Sunteți pe pagina 1din 5
4. Evidentierea a doud trésaturi care fac posibilé incadrares pS sei intr-o tipologie, intr-un curent culturalfiiterar, intr-o orientare tematica . Comedia este'o specie a genului dramatic, core stimeste sisal pein sat prinderea uner moravufi, a nor tipuri umane sau a unor Situs HAPS Apeeit te, cu final fericit. Personajele comediei apartin unor Gpologs Gaston sumsa principal’ a comicului find contrastul dintre aparenis # eSentt Sat Pee vente formele comicului: umorul, itonia gtdiferite tipuri de coméc (Ge more yuri, de situatie, de caracter, de limbaj zi de nume} Flind un text dramatic, comedia este destinat’ representing scents ao text inceputul piesei si didascatiile/notatille autorubui), compozitie in patra acte dramatic aicatuite din scene si replic, dialogul ¢i monclogul Gn discursal polttec == aparié) ca moduri de expunere, limitarea actiuni iv timp $¢ Spat ‘Comedia apartine realismului clasic. Principiile promowate de socsetases cultural’ Junimen si estetica realisnvalui se regasese ine critica formeloe Sed fond si a politicenilor corupti, satirizarea unor aspecte sociale, spestat = sain, observatie acut, veridicitatea obfinutd. prin tensa acumuliri detaiiiog, in dividualizarea ,caracterelor” prin limbaj. Tin de clasicism echisbral eampo- zitional si generalitatea situatillor si a caracterelor (prostul fedul, aria {ncornoratul, cocheta etc.) ‘Comedia infatiseaz aspecte din viata politics (lupta pentra: peters incom textul alegerilor pentru Camera, santajul, falsificarea listelor electoral} = d= ema. ¢amilio (triunghiul conjugal Zoe— Trahanache — Tipatesau) 2 unor politscsend corupti. 2. Prezentarea a patru elemente de structura qi de compozitie ale textului dramatic, semnificative pentru tema si vizmes despre lume (de exemplu: acti i jatii temporaie sf spatiahe. registre stilistice hin personajelor, notabite auton €8C} Tithal pune in evidenta intriga si contrastul comic dintre aparenti sere Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaz3, de Spt pam lupta de culise, avand ca instrument de santaj politic .o scrisoare ps "— od matical comediei. Articolul nehotirat indicd atit banalitates intamplim Git 56 OT repetabilitatea ei (pierderile succesive ale aceleiasi scrisori, amplificate prin repetarea intamplarii in alt context, dar cu acelasi efect). limite privind amploarea in timp si spatiu a actiunii. Actiunea comediei este plasata in capitala unui judet de munte, in zilele noastre”. Reperul spatial vag are efect de generalizare, adicd evenimentele se pot petrece oriunde in fara; timpul precizat este sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei electorale, in interval de trei zile, ca in teatrul clasic. Intriga piesei porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime, compromifStoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat putere si gasirea ei de catre adversarul politic, care 0 foloseste ca arma de actune gantaj. Acest fapt ridicol stameste 0 agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare general& si neasteptata. Zoe, sotia acestuia) si gruparea independent constituita in jurul Iui Nae conplad Catavencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului .Racnetul Carpatilor”. Conflictul are la baz contrastul comic dintre ceea ce sunt si ceea ce vor s4 para personajele, dintre aparentd si esent. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi — Branzovenescu, care se teme de tridarea i Tensiunea dramaticd este sustinutd gradat prin inlantuirea evenimentelor care conduc spre rezolvarea conflictului, in finalul fericit al piesei, $i prin tehnica amplificarii treptate a conflictului (tehnica ,,bulgarelui de zapada”)- 3. Hlustrarea temei comediei studiate prin doua scene/citate/sec- vente comentate Tema comediei consti in satizizarea vietii publice si de familie a unor po- liticieni din societatea a 4 de la sfarsitul secolului al XD-lea_ contradicto: ceruse lui Pristanda arestarea Ini Cajavenca $i perchizitia locuintei, Zoe dimpotriva, fi ordond eliberarea lui si uzeazd de mijloacele de convingere feminine pentru 2-1 determina pe Tipatescu sd sustina candidatura avocatului din opozitie, in schimbul scrisorii. Cum pre- fectul nu accepta compromisul politic, Zoe ii promite santajistului sprijinul sau. Depesa primita de la centru solicita ins3 alegerea altui candidat penta colegiul al I-lea, timbague personage tui {in actul IM in sala mare a prirtriet au loc dis candida ridi si Catavencu, la intrunirea electorala. Intre imp, Trahanache polit falsificata de Catavencu, pe care intentioneaza 5-0 contrasantaj..Apoi anunta in sedinta numele candidatului sustinut tet: Agamits Dandanache (punctul culminant). fn incaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul tur~ mentat, care o va duce destinatarei in actul urm4tor. Actul IV aduce rezolvarea conflictubui initial) pentru ci scrisoarea ajunge la Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un alt persona}, Dandana- che, care ii intrece prin prostie si necinste pe candidatii provincial. Propulsarea lui politica este cauzata de o poveste asemanatoare: si el gasise o scrisoare compromitatoare $i se folosise de gantaj. In deznod&mant, Dandanache este ales in unanimitate, dupa vointa celor de la Centra §i cu sprifinul fui Trahana~ che, iar la festivitatea condusa de Catavencu, adversarii se impaca. Actiunea piesei este constituita dintr-o serie de intampiari carenu modifica nimic in mod esential, ci se deruleaza concentricin jurul pretextului (pierderes ‘serisorii), Caragiale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura romana. Personajele actioneazd stereotip, simplist, ca niste marionete, £3r3 2 evolua pe parcursul actiunii (personaje plate). Ele apartin tipologiei clasice pentru cd au o dominanta de caracter, dar se apropie de realism, find indi- vidualizate prin limbaj $i prin elemente de statut social si psihologic, care diversificd tipurile - incomoratul simpatic si politicanul abil (Trahanache), amorezul si orgoliosul (Tipateseu), cocheta adulterina, dar si femeia volun- tard (Zoe), tipul politicianului demagog (Tipatescu, Catavencu, Farfuridi, Branzovenescu, Trahanache, Dandanache), tipul cetSfeanului (Cet3teanul turmentat) etc. Limbajul personajelor este principala modalitate de individualizare a .ca- racterelor” clasice si de caracterizare indirecté. Formele gresite ale cuvinte- lor, erorilede exprimare, ticurile verbale denotd incultura, parvenitismul sae prostia personajelor. De exemplu, Trahanache deformeaza neologismele din sfera limbajului politic: ,sofietale”, .printip”, .dipotat”, .docoment™