Sunteți pe pagina 1din 8

DREPTUL LA INFORMATIE

SI
LIBERTATEA DE A PRIMI INFORMATII

Cuvantul informatie - este polisemantic, putnd cpta mai multe semnificaii (uneori
total diferite sau chiar contradictorii), ce sunt determinate de domeniile i contextele
foarte variate n care este folosit. n afara nelesurilor din limbajul comun, el are i alte
sensuri, atribuite fie prin definirea sa ca termen (tiinific sau tehnic), fie drept concept n
cadrul unor ramuri ale filosofiei sau al unor tiine i tehnologii al cror obiect de studiu
este informaia.
CARE ESTE SCOPUL ACCESULUI LA INFORMATIE?
In primul rand informatia contribuie la sensibilizarea cetateniilor fata de subiectul
publicsi fata de participarea la procesul decisional in domenii de interes
comun,formandu-le o opinie asupra starii societatii in care traiesc si asupra autoritatiilor
care ii guverneaza.O atare participare cetateneasca este spre beneficiul tuturor.O
autoritate administrativa,operand intr-un context de accesibilitate va fi mult mai
eficienta,deoarece stie ca rezultatul muncii sale ar putea fi examinat de catre toti si,prin
urmare,mai bine inteles.Ea realizeaza responsabilitatea pentru actiunile sale inadecvate.
De asemenea, accesul la informatie poate contribui la evitarea devierilor din partea
autoritatilor administrative,prea des favorizate prin ceea ce numim noi cultura
tainei.Aceasta cultura trebuie sa fie inlocuita printr-o cultura de
accesibilitate,indinspensabila pentru afirmarea legimitatii autoritatii administrative in
calitatea sa de serviciu public,pentru dezvoltarea unor raporturi de incredere intre
autoritatiile publice si cetateni si pentru supravegherea integritatii functionarilor astfel
evitand riscul coruptiei.
CINE POATE CERE INFORMATII?
Orice persoana.Ea are dreptul de a solicita furnizorilor de informatii personal sau prin
reprezentantii sai,orice informatii aflate in posesia acestora,cu exceptiile stabilite de
legislatie.Dreptul persoanei de a avea acces la informatii,inclusive la informatiile cu
caracter personal,nu poate fi ingradit decat in conditiile legii.
Furnizorul de informatii,in conformitate cu competentele care ii revin,este obligat:
-sa asigure informarea active,corecta si la timp a cetatenilor asupra chestiunilor de interes
public si asupra problemelor de interes personal
-sa garanteze liberal acces la informatie
-sa respecte limitarile accesului la informatie,prevazute de legislatie,in scopul protejarii
informatiei confidentiale,vietii private a persoanei si securitatii nationale
-sa respecte termenii de furnizare a informatiei prevazute de lege
-sa dea publicatii propriile acte adoptate in conformitate cu legea

-sa pastreze in termenii stabiliti de lege,propriile acte,actele institutiilor,ale caror


succesoare sunt,actele ce stabilesc statutul lor juridic
-sa asigure protejarea informatiilor ce se afla la dispozitia sa de accesul,distrugerea sau
modificarea nesanctionate
-sa mentina informatiile,documentele aflate la dispozitia sa,in forma actualizata
CARE SUNT CONDITIILE PE CARE FURNIZORUL DE INFORMATII
TREBUIE SA LE CREEZE PENTRU FACILITAREA ACCESULUI LA ELE A
SOLICITANTIILOR?
In scopul garantarii liberului acces la informatiile oficiale furnizorul de informatii:
a)va asigura un spatiu amenajat pentru documentare,accesibil solicitantilor;
b)va numi si va instrui functionarii responsabili pentru efectuarea procedurilor de
furnizare a informatiilor oficiale;
c)va elabora,in conformitate cu prezenta lege,regulamente cu privire la drepturile si
obligatiile functionarilor in procesul de furnizare a documentelor,informatiilor oficiale
d)va acorda asistenta si sprijinul necesar solicitantilor pentru cautarea si identificarea
informatiilor
e)va asigura accesul efectiv la registrele furnizorilor de informatii,care vor fi completate
in conformitate cu legislatia cu privire la register
f)va desfasura intrunirile si sedintele sale in mod public,in conformitate cu legislatia
SOLICITANTUL DE INFORMATIE ESTE OBLIGAT SA-SI MOTIVEZE
INTERESUL PENTRU INFORMATIE?
Orice persoana care solicita acces la informatii in conformitate cu Legea privind accesul
la informatie este absolvita de obligatia de a-si justifica interesul pentru informatiile
solicitate.
CARE SUNT MODALITATILE ACCESULUI LA INFORMATIE?
Modalitatile accesului la informatiile oficiale sunt:
a)audierea informatiei posibile de o expunere verbala
b)examinarea documentului la sediul institutiei
c)eliberarea copiei de pe documentul,informatia solicitate
d) eliberarea copiei traducerii documentului,informatiei intr-o alta limba decat cea a
originalului,pentru o plata suplimentara
e)expedierea prin posta a copiei de pe document,informatie,copiei de pe traducerea
documentului,informatiei intr-o alta limba,la cererea solicitantului,pentru plata respective
SUNT PREVAZUTE MASURI PENTRU NEDIVULGAREA INFORMATIILOR
CU ACCES LIMITAT?
In cadrul satisfacerii cererii privind accesul la informatie,furnizorii vor lua toate masurile
necesare pentru nedivulgarea informatiilor cu acces limitat,pentru protectia integritatii
informatiilor si excluderea accesului nesanctionat la ele.
CUM SE PROCEDEAZA IN CAZURILE CAND INFORMATIILE CONTIN
INEXACTITATI?
In cazul in care informatia pusa la dispozitia solicitantului contine inexactitati sau date
incomplete,institutia publica este obligate sa efectueze rectificarile si completarile
respective gratuit,cu exceptia cazurilor in care completarea informatiei implica eforturi si
cheltuieli considerabile care n-au fost prevazute si taxate la eliberarea primara a
informatiilor.
ORICE PERSOANA ARE ACCES LA ORICE INFORMATIE OFICIALA?

Nu,insa exercitarea dreptului de acces la informatie poate fi supusa doar restriciilor


reglementate prin lege organica si care corespund necesitatilor:
a)respectarii drepturilor si reputatiei altei personae
b)protectiei securitatii nationale,ordinii publice,ocrotirii sanatatii sau protectiei morale a
societatii
CINE ESTE OBLIGAT SA IA MASURI PENTRU PROTECTIA
INFORMATIILOR?
Furnizorii de informatii vor aplica masurile necesare pentru protectia informatiilor contra
distrugerii sau piederii lor,contra accesului,modificarii sau difuzarii neautorizate,dar
aceste masuri nu pot limita dreputl de acces la informatiile oficiale in conditiile Legii
privind accesul la informatie.
DREPTUL LA INFORMARE N CONFORMITATE CU JURISPRUDENA
CURII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 10 al Conveniei Europene a Drepturilor Omului afirm c "orice persoan are
dreptul la libertatea de exprimare", apoi articolul definete acest drept: el "cuprinde
libertatea de opinie i libertatea de a primi sau de a comunica informaii ori idei fr
amestecul autoritilor publice i fr a ine seama de frontiere".
La fel ca n multe cazuri, acest articol se inspir puternic, fr a fi totui identic, dintr-un
articol (articolul 19) al Declaraiei Universale a Drepturilor Omului din 10 decembrie
1948.
Dac lsm de-o parte libertatea de opinie, vedem c exist dou paliere, ntructva
complementare i simetrice, n libertatea de exprimare: dreptul de a comunica informaii,
de a le difuza, n special pe calea presei i a mass-media; dreptul pentru public de a primi
aceste informaii.
Statul are obligaii care sunt contrapartida acestor drepturi. Pentru comunicarea
informaiilor, este vorba, n esen, de obligaii negative, lipsa ingerinei, care nu este, de
altfel, nelimitat. Conform paragrafului 2 al articolului 10, o atare ingerin este licit cu
o tripl condiie, aceea s fie prevzut de lege, s vizeze un scop legitim (a cror list,
limitativ, este fixat de acelai paragraf), n fine, s fie necesar ntr-o societate
democratic, adic proporional, dup standardele democraiei, cu scopul legitim vizat.
Pentru primirea informaiilor, adic pentru ceea ce numim, pe bun dreptate, dreptul la
informaie, obligaiile autoritilor publice sunt de asemenea negative, dar i pozitive,
uneori: n anumite cazuri, acestea trebuie s pun la dispoziia publicului (sau a unei
persoane) anumite informaii, sub sanciunea nclcrii articolului 10 din Convenie.
n conformitate cu jurisprudena Curii noastre, acest drept este deosebit de important
atunci cnd este vorba fie de informaii ce afecteaz viaa privat sau de familie a unei
persoane sau unui grup de persoane, fie de interesul public, n general.
A. Dreptul de a primi informaii care afecteaz viaa privat sau de familie
Pot fi oferite mai multe exemple:
1) dreptul de a-i cunoate propriul trecut:
-

principiul a fost invocat ntr-o hotrre Gaskin vs. Regatul-Unit din 1989, n
legtur cu accesul unei persoane la dosarele serviciilor sociale referitoare la
plasamentul su n diverse familii de primire n perioada copilriei;

- acest drept nu este totui absolut. ntr-o hotrre recent, din 2003 - Odivre
vs.Frana, Curtea a admis c statul prt nu nclcase articolul 8 al Conveniei,
prin protejarea secretului identitii mamei reclamantei, care i dduse natere
conform formulei X, adic o abandonase i o ncredinase serviciilor sociale,
solicitnd totodat, s beneficieze de anonimat.
2) dreptul de a controla informaiile care te privesc i care sunt coninute n
fiiere:

- acest drept a fost mai nti timid afirmat de ctre Curte, n hotrrea Leander vs.
Suedia din 1987, prin care a admis c, n scopuri de securitate naional, un fiier
care conine date personale despre reclamant a putut fi comunicat ntreprinderii
care inteniona s-l angajeze, fr ca el nsui s poat avea acces la datele
respective;

- n schimb, acest drept a fost consacrat n dou hotrri pronunate n anul 2000,
Amann vs. Elveia i Rotaru vs. Romnia. n ambele cazuri, statul prt a fost
condamnat de Curte pentru a fi pstrat n fiiere informaii care afectau viaa
privat a reclamantului, fr s organizeze un mecanism satisfctor relativ la
dreptul de acces, de rectificare i, eventual, de tergere.

3) dreptul de a primi informaii care pot beneficia vieii private a unei persoane
sau unui grup de persoane:
n cauza Open Door vs. Irlanda, Curtea Suprem irlandez interzisese unor
societi fr scop lucrativ s furnizeze femeilor gravide informaii despre
posibilitile de a efectua, n alt ar, ntreruperea voluntar a sarcinii, avortul
fiind interzis prin Constituia Irlandei. n hotrre, pronunat n 1992, Curtea
European a Drepturilor Omului a considerat c ordonana Curii Supreme
constituia o piedic absolut i, prin urmare, excesiv - n sensul articolului 10 al
Conveniei - mpotriva dreptului femeilor de a primi informaii despre un subiect
care le afecta ndeaproape viaa privat, cu att mai mult cu ct o eventual
decizie n baza acestor informaii inea de liberul arbitru al fiecrei femei.
Un alt grup de persoane care aveau dreptul s primeasc informaii, potrivit
Curii, l constituie elevii ciprioi greci ale cror manuale colare au fost cenzurate
n partea de nord a insulei. Curtea a judecat n 2001, n cauza interstatal Cipru vs.
Turcia, c era vorba de o nclcare a libertii de a primi informaii n sensul
articolului 10.
B. Dreptul de a primi informaii care prezint un interes public
Evident, frontiera dintre interes din punctul de vedere al vieii private i interesul
public nu este rigid, aa cum o arat exemplul cauzei Open Door. Totui, exist
cazuri n care dreptul la informaie este mai impersonal i mai nedifereniat, astfel
nct mai degrab este logic s vorbim despre interesul public.

Un exemplu de un atare interes este furnizat de hotrrea Dalban din 1999, bine
cunoscut n Romnia. n spe, subiectul de interes public era, potrivit Curii
noastre, "administrarea patrimoniului de stat i modul n care politicienii i
ndeplinesc mandatul". Era deci legitim ca publicul s fie informat, iar
condamnarea autorului articolelor care denunau fraudele ce ar fi fost comise de
ctre un director de ntreprindere, fr ca senatorul care reprezenta statul n
aceast societate s le fi dezvluit vreodat, constituia, prin urmare, o ingerin
disproporionat n exercitarea libertii de exprimare a acestui ziarist.
- Exemplul arat c relaiile dintre libertatea de exprimare i dreptul la informare au
un caracter simetric i c, n mod frecvent, ntre aceast libertate i acest drept
vine s se interpun un al treilea drept, cel al persoanelor ce trebuie protejate
mpotriva defimrii. Avem deci un triunghi. Dar cu ct interesul public este mai
important, cu att mai puin acoperitoare este protecia, dei legitim, ea nsi,
mpotriva defimrii. Este deci o situaie relativ rar ca dreptul la reputaie al
persoanei defimate s prevaleze asupra interesului public, acela de a primi
informaii. Pentru un asemenea exemplu, voi cita decizia de inadmisibilitate
pronunat n 2001, ntr-o cauz Verdens Gang vs. Norvegia, care vine ntructva
ca pandant la cauza Bergens Tidende.
- LIBERTATEA DE EXPRIMARE
- Orice persoan are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde
libertatea de opinie i libertatea de a primi sau de a comunica informaii ori idei
fr amestecul autoritilor publice i fr a ine seama de frontiere. Prezentul
articol nu mpiedic Statele s supun societile de radiodifuziune, de
cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
- Exercitarea acestor liberti ce comport ndatoriri i responsabiliti, poate fi
supus unor formaliti, condiii, restrngeri sau sanciuni prevzute de lege, care
constituie msuri necesare, ntr-o societate democratic, pentru securitatea
naional, integritatea teritorial sau sigurana public, aprarea ordinii i
prevenirea infraciunilor, protecia sntii sau a moralei, protecia reputaiei sau
a drepturilor altora, pentru a mpiedica divulgarea de informaii confideniale sau
pentru a garanta autoritatea i imparialitatea puterii judectoreti.
- Ce este informaia de interes public?
- Prin informaie de interes public se nelege orice informaie care privete sau care
rezult din activitile unei autoriti publice sau instituii publice, indiferent de
suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaiei.
De asemenea Mass-media este reprezinta una dintre cele mai importante metode de
informare a populatiei.
Termenul Mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie englez la plural cu
traducerea "mediile de mase". Media (sau: mediile de mase) cuprind toate sursele de
informaie publice, ca de exemplu televiziune, radio, Internet, pres inclusiv apariiile
periodice ca ziare, reviste sau foiletoane. Mass-media este o denumire general a
tuturor mijloacelor de informare n mas. Aceste mijloace sunt variate: presa sau
mijloacele electronice de informare (televizor, radio, reele de calculatoare).
Dezvoltarea acestora a dus la o rspndire pe scar larg a informaiei. Aceast
dezvoltare este rezultatul dorinei oamenilor de a fi informai. Cele mai rspndite
mijloace de informare sunt presa scris, televiziunea i radioul. Acestea ocup

primele locuri ca popularitate, deoarece informaia este transmis uor individului.


Din pcate, acestea sunt i principalele mijloace de dezinformare, pentru c
informaia greit poate s ajung rapid la indivizi. De exemplu, prin intermediul
mass-mediei, dou persoane sau instituii publice aflate n conflict i pot face publice
opiniile, atrgnd simpatizani de o parte sau de alta. Dac acest conflict are la baz o
problem public i dac individul este interesat de aceasta, el va prelua orice
informaie primit din mass-media. Mediatizarea opiniilor poate degenera n alte
conflicte. De aici rezult c mass-media este cea mai bun cale de manipulare a
indivizilor, prin prezentarea repetat a unor idei, principii, opinii . Principalul ei
avantaj este c poi obine informaiile dorite la momentul dorit. Eficiena acestei
metode a dus la folosirea ei ca una din sursele de informare pentru presa scris i
televiziune. Pe scurt, mass-media poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra
individului, acest lucru depinznd de alegerea lui.
Internetul a ajuns in zilele noastre sa fie printre una din cele mai importante surse de
informare a populatiei. Amploarea din ultimul timp a Internetului va conduce in
urmatorii 5 ani la impunePotrivit unui studiu realizat online de Harris Interactive,
Internetul va deveni cea mai semnificativa sursa de stiri si de informatii, depasind
astfel televiziunea care, pentru aproximativ 35% din cetatenii vest-europeni,
reprezinta, la momentul actual, principala sursa de informare. Stirile online vor
deveni o amenintare si pentru presa scrisa, dar intr-o masura mai diminuata, deoarece
ziarele pot ocupa o pozitie dominanta pe piata informationala, daca reusesc sa-si
extinda brandurile online, oferind publicului, printre serviciile lor, si stiri online.rea
stirilor online, care vor depasi audienta celor TV.
Televiziunea
Televiziunea reprezinta pentru majoritatea dintre noi un mod placut de relaxare, de
petrecere a timpului liber, dar si un sprijin deosebit in momentele de plictiseala.
Posturile de televiziune, din ce in ce mai numeroase, incearca pe cat posibil sa ofere o
gama diversificata de emisiuni TV pentru toate varstele. Astfel, rolul televiziunii in
viata noastra este extrem de important, ajungand de la un simplu mod de a te relaxa,
la o dependenta de neinvins, mai ales in randul copiilor. De la programele de
divertisment si pana la stirile nationale sau internationale, posturile de televiziune isi
aduc contributia astfel incat sa fie pe placul telespectatorilor si sa se bucure de o
audienta enorma. Exista insa cazuri in care, pentru o audienta de invidiat,
televiziunile nationale apeleaza la informatii mai mult sau mai putin adevarate, dar
exagerate. Chiar si asa, televiziunea este principalul mijloc de informare, mai ales
atunci cand nu ai timpul necesar sa apelezi la alte surse. Obiectivul principal al
posturilor de televiziune ar trebuie sa fie culturalizarea si informarea maselor.
Functia de informare sta la baza sistemului mass-media .In acest sens s-a creat o
dependenta fata de mijloacele de comunicare.Presa se bazeaza pe autoritatea
cuvantului scris,pe faptul ca imaginile par autentice(unele chiar sunt) iar omul tinde
sa spuna,din ce in ce mai des "Am vazut cu ochii mei",el nerealizand,ca de fapt a
vazut doar ceea ce altii au vrut ca el sa vada.Individul tinde sa devina pasiv,sa nu mai
treaca prin propriul filtru informatia,ci prefera sa o ia ca atare.
Functia de divertisment are tendinta de a ocupa prim-planul multora din ofertele
zilnice.S-a creat o societate a spectacolului,a efemerului,care tinde sa devina "show"
inclusiv in emisiunile de stiri si in cele culturale.Aceasta functie se bazeaza pe faptul

ca omul,in timpul liber trebuie sa se relaxeze,iar aceasta modalitate este printre cele
mai ieftine si comode.
Functia de interpretare are rolul de a oferi individului informatia gata
prelucrata.Astfel,cititorul/telespectatorul primeste nu doar informatia in stare pura,ci
odata cu ea ,si modul in care ar trebui privita aceasta.
Functia de legatura reprezinta oportunitatea creata care prin intermediul canalelor
mediatice ca multimi de oameni sa fie conectate simultan la un eveniment.
Si nu in ultimul rand,functia de culturalizare care are rolul de a-i instrui in special pe
cei cu un nivel de cunostinte mai slab.Acest fapt nu se realizeaza insa decat prin
aspectele de nisa,rar intalnite in ziua de azi.Educatia pe care o promoveaza massmedia este predominat negativa,dar acest lucru se datoreaza dezinteresului cu care
publicul trateaza revistele si programele educationale.
Asadar,mass-media ofera ceea ce publicul cere,pentru ca obiectivul prim al acesteia
este sa faca vanzare.Depinde de fiecare in parte,daca doreste sa fie informat sau
dezinformat,daca doreste sa vada un lucru de o calitate superioara sau se multumeste
sa se arunce in multimea celor care se complac in emisiuni de calitate indoielnica.
Declaratia Universala a Drepturilor Omului prevede, in articolul 19, faptul ca "orice
persoana are dreptul la libertatea opiniei si a expresiei; acest drept include libertatea
de a sustine propriile opinii, fara interferente, libertatea de a cauta, primi si raspandi
informatii si idei prin orice mijloace si fara frontiere".
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, amendata
prin Protocoalele nr. 3, 5 si 8 si completata prin Protocolul nr.2, incheiata la Roma la
4 noiembrie 1950 (publicata in Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994), in
articolul 10, prevede:
1. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde
libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara
amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu
impiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de
televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi
supusa unor formalitati, conditii, restringeri sau sanctiuni prevazute de lege, care
constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala,
integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si pevenirea
infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor
altora pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta
autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.
In articolul 31 al Constitutiei Romaniei este precizat dreptul la informatie:
Constitutia spune ca dreptul unei persoane de a avea acces la orice informaie de
interes public nu poate fi ngrdit.De asemenea precizeaza faptul ca si autoritile
publice, potrivit competenelor ce le revin, sunt obligate s asigure informarea corect
a cetenilor asupra treburilor publice i asupra problemelor de interes personal.
Consititutia precizeaza si faptul ca dreptul la informaie nu trebuie s prejudicieze
msurile de protecie a tinerilor sau securitatea naional si ca mijloacele de informare
n mas, publice i private, sunt obligate s asigure informarea corect a opiniei
publice,iar serviciile publice de radio i de televiziune sunt autonome. Ele trebuie s

garanteze grupurilor sociale i politice importante exercitarea dreptului la anten.


Organizarea acestor servicii i controlul parlamentar asupra activitii lor se
reglementeaz prin lege organic.
In concluzie consider ca,democratia este sistemul de guvernare in care poporul detine
puterea,aceste avand dreptul de a fi informat.
De asemenea Curtea European a Drepturilor Omului acord mare valoare libertii
de exprimare, pe care o consider sub forma sa activ, a dreptului de comunicare a
informaiilor sau ideilor, sau sub forma sa pasiv, a dreptului de a primi informaii sau
de a lua cunotin de idei. Pentru Curtea noastr, este vorba aici de un element
central al democraiei. Nu exist democraie fr aceast libertate, nu exist
democraie fr pluralism, deci nu exist pluralism fr exprimare liber.
Presa, "cinele de paz" al democraiei, joac n aceast privin un rol esenial i,
dei exercitarea libertii de exprimare comport n egal msur, n virtutea
Conveniei, ndatoriri i responsabiliti, libertatea ziaritilor i dreptul publicului de a
avea acces la cri i ziare sunt extrem de ntinse.

Bibliografie: Constitutia Romaniei 2003


Dreptul tau: Accesul la informatie. Legislatia RM. Acte internationale. Extrase.
Chisinau: Universul, 2002. 359 p.
Legislatia comunicarii publice . Iasi: Polirom, 2002-accesul la informatie
Lupan E. Accesul la informatie si la justitie in problemele de mediu //Dreptul . - 2003.
Internet: Wikipedia.ro

S-ar putea să vă placă și