E Crciun, e srbtoare,

Dar m-ntreb, cu-ndoial,

n aceast rece sear
Ce srbtorim?
Serbm noi oare bradul
Sau poate moul, clopoeii
Copiii cu colindul
Sau instalarea iernii?
Dar poate c
Nici nu mai conteaz
E srbtoare, e Crciunul
i e aa frumos i bine!
Oricum srbtoresc cu toii,
i magii, i pstorii,
Chiar stelele din ceruri
Srbtoresc i ele!
i astfel toi, cu mic cu mare,
Venir la serbare.
Dar, din ceruri, deodat,
Se nalOsanale!
Triumftor, se-apropie
n slav i splendoare,
Un mare Regedar oare cine-I?
ESrbtoritul!
Mulimea-nmrmurit
i cade la picioare,
i nu-i vin s cread:
- N-o fi vreo artare?!
l tiau cu toii, ns,
Mititel, nfel
n scutec de bumbcel,
Dormind n ieslea rece i srac.

Ce-i drept trecur civa ani

De cnd ncepu serbarea,
i mai uitar, c tot omul,
ns acumavai! e prea trziu!
Tu ns, mai ai acum nc o ans!
Regele vine, deja e pe drum
i-alaiu-I se-aude mai tare, tot mai tare:
E iari Crciun, venii la serbare!
Uit acum de toate, uit i de tine,
Aceasta-i virtute, nu e-o ruine.
ns cnd vii la srbtoare
S nu-L uii pe El!
Deschide-i inima cretine,
Pleac-i genunchiul, privete spre cer
i-n ast rece noapte,
Serbeaz-L pe El!

Din cireul veniciei

S-a mai scuturat o floare,
Dup ce-a visat sub lun.
Dup ce-a surs sub soare.
i-n clipita-n care floarea
A czut pierind n vnt,
Cte visuri nemplinite,
Cte doruri nu s-au frnt!
Dar n locul celei duse,
Alt floare vine acum,
Sufletul s ni-l mbete
Cu nemaigustat parfum.
i cum primavara codrul
Muguri mii desface-n rou,
Floarea nou ne aduce
Muguri de ndejde nou.
Imbrcai al vostru suflet
n vemnt de srbtoare
i primii cu imn de slav
Noua veniciei floare.
Iar dac-ntre voi iubirea
Va cnta fr s plng,
Nici un vis n-o fi himer,
Nici un dor n-o s se frng.