4. Evidentierea a doud trésaturi care fac posibilé incadrares pS
sei intr-o tipologie, intr-un curent culturalfiiterar, intr-o orientare
tematica
. Comedia este'o specie a genului dramatic, core stimeste sisal pein sat
prinderea uner moravufi, a nor tipuri umane sau a unor Situs HAPS
Apeeit te, cu final fericit. Personajele comediei apartin unor Gpologs Gaston sumsa
principal’ a comicului find contrastul dintre aparenis # eSentt Sat Pee
vente formele comicului: umorul, itonia gtdiferite tipuri de coméc (Ge more
yuri, de situatie, de caracter, de limbaj zi de nume}
Flind un text dramatic, comedia este destinat’ representing scents ao
text inceputul piesei si didascatiile/notatille autorubui), compozitie in patra acte
dramatic aicatuite din scene si replic, dialogul ¢i monclogul Gn discursal polttec ==
aparié) ca moduri de expunere, limitarea actiuni iv timp $¢ Spat
‘Comedia apartine realismului clasic. Principiile promowate de socsetases
cultural’ Junimen si estetica realisnvalui se regasese ine critica formeloe Sed
fond si a politicenilor corupti, satirizarea unor aspecte sociale, spestat =
sain, observatie acut, veridicitatea obfinutd. prin tensa acumuliri detaiiiog, in
dividualizarea ,caracterelor” prin limbaj. Tin de clasicism echisbral eampo-
zitional si generalitatea situatillor si a caracterelor (prostul fedul, aria
{ncornoratul, cocheta etc.)
‘Comedia infatiseaz aspecte din viata politics (lupta pentra: peters incom
textul alegerilor pentru Camera, santajul, falsificarea listelor electoral} = d=
ema. ¢amilio (triunghiul conjugal Zoe— Trahanache — Tipatesau) 2 unor politscsend
corupti.
2. Prezentarea a patru elemente de structura qi de compozitie ale
textului dramatic, semnificative pentru tema si vizmes despre
lume (de exemplu: acti i jatii temporaie sf spatiahe.
registre stilistice hin personajelor, notabite auton €8C}
Tithal pune in evidenta intriga si contrastul comic dintre aparenti sere
Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaz3, de Spt pam lupta de culise,
avand ca instrument de santaj politic .o scrisoare ps "— od
matical comediei. Articolul nehotirat indicd atit banalitates intamplim Git
56
OTrepetabilitatea ei (pierderile succesive ale aceleiasi scrisori, amplificate prin
repetarea intamplarii in alt context, dar cu acelasi efect).
limite privind amploarea in timp si spatiu a actiunii. Actiunea comediei este
plasata in capitala unui judet de munte, in zilele noastre”. Reperul spatial vag
are efect de generalizare, adicd evenimentele se pot petrece oriunde in fara;
timpul precizat este sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei
electorale, in interval de trei zile, ca in teatrul clasic.
Intriga piesei porneste de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori
intime, compromifStoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat
putere si gasirea ei de catre adversarul politic, care 0 foloseste ca arma de actune
gantaj. Acest fapt ridicol stameste 0 agitatie nejustificata si se rezolva printr-o
impacare general& si neasteptata.
Zoe, sotia acestuia) si gruparea independent constituita in jurul Iui Nae conplad
Catavencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului .Racnetul Carpatilor”.
Conflictul are la baz contrastul comic dintre ceea ce sunt si ceea ce vor s4 para
personajele, dintre aparentd si esent. Conflictul secundar este reprezentat de
grupul Farfuridi — Branzovenescu, care se teme de tridarea i
Tensiunea dramaticd este sustinutd gradat prin inlantuirea evenimentelor
care conduc spre rezolvarea conflictului, in finalul fericit al piesei, $i prin
tehnica amplificarii treptate a conflictului (tehnica ,,bulgarelui de zapada”)-
3. Hlustrarea temei comediei studiate prin doua scene/citate/sec-
vente comentate
Tema comediei consti in satizizarea vietii publice si de familie a unor po-
liticieni din societatea a 4 de la sfarsitul secolului al XD-lea_
contradicto: ceruse lui Pristanda arestarea Ini Cajavenca $i
perchizitia locuintei, Zoe dimpotriva, fi ordond eliberarea lui si uzeazd de
mijloacele de convingere feminine pentru 2-1 determina pe Tipatescu sd
sustina candidatura avocatului din opozitie, in schimbul scrisorii. Cum pre-
fectul nu accepta compromisul politic, Zoe ii promite santajistului sprijinul
sau. Depesa primita de la centru solicita ins3 alegerea altui candidat penta
colegiul al I-lea,timbague
personage
tui
{in actul IM in sala mare a prirtriet au loc dis candida
ridi si Catavencu, la intrunirea electorala. Intre imp, Trahanache
polit falsificata de Catavencu, pe care intentioneaza 5-0
contrasantaj..Apoi anunta in sedinta numele candidatului sustinut
tet: Agamits Dandanache (punctul culminant). fn incaierare, Catavencu
pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul tur~
mentat, care o va duce destinatarei in actul urm4tor.
Actul IV aduce rezolvarea conflictubui initial) pentru ci scrisoarea ajunge la
Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un alt persona}, Dandana-
che, care ii intrece prin prostie si necinste pe candidatii provincial. Propulsarea
lui politica este cauzata de o poveste asemanatoare: si el gasise o scrisoare
compromitatoare $i se folosise de gantaj. In deznod&mant, Dandanache este
ales in unanimitate, dupa vointa celor de la Centra §i cu sprifinul fui Trahana~
che, iar la festivitatea condusa de Catavencu, adversarii se impaca.
Actiunea piesei este constituita dintr-o serie de intampiari carenu modifica
nimic in mod esential, ci se deruleaza concentricin jurul pretextului (pierderes
‘serisorii),
Caragiale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura
romana. Personajele actioneazd stereotip, simplist, ca niste marionete, £3r3 2
evolua pe parcursul actiunii (personaje plate). Ele apartin tipologiei clasice
pentru cd au o dominanta de caracter, dar se apropie de realism, find indi-
vidualizate prin limbaj $i prin elemente de statut social si psihologic, care
diversificd tipurile - incomoratul simpatic si politicanul abil (Trahanache),
amorezul si orgoliosul (Tipateseu), cocheta adulterina, dar si femeia volun-
tard (Zoe), tipul politicianului demagog (Tipatescu, Catavencu, Farfuridi,
Branzovenescu, Trahanache, Dandanache), tipul cetSfeanului (Cet3teanul
turmentat) etc.
Limbajul personajelor este principala modalitate de individualizare a .ca-
racterelor” clasice si de caracterizare indirecté. Formele gresite ale cuvinte-
lor, erorilede exprimare, ticurile verbale denotd incultura, parvenitismul sae
prostia personajelor. De exemplu, Trahanache deformeaza neologismele din
sfera limbajului politic: ,sofietale”, .printip”, .dipotat”, .docoment™