a. Conferinta Mondial de laGeneva, n 1992
b. Conferinta Mondial de la Bucureti, n 1992
c. Conferinta Mondial de laViena, n 1992
d. Conferinta Mondial de la Rio de Janeiro, n 1992
8. Intre creterea economic i calitatea mediului exist o relatie:
a. Matematica
b. Unilateral
c. Biunivoca
d. Metateoretic
9. Dezvoltarea durabil propune mai multe reguli:
a. de sustenabilitate
b. istorice
c. matematice
d. teoretice
10. Regulile de sustenabilitate se bazeaz pe uramatoarele caracteristici:
a. meninerea unui nivel minimal al capitalului variabil
b. meninerea unui nivel minimal al capitalului fix
c. meninerea unui nivel minimal al capitalului natural
d. meninerea unui nivel minimal al capitalului fictiv
11. .Identificai funciunile unei resurse naturale:
a. economice; biologice; psihologice
b. economice; biologice; istorice
c. biologice; istorice; sociologice
d. economice; biologice; recreative
12. In opinia specialitilor industrializarea agriculturii reprezint:
a. influenta agriculturii asupra transformarilor fundamentale pe care le-a
cunoscut industria de-a lungul dezvoltarii sale
b. influenta industriei asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscut
agricultura n perioada feudal
c. un aspect lipsit de important
d. influenta industriei asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscut
agricultura de-a lungul dezvoltarii sale

13. Influenta industriei asupra agriculturii consta n urmatoarele:


a. furnizeaz elementele materiale n vederea acumularii de capital n sectorul
agricol
b. creeaz un climat institutional si socio-economic mai favorabil inovaiilor
conform dialecticii modelului
c. nu se poate preciza
d. furnizeaz elementele lipsite de importanta n vederea acumularii de capital in
sectorul agricol
14. Sistemul de productie agricol poate fi considerat:
a) un ansamblu de activitati productive n domeniul culturii plantelor i cresterii
b) un ansamblu de activitati neproductive n domeniul culturii plantelor si
cresterii animalelor
c) metoda pentru calcularea ,, foarfecelui preturilor
d) un ansamblu de activitati productive n domeniul culturii plantelor i cresterii
animalelor
15,, Foarfecele preturilor se poate calcula :
a) raport ntre indicele preturilor produselor agricole si indicele preturilor
produselor industriale pentru agricultura, lund n considerare aceeai
perioad de referinta
b) raport ntre indicele preturilor produselor agricole si indicele preturilor
produselor industriale pentru agricultura, lund in considerare perioade
diferite de referint
c) raport ntre preturile produselor agricole si indicele preturilor produselor
industriale pentru agricultura, luand in considerare aceeasi perioada de
referint
d) raport ntre indicele preturilor produselor agricole si preturile produselor
industriale pentru agricultura, lund in considerare aceeasi perioada de
referinta

CAP. 2 EVOLUII SI MUTAII N AGRICULTURA ROMNIEI


1. Mentionati anul in care a fost realizat reform agrar n ara noastr :
a.
1984; 1918;1945;1991
b.
1864; 1918;1945;1991
c.
1869; 1918;1945;1991
d.
1955; 1918;1945;1991
2. Care au fost fenomenele cu caracter general din perioada 1864-1918:
a.
ponderea populaiei rurale din total era de 75-80%; sporul natural al
populaiei rurale si legislaia nu au favorizat parcelarea proprietii
b.
sporul natural al populaiei rurale si legislaia au favorizat parcelarea
proprietii; piata agricola i industria erau de mici dimensiuni
c.
piaa agricol i industrializarea erau la un nivel redus; mari schimbri pe
plan politic si economic
d. existenta relatiilor de tip socialist
3. Identificati principalele caracteristici ale agriculturii Romniei din perioada
Marii Uniri:
a.
Sistem de producie unilateral si bilateral
b.
Bipolarism excesiv n ceea ce privete proprietatea funciar; Sistem de
producie unilateral; Existena relaiilor de tip feudal.
c.
Sistem de producie bilateral
d.
Existena relaiilor de tip socialist.
4. Intervenia direct a statului n agricultura s-a manifestat prin:
a.
Prime pentru exportul de animale, cereale i anumite produse alimentare;
sustinerea conditionata a pretului la grau
b.
Restricii comerciale i monetare pe pia; Prime pentru exportul de
animale, cereale i anumite produse alimentare
c.
Politica protectionista pentru produsele alimentare atat importate cat si
exportate
d.
Susinerea preului grului prin: prime la export; intervenia statului n
calitate de cumprtor; sistem combinat.
3. Identificati cele mai reprezentative efecte ale protecionismului agricol :
a.
scaderea productivitatii in agricultura
b.
extinderea suprafeelor de gru; creterea subveniilor i a facilitilor la
export; mbuntirea rentabilitii agriculturii; creterea veniturilor obinute n
agricultur.
c.
scaderea subveniilor i a facilitilor la export; scaderea randamentului in
agricultura
d.
mrirea suprafeelor fermelor agricole.
5.Reforma agrar din perioada postbelic s-a realizat n:

a.
b.
c.
d.

Martie 1949
Martie 1944
Martie 1945
Decembrie 1989

6.Scopul declarat al reformei din 1945 a fost:


a.
Creterea suprafeelor de gru i porumb
b.
Crearea de noi gospodrii pentru muncitorii agricoli fr pmnt si
Mrirea suprafeelor arabile al gospodriilor rneti
c.
Reducerea suprafeelor arabile al gospodriilor rneti.
d.
Reducerea productivitatii din industrie
7. Situaia dificila a agriculturii din 1989 a fost reflectata printr-o
fenomene:

serie de

a. Deteriorarea biologic n producia animalier; pondere mica a populatiei ocupate


in agricultura; Slaba pregtire profesional a managerilor
b. Cantitile mici de ngrminte alternate cu cantitati semnificative folosite la
hectar
c. Dotarea insuficient cu tractoare i maini agricole; Cantitile mici de
ngrminte la hectar folosite Deteriorarea biologic n producia animalier.
mbtrnirea i feminizarea populaiei ocupate n agricultur.
d. mbtrnirea i feminizarea populaiei ocupate n agricultur; dotare tehnica
corespunzatoare pentru agricultura
7.Principalele elemente care au nfrnat dezvoltarea agriculturii n perioada
comunist au fost:
a.
Desfurarea activitii ntr-un cadru capitalist
b.
Extragerea plusprodusului din agricultur prin scumpirea preurilor la
inputuri.
c.
Crearea unui echilibru intre producia vegetal i cea animalier
d.
Desfurarea activitii ntr-un cadru excesiv de centralizat; Crearea unui
dezechilibru intre producia vegetal i cea animalier
8. Legea fondului funciar (18/1991) prezinta mai multe funcii:
a.Restituirea proprietii funciare; dizolvarea proprietatii private
b. Dizolvarea cooperativelor agricole.
c.Crearea de noi ferme de mari dimensiuni
d. Constituirea proprietii; Restituirea proprietii funciare;
cooperativelor agricole

Dizolvarea

9. Deficienele in perioada de tranziie la economia de pia s-au manifestat prin:


a.
Parcelarea excesiv a proprietii funciare i parcelarea ei excesiv;
Statutul eterogen al noilor proprietari.

b.
Apariia unor exploataii instabile din punct de vedere economicoorganizatoric; Distrugerea sectorului zootehnic; Imposibilitatea noilor proprietari de a-i
procura inputurile necesare datorit creterii excesive a preturilor acestora
c.
apariia unor noi forme de exploataii stabile din punct de vedere tehnicoeconomic.
d.
Sustinerea productiei vegetale si animale
10. Direciile de aciune pentru dezvoltarea agriculturii sunt:
a.
Importul de tehnologie.
b.
Acordarea de credite pe durat lung i cu dobnd redus; ntrirea
proprietii private n agricultur
c.
Exportul de tehnologie
d.
Stimularea crerii de exploataii agricole viabile; Diversificarea cooperrii
n amonte i aval de agricultur
11. Modernizarea agriculturii a reprezentat :
a. preocupare dupa anul 1989
b. utopie pentru economia nationala
c. un aspect lipsit de importanta pentru sectorul agricol
d. preocupare importanta pentru toate guvernele interbelice
12. Care din urmatoarele aspecte contrubuie la dezvoltarea agriculturii :
a. asigurarea unor credite de scurta durata cu dobanda redusa pentru investitii
b. orientatrea cercetarilor stiintifice agricole fundamentale si in special aplicative
catre rezolvartea problemelor stringente din agricultura
c. intarirea proprietatii publice; stimularea de exploatatii agricole viabile
d. intarirea proprietatii private; stimularea de exploatatii agricole viabile;
diversificarea cooperarii tuturor formelor si tipurilor de exploatatii private cu
societatile comerciale situate in amonte si aval de agricultura; asigurarea unor
credite de lunga durata cu dobanda redusa pentru investitii
13. Reforma agrara din anul 1918 a reprezentat:
a. Reforma lipsita de importanta
b. Cea mai ampla reforma din intreaga Europa, ce a produs mutatii semnificative in
structura proprietatii agrare
c. Cea mai ampla reforma din intreaga Europa, ce a produs mutatii fara semnificatie
in structura proprietatii agrare
d. reforma ce a vizat mai mult industria decat agricultura
14. In etapa actuala agricultura reprezinta:
a. factorul care contrubuie la progresul general al societatii
b. factor cu rol hotarator pentru cresterea nivelului de trai
c. sectorul care asigura satisfacerea cerintelor de consum ale populatiei
d. ramura de baza a economiei nationale

15. Economistul Virgil Madgearu s-a de mecanismul de functionare al:


a. sistemului agrar romnesc
b. sistemului bancar romnesc
c. sistemului agrar comunitar
d. sistemului agrar mondial
16. Rscoala ranilor din 1907 a constituit:
a. ruptura intre agricultura si industrie
b. baza schimbarilor din industrie
c. baza schimbarilor agrare esentiale
d. motorul economiei romanesti
17. Identificai trasturile agriculturii din tara noastra corespunzatoare pentru
anul 1935:a
a. productivitate ridicata
b. stare de napoiere fat de realizrile din alte ri
c. tehnica mainista se aplica n sectorul agricol
d. agricultura vizibil mbuntit fa de anul 1930
17. Identificai anul n care au fost introduse n tara noastr restricii comerciale i
monetare pe pia:
a. 2007
b. 1907
c. 1932
d. 1877
18. Identificai efectele pozitive ale protecionismului agricol:
a. a crescut valoarea tehnicii importate
b. s-a extins suprafaa de gru cultuvat
c. au sporit subveniile i facilitale acordate la exportul de produse agricole
d. au sporit veniturile obinute din agricultur

CAP. 3 ORGANIZAREA ECONOMICO-SOCIALA A AGRICULTURII


ROMANESTI IN PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA
1. Care este componenta de baza a sistemului agroalimentar?
a. Producia industriala
b. Producia vegetala
c. Producia agricola
d. Serviciile n agricultur
2. Identificati etapele evoluiei modernizrii structurilor economico-sociale n
agricultura rilor dezvoltate?
a. Adoptarea monedei unice europene (EURO); Integrarea globalizarii.
b. Demararea procesului de modernizare si dezvoltare; Diminuarea msurilor de
ajustare structural
c. Diminuarea msurilor de coeziune si ajustare structural; Adoptarea monedei
unice europene (EURO)
d. Constituirea Comunitii Economice Europene; Demararea procesului de
modernizare si dezvoltare; Accentuarea msurilor de ajustare structural
3. Care sunt tipurile de exploataii care predomin n agricultura Uniunii
Europene?
a. Vegetale
b. Animaliere
c. Mici si medii
d. Mari
4. Caracteristica principal a legislaiei comunitare este:
a. Stimularea exportului
b. Protejarea produciei interne
c. Stimularea i sprijinirea puternic a agricultorilor
5. Care sunt factorii pe care se bazeaz economia sistemului agro-alimentar din
statele membre ale UE?
a. Inteligenta
b. Tehnologia; nvmntul economic
c. tiina; nvmntul agroalimentar
d. Raritatea produselor agro-alimentare
6. Principalele cai de aprovizionare a fermierilor din statele membre ale UE cu
materii prime i materiale:
a. Prin cooperative sau societi de aprovizionare.
b. Nu exita cai de aprovizionare specifice
c. Direct de pe piata
d. De ctre stat.
e. De fiecare fermier n parte.

7. Care este caracteristica de baza a economiei de pia din punct de vedere al


proprietii?
a. proprietatea comuna
b. proprietatea privat i proprietatea publica (de stat)
c. proprietatea individual si proprietatea centralizata
d. nu exista proprietate in economia de piata
8. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la bunurile economice
existente pe piata?
a. Salariul
b. Dobanda
c. Pretul
d. Oferta
9. Care este rolul statului n economia de pia?
a. Moderator
b. Arbitru
c. Intervinie numai la nivel microeconomic
d. Intervine numai cand este stabilitate economica
10. Care sunt avantajele proprietii private n economia de pia?
a. Cresc riscurile activitatii de productie
b. Diminueaz riscul economic; Asigura autonomie agenilor economici
c. Creste incertitudinea operatiilor economice
d. Stimuleaz iniiativa; Genereaz o concuren real
11. Care sunt dezavantajele proprietii de stat?
a. Stimuleaza libera intitiativa
b. limiteaz iniiativa; genereaz elemente de corupie
c. favorizeaz apariia elementelor de birocratism; creeaz situaii de monopol
d. stimuleaza concurenta
12. Care sunt modalitile de punere n valoare a capitalului funciar n Romnia?
a. n regie proprie (modul direct)
b. n arenda (modul indirect)
c. Vnzare
d. Donatie
13. Tipurile de exploataii existente n Romnia la ora actual?
a. Gospodrii rneti; Asociaii familiale
b. Societi agricole; Societi comerciale agricole; Regii autonome agricole
c. Societi comerciale neagricole
d. Societi de turism

14. Identificati dezavantajele specifice arendarii:


a. Fermierul arendator are o situatie precara
b. Apar dificultati in evaluare si rambursarea la sfarsitul perioadei de arenda a
amelioratiilor aduse de fermier exploatatiei
c. Fermierul furnizeaza capitalul funciar
d. Fermierul arendator are numai beneficii
15. Identificati avantajele specifice modului indirect de punere in valoare a
capitalului funciar:
a. Fermierul nu furnizeaza capital funciar; fermierul nu este legat de loc
b. Proprietarul terenului are o serie de avantaje primeste
c. Proprietarul terenului nu primeste un venit fix
d. Fermierul primeste la finalul contractului o parte din capitalul funciar
16. Pentru realizarea sectorului particular in economiue s-a recurs la ma multe cai:
a. transformarea economiilor bneti existente n prezent la populaie n capital
b. mproprietrirea populaiei
c. transformarea capitalului autohton n capital strain
d. meninerea n mare proporie a proprietatii publice
17. Identificati inconvenientele modului de punere n valoare a pmntului:
a. dificultai de transfer ntre generaii
b. ntre capitalul funciar i capitalul de exploatare se poate manifesta o anumit
concuren
c. creterea cererii de pmnt poate conduce la creterea preului, deja ridicat
d. o bun parte din capital este imobilizat n pmnt, lipsind exploatantul de
capitalul necesar pentru activitatea productiv

CAP. 4 CAPITALUL N AGRICULTURA ROMNIEI


1. Capitalul numit si tehnic sau real desemneaza ansamblul bunurilor produse prin
activitatea economica si folosite pentru obtinerea altor bunuri si servici aducatoare
de venit; va rugam sa apreciati in ce optica este definit:
a. Optica doctrinala
b. Optica contabila
c. Optica economica
d. Optica juridica
2. Bunurile care formeaza capitalul tehnic, dup modul n care se consum i se
nlocuiesc, se grupeaza in:
a.
Capital bancar
b.
Capital fix si circulant
c.
Capital funciar
d.
Capital financiar
3. eptelul mort este format din:
a. Totalitatea utilajelor agricole de tractiune, de lucrat solul, de intretinerea
culturilor, de recoltat sau pentru mecanizarea proceselor de munca in cresterea
animalelor.
b. Totalitatea animalelor existente intr-o exploatatie agricola la un moment dat.
c. Ansamblul utilajelor agricole utilizate pentru mecanizarea diferitelor procese de
munca in cresterea animalelor.
d. Totalitatea tractoarelor utilizate pentru cresterea productivitatii pamantuluui.
4. Capitalul de exploatare este format din:
a. Capitalul variabil si capitalul constant
b. Capitalul funciar si capitalul financiar
c. Capitalul fix si capitalul circulant
d. eptelul mort si septelul viu
5. eptelul viu este format din:
a. Totalitatea animalelor existente intr-o exploatatie agricola la un moment dat
b. Animalele de traciune, (cai, boi de munca, tauri reproducatori, vaci de lapte,
berbeci, scroafe etc.)
c. Animalele de reproductie si renta
d. Animalele aflate in crestere si destinate vanzarii (taurasi la ingrasat, vitei, miei,
porci la ingrasat etc.)
e. Animalele de traciune, (cai, boi de munca, tauri reproducatori, vaci de lapte,
berbeci, scroafe etc.)
6. n funcie de destinaia economic a investiiilor, distingem:
a. Investitii de refacere si investiti de modernizare
b. Investiii productive si neproductive
c. Investitii cu consum specific mare de forta de munca

d. Investitii cu consum specific mare de mijloace materiale


7. O problema capitala a dezvoltarii investitiilor o constituie orientarea judicioasa a
acestora. In privinta orientarii investiiilor:
a. trebuie avute in vedere realizarea cu prioritate a obiectivelor productive;
b. este necesara realizarea de obiective care sa permita introducerea si aplicarea larga
in productie a tehnologiilor moderne de tip industrial;
c. este de asemenea necesar sa se aiba in vedere in permanenta sporirea mijloacelor
fixe care sa asigure o reducere continua a necesarului de forta de munca si o diminuare a
ponderii acesteia din totalu populatiei active ocupate pe economie;
d. trebuie pus accentul pe cresterea catitativa si imbunatatirea calitativa a obiectivelor
cu o eficienta economica ridicata si imediata;
8. Dup sursa de finanare se pot ntlni:
a. Investiii finanate straine directe
b. Investiii finanate din fondurile proprii
c. Investiii asigurate prin atragerea de capital
d. Investitii de la bugetul statului
9. Proiectele de investitii pot fi evaluatedupa urmatoarele criterii de apreciere:
a. Criteriul rentabilitii economice
b. Criteriul rentabilitii financiare
c. Beneficiul actualizat
d. Coeficientul de eficacitate
10.in calcularea amortismentului bunurilor durabile care au o durata lunga de
servciu, economistii recomanda ca metoda de calculare a amortismentului:
a. Metoda normelor variabile
b. Metoda normelor regresive
c. Metoda normelor progresive
d. Metoda normelor proportionale in timp
11. Formarea de capital necesar in agricultura pentru diverse utilitati se bazeaza pe
urmatoarele categorii de resurse:
a. reurse proprii, bugetare si atrase
b. resurse bugetare, provenite de la bugetul agricol al UE
c. resurse bugetare provenite de la bugetul statului
d. resurse atrase de pe pietele financiare interne si externe
12. In cazul exploatatiilor agricole de dimensiuni reduse (gospodariile taranesti de
subzistenta, cele de semi-subzistenta si asociatiile de familie simple) capitalul banesc
necesar pentru relansarea productiei sau achizitionarea de noi mijloace se asigura
din:
a.amortisment
b. o parte din profit

c. autofinantare prin prelevarea unei parti din venitul agricol


d. incasarile din vanzarea unor mijloace fixe sau valorificarea materialelor rezultate
din mijloacele fixe scoase din functiune.
13. Atragerea capitalului propriu zis, autohton sau strin, de ctre exploataii
agricole este de preferat pentru ca:
a. proprietarii capitalului primesc dividende iar daca aceste dividende nu sunt
stimulatorii ei pot vinde actiunile in orice moment;
b. participarea capitalului strain si autohton are loc prin emiterea si cumpararea de
aciuni;
a. restituirea capitalului nu este obligatorie;
d. nu este obligatorie constituirea de garantii materiale sub forma de gaj sau ipoteca.

CAP. 5 MUNCA N AGRICULTUR


1. Procesul de diminuare treptata a forei de munca din agricultura, determinat de
accentuarea creterii economice, pe lng aspectele benefice legate de creterea
productivitii, a generat si o criza profunda. Precizai care sunt probleme generale
ale muncii in agricultura:
a. Exodul rural, care a dus la depopularea satelor romneti si metodele si
procedeele de evaluare a muncii din agricultura
b. Gradul de tehnologizare existent, corelat cu diversificarea muncii n agricultur,
care nu cunoate specializarea modelului industrial;
c. Lipsa fondurilor alocate in agricultur si a unui plan naional strategi de redresare
a acesteia;
d. Lipsa personalului calificat
2. Cercetrile de natur sociologic au evideniat faptul c munca n agricultur
ca factor de producie prezint unele trsturi. Precizai care sunt acestea:
a. Munc este dificil, variabil n timp i subordonat n mod obiectiv necesitilor
fiinelor vii;
b. Munca n agricultur este puin sigur pentru salariai, dificil de controlat i
diversificat;
c. Tehnice, economice i sociale
d. Munca in agricultur este adesea numai o munc de tip familial.
3. Precizati care sunt trasaturile tehnice ale muncii in agricultura:
a. Munca in agricultura este dificila si diversificata;
b. Munca este tip familial; dificil de controlat;
c. Munca este dificil de apreciat din punct de vedere calitativ si mai putin sigura
pentru salariati
d. Munca in agricultura este variabila in timp si mai ales subordonata necesitatilor
fiintelor vii
4. Bilanul demografic global ca rezultat al micrilor naturale ale populaiei poate
fi caracterizat cu ajutorul urmtoarelor instrumente de msur:
a. Natalitate, mortalitate infantil si grad de ocupare
b. Natalitate, mortalitate i sportul natural
c. Micarea natural, determinat de fenomenele demografice i de micrile
migratorii de la o ar la alta
d. Profilele piramidale de varsta.
5. Populaia activ disponibil se compune din persoane care declar la
recensmnt c exercit o activitate profesional sau sunt n cutarea unui loc de
munc. Volumul populaiei active este influenat de o serie ntreag de factori
structurali. Precizai care sunt acetia:
a. Durata de colarizare, vrsta de pensionare i gradul de folosire a forei de munc
feminine
b. Gradul de folosire a forei de munc masculine

c. Participarea la activitatea economic a tinerilor, vrstnicilor i femeilor.


d. Vrsta de pensionare i gradul de folosire a forei de munc masculine
6. omajul este un fenomen complex, statisticile curente permind numai o
apreciere imperfect, msurarea lui fiind fcut n diferite moduri, de la o ar la
alta. Conform Biroului Internaional al Muncii, un omer este:
a.
persoan peste 15 ani, fr un loc de munc, care se afl n cutarea unui
loc de munc i sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele 15 zile;
b.
o persoan aflat n cutarea unui loc de munc realiznd n ultimele 4
sptmni demersuri pentru a-l gsi (nscrierea la oficiile de for de munc i omaj sau
agenii particulare de plasare, publicarea de anunuri etc.);
c.
o persoan care are o calificare atestat, dar nu are un loc de munc care sa
genereze venituri
d.
o persoan peste 15 ani, care dorete s munceasc, dar nu are calificarea
necesar.
7. Pe cte nivele are loc formarea agriculturilor n Romnia:
a. 5
b. 2
c. 4
d. 3
9. In
ntre:
a.
b.
c.
d.

accepiunea curenta, productivitatea muncii stabilete o relaie cantitativ


Gradul de inzestrare tehnica si calitatea biologica a platelor si animalelor
Producie i factorii de producie utilizai
Venituri i cheltuieli
Gradul de specializare i nivelul de pregtire profesional

10. Precizai care sunt metodele de determinare a productivitii muncii:


a. Metoda individual i naional
b. Metoda determinrii globale i pariale
c. Metoda cuantificrii productivitii prin utilizarea indicilor
d. Metoda unitilor naturale, natural-convenionale i unitilor valorice

CAP. 6 PMNTUL PRINCIPALUL ELEMENT AL


CAPITALULUI AGRICOL
1. In funcie de destinaie, fondul funciar este alctuit din urmatoarele grupe de
terenuri:
a. Terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri
din intravilan, terenuri cu destinaie special;
b. Terenuri arabile, planttatiile si pepinierele viticole, plantatiile si pipinierele
pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile si fanetele;
c. Terenruile forestiere, pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si
intslatii agrotehnice, amenajarile pisciole si de imbunatatiri funciare;
d. Terenurile destinate impaduririlor, terenurile neproductive, terenurile cuprinse in
perimetrul construibil aprobat potrivit legii precum si alte terenuri care servesc
nevoilor de constructii di amenajari de ordin tehnic si edilitar.

2. Care sunt nsuirile pmntului ca mijloc de producie?


a. Este limitat ca ntindere, este de nenlocuit, nu se uzeaz, are un caracter imobil,
nu poate fi multiplicat;
b. Este un bun particular, nemobil, nereproductibil, eterogen, indivizibil, avand
anumite caracteristici nedisociabile (forma, suprafata, pozitie);
c. Indeplineste simultan mai multe functii cum ar fi: productie, consum, valoare,
speculatii;
d. Fertilitatea naturala.
3. Prin amelioratii funciare se inteleg:
a. lucrarile de stabilizare a productiei agricole si de crestere a fertilitatii solului.
b. interventiile antropice profunde asupra armonizarii cerintelor biologice ale
plantelor cu mediul inconjurator;
c. lucrarile de stopare a proceselor de degradare a solului si de recuperare a unor
terenuri neproductiv
d. lucrarile cu carater agrotehnic, chimic si biologic prin care se asigura conservarea
si ameliorarea durabila a calitatii pamantului;
4. Cadastrul funciar este operatiunea prin care se detrermina suprafata si calitatea
solului, cu venitul net ce-l produce: determinarea suprafetei este denumita cadastrul
tehnic, iar determinarea calitatii naturale si economice a solului o face sectiunea
economica a cadastrului. Aceata definitie o regasim in:
a. lucrarea Politica agrara cu privire speciala la Romania a renumitului economist agrar
Gheorghe ionescu Sisesti publicata in 1913;
b. Marea enciclopedie agricola a Romaniei data publicitatii in 1937
c. textul Legii pentru organizarea cadastrului funciar si pentru introducerea cartilor
funduale in Vechiul Regat si Basarabia adoptta in anul 1933
d. textul Legii fondului funciar. L 18/1991

5. In literatura de specialitate intalnim mai multe categorii de fertilitate ale


pamantului. Care dintre ele apare ca un rezultat al actiunii omului, exprimandu-se
in final prin nivelul productiei la unitatea de suprafata?
a. Fertilitate potentata
b. Fertilitate economic
c. Fertilitate de tranziie
d. Fertilitate naturala
6. Care sunt elementele componente ale cadastrului funciar general?
a. Cadastru cailir ferate
b. Cadastrul agricol, forestier si al apelor
c. Cadastrul funciar tehnic, economic si juridic
d. Cadastrul imobiliar, edilitar
7. Metodele de estimare a valorii terenurilor se pot clasifica dup mai multe criterii,
n funcie de scopul urmrit i de elementele disponibile n momentul evalurii.
Precizai care sunt metodele care se disting, dup procedeul utilizat?
a. Estimare economica
b. Estimarea partiala
c. Estimarea directa si indirecta
d. Estimarea totala
8. Valoarea pmntului se exprim prin:
a. Masuratori topografice
b. Pre de vnzare, de cumprare, cheltuieli de producie
c. Valoare venal i de amator
d. Valoarea de schimb
9. Problema formelor rentei funciare n viaa economic se afl de mai bine de dou
secole n atenia majoritii colilor. Care sunt formele de manifestare ale rentei
funciare?
a. Rent financiara
b. Rent de poziie
c. Renta absoluta, diferentiala si de monopol financiara
d. Rent progresiv
10. Acea parte a produsului solului pe care o pltim pentru a avea dreptul de a
exploata facultile productive, originale i neperisabile ale solului este definiia
rentei funciare pe care o regsim n:
a. Principiile de economie - 1817
b. Repartiia bogiei - 1899
c. Tratat asupra impozitelor i taxelor - 1662
d. Legea arendei 16/1994

CAP. 7 DEZVOLTAREA STRUCTURAL A AGRICULTURII


1. n soluionarea problemelor legate de repartizarea teritorial a produciei
agricole, literatura de specialitate face referiri la utilizarea n acest scop a
programrii matematice. Formularea problemei de programare pentru obinerea
unui efect economic optim const n elaborarea unui model economico-matematic,
care cuprinde:
a.
5 pri distincte
b.
2 pri distincte
c.
4 pri distincte
d.
3 pri distincte
2. n cadrul modelelor clasice economico-matematice de amplasare teritorial a
produciei agricole, prile componente sunt reprezentate de:
a.
Funcia obiectiv i funcia subiectiv
b.
Condiiile restrictive i funcia obiectiv
c.
Funcia subiectiv i sistemul restrictiv
d.
Funcia de repartiie i restriciile legate de comanda social
3. Avnd n vedere condiiile ecologice puternic diversificate de pe teritoriul rii
noastre care determin o ofert ecologic variat s-au identificat i caracterizat 23
de zone pedoclimatice care au fost grupate n:
a.
23 agroecosisteme zonale
b.
10 agroecosisteme zonale
c.
4 agroecosisteme zonale
d.
5 agroecosisteme zonale
4. Daca formele de exploatare reprezint latura social a politici de folosire
raional a resurselor de producie din agricultur, sisteme de producie reprezint
latura economic a aceleiai politici, urmrind modul de mbinare proporional a
utilizrii resurselor de producie. Va rugm s precizai, cate sisteme de exploatare
sunt cunoscute n acest moment?
a.
5 sisteme
b.
2 sisteme
c.
4 sisteme
d.
3 sisteme
5. Sistemele extensive de exploatare sunt dominate de consumurile interne, deci se
bazeaz pe potenialul sistemului, volumul produciei fiind asigurat prin numrul
unitilor de producie. Precizai care sunt principalele sisteme de exploatare
agricol extensiv?
a.
Agricultura pastoral
b.
Sistemul de agricultur complet extensiv
c.
Sistemele de producere a furajelor
d.
Sistemele de agricultur ecologic, biologic, biodinamic i forestier

6. n agricultur, unde principalul mijloc de producie este pmntul, i unde


obiectele muncii i cteodat mijloacele de producie sunt organisme vii,
concentrarea produciei poate fi:
a.
Vegetala si animala
b.
Social i economic
c.
Tehnic i natural
d.
Pe orizontal i pe vertical
7. n Europa de Nord creterea productivitii a fost obinut fie prin intensificarea
folosirii mijloacelor de producie, fie printr-o bun valorificare a produciei, fie
printr-o gestionare mai eficient a input-urilor. Astfel, sistemele de producie din
Europa de Nord se mpart n:
a.
Sisteme productiviste i sisteme cu o productivitate mai sczut
b.
Sistemele tehnologice i economice
c.
Sisteme vegetale intensive si extensive
d.
Sisteme cerealiere intensive
8. n raport de greutatea specific pe care o dein n valoarea produciei agricole
marf dintr-o anumit zon sau unitate productiv, ramurile de producie se mpart
n:
a.
De baz i complementare
b.
Ajuttoare i anexe produciei agricole
c.
Cumulative i competitive
d.
Care se condiioneaz reciproc
9. Sub raportul relaiilor ntre diferitele ramuri de producie, organizate n
agricultur, acestea se clasific n:
a.
Ramuri care se conditioneaza reciproc
b.
Ramuri animaliere i vegetale
c.
Ramuri cumulative si competitice
d.
De baz i complementare
10. Indicatorul principal al specializrii produciei agricole att la nivel de ramur,
teritorial sau la nivel de unitate productiv, l constituie:
a.
Cifra de afaceri i productivitatea
b.
Volumul produciei i structura produciei
c.
Volumul vnzrilor
d.
Costul de producie
11. Anul nfiinrii primelor bnci populare este:
a.
1889
b.
1893
c.
1900
d.
1885
12. Anul apariiei primelor obti de cumprare i arendare este:

a.
b.
c.
d.

1864
1893
1875
1885

CAP. 8 COSTURI, PREURI, PROFIT N AGRICULTUR


1. Dup cte criterii sunt clasificate cheltuielile?
a.
3
b.
5
c.
2
2. Dup perioada n care sunt efectuate i aceea n care trebuiesc suportate,
cheltuielile de producie se mpart n:
a.
Cheltuieli anticipate
b.
Cheltuieli curente
c.
Cheltuieli fixe
d.
Cheltuieli preliminate
3. n funcie de modul de includere al cheltuielilor n costul de producie, avem:
a.
Cheltuieli directe
b.
Cheltuieli materiale
c.
Cheltuieli indirecte
d.
Cheltuieli financiare
4. Care sunt costurile pe perioad scurt?
a.
Costul mediu
b.
Costul de producie
c.
Costul global
d.
Costul marginal
5. Pentru calculul costurilor se pot utiliza mai multe metode, care se mpart n:
a.
Metode clasice
b.
Metode economice
c.
Metode financiare
d.
Metode moderne
6. Metoda pe faze pentru calculul costului de producie se utilizeaz:
a.
n cazul n care produsul finit se obine n cadrul unui proces de producie
omogen, care se desfoar pe faze
b.
n cazul n care se obin mai multe principale pe cultur sau categorii de
animale
c.
n cazul n care se obin unul sau mai mult produse principale i unul sau
maia multe produse secundare
7. Care dintre urmtoarele categorii de preuri sunt folosite pe pieele
internaionale?
a.
Pre de licitatie
b.
Pre de catalog
c.
Preul bursei

d.

Pre de tranzacie

8. Piaa este un mod specific de confruntare dintre:


a.
Productori i consumatori
b.
Vnztori i cumprtori
c.
Creditori i debitori
9. Formele de pia pot fi difereniate dup:
a.
Sfera de cuprindere
b.
Obiectul pietei
c.
Locul de ntlnire
10. care sunt principalele tipuri de piee?
a.
Piaa oligopol
b.
Piaa monopson
c.
Piaa de monopol
d.
Piaa agricol
e.
Piaa bancar
11. Care sunt cile de comercializare a produselor agricole de ctre fermieri?
a.
Vnzri pe piata
b.
Vnzri directe
c.
Vnzri ctre comerciani
d.
Vnzri ctre cooperative
e.
Contracte de vnzare
12. Care sunt formele de manifestare a eficienei economice?
a.
Sintetice
b.
Speciale
c.
De baz
d.
Economic
e.
Agricol
13. Masa profitului reprezint:
a.
Ctigul obinut de un agent economic
b.
Diferena dintre veniturile totale i cheltuielile totale
c.
Veniturile din vnzri
d.
Suma tuturor veniturilor, inclusiv subveniile
14. Rata profitului reprezint raportul dintre:
a.
Masa profitului i cheltuieli
b.
Cheltuieli si venituri totale
c.
Cheltuieli i masa profitului

LUCRRI PRACTICE
1. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici tehnico-economice
pentru cultura de gru:
- Suprafaa: 15 ha
- Producie totala: 120.000 kg.
- Cheltuieli totale de producie: 80.400 lei
- Valoare producie secundara: 15.600 lei
- Pre de vnzare producie secundara: 0.45 lei
- Consum ore-om: 750 ore
- Amortisment pentru cldiri i utiliti: 985 lei
Pe baza acestor date, v rugm s precizai producia medie la hectar si costul de
producie.
a.
8200 kg i 0.8 lei/kg
b.
8000 kg si 0,67 lei/kg.
c.
7500 kg i 0,5 lei/kg
2. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici tehnico-economice
pentru cultura de porumb:
- Producie totala: 120.000 kg.
- Valoarea produciei principale: 136.000 lei
- Cheltuieli totale de producie: 127.500 lei
- Valoare producie secundara: 32.500 lei
- Consum ore-om: 800 ore
- Suprafaa cultivat: 18 ha
- Cheltuieli cu fora de munca: 6580 lei
Pe baza acestor date, v rugm s precizai preul de vnzare si rata rentabilitii.
a.
1,00 lei/kg i 35%
b.
0,9 lei/kg i 28,9%
c.
1,13 lei/kg i 32,1%
3. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici tehnico-economice
pentru cultura de sfecla de zahr:
- Producie totala: 120.000 kg.
- Valoarea produciei principale: 160.000 lei
- Cheltuieli totale de producie: 120.500 lei
- Consum ore-om: 5688 ore
- Suprafaa cultivat: 25 ha
- Cheltuieli cu lucrrile mecanizate: 1890 lei.
Pe baza acestor date, v rugm s precizai productivitatea muncii in expresie
valorica si profitul pe unitatea de produs.
a.
28,12 ore/om i 0,32 lei/kg
b.
27,3 ore/om i 0,23 lei/kg
c.
29,9 ore/om i 0,45 lei/kg

4. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici tehnico-economice


pentru cultura de soia:
- Producia principala: 55.000 kg.
- Cheltuieli totale de producie: 27.500 lei
- Valoarea produciei principale: 33.000 lei
- Valoarea produciei secundare: 36.300 lei
- Suprafaa cultivat: 15 ha
- Consumul de ore om: 1260 ore
- Dobnzi la credite: 1310 lei
- Pret vnzare producie secundar: 0,6 lei
Pe baza acestor date, v rugm s precizai costul de producie i producia medie
secundar.
a.
0,5 lei/kg i 4033 kg
b.
0,7 lei/kg i 4000 kg
c.
0,9 lei/kg i 4160 kg
5. O exploataie agricol cresctoare de vaci de lapte, prezint urmtoarele
caracteristici tehnico-economice
- Producie principala: 45.600 l
- Valoare producie principala: 34200 lei
- Valoare producie secundara: 665 lei
- Pre de vnzare producie secundara: 0.7 lei
- Cheltuieli totale de producie: 29640 lei
Pe baza acestor date, v rugm s precizai costul de producie i rata rentabilitii.
a. 0,65 lei i 11,5%
b. 0,4 lei i 10%
c. 0,73 lei i 15%
d. 0,8 lei i 35%