Poluarea chimica si sanatatea

La inceputul secolul 21 dezvoltarea in spirala a omenirii se continua intr-un ritm care

devine parca din ce in ce mai ametitor. Suntem confruntati cu descoperiri pe care
mintea omeneasca abia si le putea imagina la inceputul secolului trecut. Odata cu
aceasta explozie a dezvoltarii tehnologice si paralel cu ea a crescut gradul de
poluare a mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana,
calitatea vietii sau functionarea ecosistemelor (organismele vii si mediul in care
traiesc).
Sursele de poluare ale mediului inconjurator sunt diferite, dar in mare se pot clasifica
in:
-

surse naturale (descompuneri naturale ale materiei organice, eruptiile

vulcanice, erodarea solului, pulberile din meteoriti,etc.) care in prezent au
un potential redus de poluare, desi la scara geologica au in mare
importanta;

surse artificiale, care genereaza cea mai mare parte a substantelor

poluante eliberate in mediul inconjurator.

Principala sursa de poluare a atmosferei o reprezinta procesele de combustie in

vederea obtinerii energiei electrice, termice sau mecanice necesare proceselor
industriale, incalzirii locuintelor sau functionarii motoarelor.
Dezvoltarea transporturilor si nevoia oamenilor de a se deplasa cu viteze si la
distante din ce in ce mai mari a dus la dezvoltarea infrastructurii, la aparitia soselelor,
autostrazilor, canalelor de navigatie si cailor ferate care au brazdat in linie dreapta
campiile si padurile, au taiat dealurile si muntii. In acest mod au cazut prada
topoarelor si utilajelor mii de hectare de padure diminuand astfel capacitatea de
absorbtie a dioxidului de carbon si eliberare a oxigenului.
Milioanele de autoturisme care sunt o prezenta permanenta pe sosele si avioanele
care brazdeaza cerul zi si noapte si in general toate mijloacele de locomotie
trebuiesc alimentate cu milioane de barili de petrol care prin ardere elimina in
atmosfera alte milioane de tone de gaze care polueaza atmosfera.
Industria este un alt mare poluator atat prin emisiile sale in procesul de productie cat
si prin elementele finite, in special ingrasamintele chimice. Toate acestea polueaza
aerul, apa si solul cu urmari grave asupra sanatatii populatiei si a climei.
Incalzirea locuintelor si prepararea hranei se adauga la marii consumatori de
hidrocarburi si implicit isi pun amprenta asupra emisiilor poluante in mediul
inconjurator.

Atunci cand se vorbeste despre efectul poluant asupra mediului se au in vedere si

sunt analizate urmatoarele componente afectare: aer, apa, sol, biodiversitatea si
zgomot si vibratii.
Riscurile de mediu pentru sanatatea umana sunt clasificate in riscuri:
- ridicate (fenomene meteo periculoase, degradarea stratului de ozon,
degradarea habitatelor naturale, scaderea biodiversitatii);
- medii (ploi acide, poluarea apei cu substante toxice, poluarea aerului cu
gaze de sera, poluarea solului cu pesticide, poluarea radioactiva);
- scazute (poluarea termica, poluarea fonica).
Poluarea chimica este de departe cea mai periculoasa pentru sanatatea oamenilor
prin actiunea directa a poluantilor asupra organismului uman. Riscurile pentru
sanatatea populatiei se cuantifica prin:
-

aerul poluat;

mediul de lucru toxic;

remanenta si concentratia pesticidelor in hrana;

prezenta substantelor toxice in bunurile de consum;

apa potabila poluata.

Dintre poluantii chimici cu actiune directa asupra solului pe primul loc se afla
ingrasamintele chimice si pesticidele.
Pesticidele sunt produse chimice folosite pentru combaterea daunatorilor plantelor si
a produselor agricole stocate, precum si pentru combaterea vectorilor biologici ai
bolilor omului si animalelor. Ele sunt substante sau amestecuri de substante ce
contin ingrediente biologice active impotriva daunatorilor. Ingredientele biologice
active sunt in general substante toxice cu potential de degradare a mediului. Multe
pesticide sunt toxice, inducand afectiuni acute si cronice pentru om.
Dintre poluantii de origine chimica frecvent intalniti in aer, cu actiune directa asupra
organismului uman si implicit al sanatatii populatiei pot fi enumerati:
-

pulberile cu actiune iritanta care actioneaza la nivelul cailor respiratorii

care provoaca sau agraveaza bolile plamanilor ducand intr-un final la
aparitia afectiunilor cronice;

oxizii ai diferitelor substante prezenti in aer sub forma de gaze rezultate

din arderea proceselor de combustie sau din procesele industriale. Acestia
produc iritatii ale cailor respiratorii, expectoratii, salivari permanente, iar
dupa o anumita perioada la bronsitele cronice. In combinatie cu

hemoglobina din sange duce la aparitia methemoglobinei care impiedica

transportul oxigenului dinspre plamani catre tesuturi;
-

poluanti gazosi cu actiune asfixianta, rezultati din arderile incomplete ale

combustibililor fosili, dintre care cel mai cunoscut este oxidul de carbon,
gaz care a facut numeroase victime. Prin combinarea cu hemoglobina se
formeaza carboxihemoglobina care blocheaza irigarea sangvina si
provoaca in forme usoare cefalee, somnolenta, greata, aritmii, iar la o
expunere indelungata decesul;

poluanti cu actiune toxica sistematica, cum ar fi plumbul care produce boli

grave in special la organismele slabe sau in formare;

poluanti cu actiune cancerigena prezenti in atmosfera in zonele industriale

care degaja prin arderi incomplete hidrocarburi aromatice sau arsenele,
sau metale grele (As, Cd, Cu, Ni, Pb, Zn, Hg)

Poluantii care se intalnesc in apa si ii afecteaza calitatea, devenind improprie pentru

consum genereaza afectiuni sau conduc la aparitia unor boli infectioase (febra
tifoida, hepatita epidemica, etc.) sau a epidemiilor. Foarte frecvente sunt intoxicatiile
cu nitrati, cu plumb sau cu mercur. Aceste intoxicatii apar in urma consumului apei
din surse necontrolate, in special din fantanile sapate numai pana la prima panza
freatica in care s-au acumulat apele contaminate cu pesticidele folosite in
agricultura, s-au colectat dejectiile animaliere din combinatele zootehnice sau din
fosele nevidanjabile din gospodariile populatiei din mediul rural. In general consumul
de apa potabila infestata conduce la reactii patologice generale ale tesuturilor si
organelor afectate, conducand la tulburari metabolice si circulatorii, procese
inflamatorii, cresteri anormale, procese tumorale, etc.
Aceste surse de apa necontrolate au depasite limitele concentratie admisibile de:
-

arsen, care duce la tulburari metabolice si de digestie, cefalee si ameteli,

slabirea generala a organismului si stari permanente de oboseala;

fluor cu actiune asupra sistemului osos si a rinichilor;

cadmiu care afecteaza ficatul cu repercursiuni nefaste multiple asupra

starii generale a organismului.

Nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea
este necesar sa se cunoasca aceste pericole, inclusiv efectele pe care le are asupra
sanatatii chiar si cantitatile mici de substante chimice din apa. Desi se poate afirma
ca exista tehnologii pentru mentinerea calitatii bacteriologice bune a apei potabile si
pentru a indeparta multe din substantele chimice periculoase, din pacate, acestea nu
se aplica pe o scara larga, potrivit cerintelor legale.

Poluantii chimici se acumuleaza cu foarte mare usurinta in sol, datorita activitatilor

neglijente ale oamenilor, dar si prin folosirea substantelor chimice cu rolul de a spori
productiile agricole. Solul reprezinta capitalul cel mai pretios de care dispune omul
pentru satisfacerea nevoilor lui, deoarece el reprezinta fundamentul tuturor
resurselor necesare vietii. De stratul subtire si roditor este legata intreaga productie
agricola a omului si reprezinta sursa de hrana pentru toate necuvantatoarele
planetei.
Reziduurile petroliere industriale, reziduurile organice, detergentii sintetici proveniti
din activitatea casnica si industriala, utilizarea pesticidelor remanente,
organoclorurate, imprastierea pe sol a reziduurilor menajere si de origine animala in
cantitati excesive, stropirea plantelor cu ape reziduale, impurificate, provenite de la
diferitele surse necontrolate din instalatiile industriale se acumuleaza in sol si-i
distrug potentialul roditor, anihilandu-i capacitatea de regenerare.
O problema deosebita cu care ne confruntam in prezent este avalansa de deseuri de
plastic care au ajuns sa ne asedieze localitatile, infesteaza apa raurilor, lacurilor,
marilor si oceanelor, uratesc peisajul si ne provoaca uneori furia la vederea celor
care arunca cu usurinta condamnabila peste tot si oricand pungile de plastic si
recipientii din PET-uri (polietilena-tereftalat).

Pungi de plastic si PET-uri pe rauri si la malul lor

Intr-un articol aparut in National Geografic din 2 sept. 2003 se citeaza o constatare a
Agentiei de protectie a mediului din SUA anual, la nivel mondial se consuma intre
500 miliarde si 1 trilion de pungi de plastic. Acestea, dupa o scurta folosire, care
uneori poate fi intre o ora si o zi, ajung de multe ori din canalizare in apa raului din
apropiere sau le ia vantul si le poarta pana la cel mai apropiat copac unde stau
saptamani sau luni si ne obliga sa ne intoarcem capul pentru a nu fi martori la
degradarea peisajului.

Directorul departamentului de mediu din San Fracisco spunea ca reciclarea unei

tone de plastic costa 4000 $, iar aceeasi cantitate de plastic se vinde in magazine,
sub forma pungilor la pretul de 32 $. Aceasta discrepanta intre pretul efortul de
reciclare si cel al pungilor de pe rafturi face ca o imensa cantitate sa fie aruncata la
groapa de gunoi, dar si in locuri unde

Deseuri din plastic scapate de sub control

scapa de sub control si sunt purtate de vant si intalnite in parcuri, paduri si locuri de
promenada.

Deseuri de plastic in porturi si in coloniile de foci de pe litoralul american

Multe dintre vietuitoarele marine cad prada avalansei de pungi de plastic din apele
de coasta si nu numai. Broastele testoase le confunda cu meduzele, hrana lor
preferata si mor asfixiate cu plastic. Aceeasi soarta o imartasesc delfinii, focile si
pasarile marine.
Ajungand la concluzia ca pungile de plastic au capatat dimensiunea unei calamitati,
unele tari au interzis folosirea lor, dar si mai multe au recomandat cetatenilor sa
foloseasca pungi din materiale usor reciclabile si biodegradabile (carton, rafie,
materiale textile), obligand marile magazine sa introduca o taxa pentru folosirea
pungilor de plastic.

Dar concluzia nu poate fi decat una singura: constiinta omului este singura care ne
poate salva din marasmul pungilor si sticlelor din plastic.
Lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci totul
trebuie gandit la nivel universal. Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea
situatiei actuale, deoarece masa substantelor poluante pe care le deversam in
natura creste cu fiecare si, ceea ce inseamna ca, daca nu luam acum masuri pentru
a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu
poluarea de maine.