COMERUL EXTERIOR sI ROLUL LUI N ECONOMIA

NAIONAL
Tranzactiile de comert exterior reprezinta o componenta a sferei afacerilor sau
tranzactiilor internationale n raport cu care se particularizeaza, prin natura obiectului,
calitatea participantilor si mecanismele de realizare.
Principala forma a tranzactiilor de comert exterior o reprezinta exportul-importul de
marfuri, de bunuri corporale. Aceste operatiuni se pot realiza sub forma exportului direct facut
de producatori sau prin implicarea caselor de comert si a firmelor de comert exterior.
Firmele care desfasoara tranzactia de comert exterior si elaboreaza strategii si si
organizeaza structuri specifice pentru aceste domenii, urmarind valorificarea resurselor umane si
materiale potrivit exigentelor pietei internationale.

I.1. Istoricul comertului exterior

Comertul international este totalitatea legaturilor comerciale de cumparare-vnzare de
bunuri si servicii, ce se desfasoara ntre diferite state ale lumii pe baza diviziunii internationale
a muncii. Comertul international este o forma de legatura ntre pietele nationale, ntre
producatori de marfuri din diferite tari. Forma moderna a activitatii financiare internationale
ncepe din punct de vedere istoric, odata cu ncheierea tratatului de pace dupa razboiul francoprusac din anul 1871. Tratatul impunea Frantei o despagubire de razboi enorma, care va forma
continutul unui flux financiar-monetar international. Apoi Primul Razboi Mondial va determina
la rndul sau un nou flux financiar si monetar international. Pentru reglementarea acestor fluxuri
se instituie pentru prima data n istoria relatiilor internationale o institutie specializata n
coordonarea legaturilor financiar-monetare, Banca Reglementelor Internationale (BRI).
Fenomenul mondo financiar si monetar va cont 12112k109m inua sa se dezvolte dupa
Primul Razboi Mondial. Relatiile economice dintre statele iesite din conflictul mondial au
continuat sa creasca, solicitnd o dezvoltare rapida a activitatii monetare, financiare si de credit.
n 1970 relatiile economice internationale nsumau peste 300 de miliarde de dolari, iar fluxurile
de fonduri financiare capatasera un caracter permanent. Apar sisteme monetare regionale si
modalitati noi de gestionare a cursurilor valutare dar si multe aspecte negative pe care sistemul
monetar international le presta economiilor nationale.
Aparitia schimbului regulat de produse este indisolubil legata de aparitia diviziunii
sociale a muncii fiind un rezultat al ei.
Odata cu prima mare diviziune sociala a muncii, de care sunt legate aparitia proprietatii
private dezvoltarea schimbului, ia nastere si se dezvolta schimbul ntre indivizi, care n cele din
urma devine unica forma de schimb. Prabusirea sistemului colonial si aparitia dupa cel de al
Doilea Razboi Mondial a unui mare numar de state independente au generat evolutii noi n
modul de realizare a relatiilor economice internationale. Cooperarea economica internationala
este nainte de toate un produs, un rezultat al progresului tehnico-stiintific accelerat ce se
desfasoara astazi n lume si care are o asemenea amploare si profunzime.
Extinderea diviziunii mondiale a muncii de tip industrial sub influenta revolutiei tehnicostiintifice contemporane pe deplin echitabile reclama dezvoltarea economica multilaterala, a
tuturor statelor, crearea unei industrii moderne, diversificate n fiecare tara pe baza eforturilor

proprii - ca factor primordial - si a unei largi colaborari internationale bazata pe respectarea

stricta a principiilor si normelor dreptului international. Ca urmare revolutia tehnico-stiintifica
contemporana a determinat o accentuare a interdependentelor economice dintre state.
n conditiile epocii contemporane, toate tarile lumii indiferent de natura ornduirii
sociale, de marimea si forta lor economica, de gradul lor de nzestrare cu resurse naturale sau
forta de munca, asezare geografica, etc., trebuie sa participa ntr-o masura mai mare sau mai
mica la circuitul economic mondial, acesta fiind o consecinta fireasca de ordin obiectiv a
interconditionarii economiei generale dintre toate statele lumii.
Analiza comertului international din perioada postbelica prilejuieste desprinderea unui
trasaturi si tendinte specifice acestei perioade. S-au conturat trei trasaturi principale ale
dinamicii si volumului comertului international:
O prima trasatura ar fi ca n perioada postbelica, comparativ cu perioadele anterioare,
comertul international a nregistrat cel mai nalt nivel de crestere. Cauza este: schimbarea
profunda ce s-a produs n structura economica mondiala. Cresterea impresionanta n-a fost
continua, permanenta, ci ntrerupta de unele scaderi, fie n volumul valoric, fie n volumul fizic:
-

Exportul tarilor capitaliste dezvoltate au crescut n anii 1950 - 1980 ntr-un ritm

mediu anual de 11,6 %.

- Exportul tarilor n curs de dezvoltare au crescut n anii 1950 - 1980 ntr-un ritm
mediu anual de 11 %.
- Exportul tarilor socialiste au crescut n anii 1950 - 1980 ntr-un ritm mediu anual de
12 % la tari europene si 9 % la tari asiatice.
A doua trasatura ar fi ca n perioada postbelica comertul international a devansat ca ritm
de crestere, nu numai Produsul National Brut (PNB), si respectiv Produsul Intern Brut (PIB), ci
si productia industriala si agricola la nivel mondial.
A treia trasatura caracteristica dinamicii si volumului comertului international, rezultnd
din compararea acestuia cu evolutia rezervelor de aur si devize centralizate ( la nivel de stat ),
ale lumii nesocialiste.
La schimbul international clasic de marfuri, de servicii si de capital se adauga dupa anii
'50 relatii directe ntre agenti economici din tari diferite n sfera productiei nsasi. Cooperarea n
productie devine astfel o necesitate, o conditie de crestere economica la nivel micro si
macroeconomic.
Nici o tara a lumii contemporane, orict de mare si de dezvoltata ar fi, si nici o societate
comerciala cu orice cifra de afaceri si orice nivel tehnologic ar avea, nu mai poate evolua
ascendent fara conlucrari cu parteneri externi. Asa dar premisa obiectiva a cooperarii
economice internationale si are sorgintea n procese si structuri ale evolutiei economice
contemporane: progresul tehnic, diviziunea sociala a muncii, se mai adauga procese si
circumstante politice si sociale.

I.2. Structuri organizatorice n comertul exterior

n comertul exterior exista o mare diversitate de structuri organizatorice, modalitati de
combinare si valorificare a resurselor materiale si umane. Fiecare structura organizatorica

trebuie sa asigure realizarea urmatoarelor functii definitorii: prospectare, negociere, contractare

si derulare a tranzactiilor internationale. Structurile organizatorice raspund - cerintelor interne si
ale mediului extern n care actioneaza compania si - nevoii de a stabili gradele de putere si de
autoritate ale fiecarui membru. n acelasi timp structurile organizatorice stabilesc liniile de
comunicatie din cadrul firmei.
n alcatuirea unei structuri organizatorice trebuie rezolvata problema stabilirii numarului
de posturi si departamente necesare pentru realizare. Orice schimbare n strategie implica
schimbari si n structura organizatorica. Doua principii de baza ghideaza realizarea unei structuri
organizatorice:
1. Dupa principiul unitatii de obiective - o structura organizatorica este performanta
daca faciliteaza contributia indivizilor la atingerea obiectivelor.
2. Dupa principiul eficientei - structura organizatorica este eficienta daca asigura
ndeplinirea obiectivelor de catre membrii organizatiei, cu minimum de eforturi si cheltuieli.
Cele mai importante structuri organizatorice n comertul exterior sunt: serviciul de
export/import, firma de comert exterior, gestionarea resurselor umane (specialisti de comert
exterior.

I.2.1 Serviciul de export/import

Firmele cu relatii pe piata externa si organizeaza un serviciu special pentru operatiunile
de comert exterior. Acest serviciu se afla n relatii directe sau indirecte cu clientii, furnizorii si
diferitii intermediari si comercianti ai comertului international. Din punct de vedere
organizatoric Serviciul de export/import poate fi subordonat departamentului de marketing (este
specifica ntreprinderilor mici si mijlocii, de piata externa si interna se ocupa serviciul de
marketing), sau se poate situa pe acelasi nivel cu alte departamente functionale.
1.

Subordonat departamentului de marketing:

Figura 1.1. Organigrama societatilor comerciale (1)1

2. Situat pe acelasi nivel cu alte departamente:

Figura.1.2. Organigrama societatilor comerciale (2)2

.Activitatea pe piata externa se afla n sarcina unui personal specializat. Serviciul de

export/import ndeplineste doua categorii de atributii n domeniul comertului exterior:
-

de natura comerciala
de natura administrativa

Rolul serviciului de export/import este de a contribui la strategia de ansamblu a firmei si

de a actiona, opera pe piata, respectiv realizarea activitatilor de prospectare, contractare,
derulare, livrare, plata. Functiile firmei n realizarea tranzactiei de comert exterior sunt:
a) n cadrul functiei de marketing avem urmatoarele obiective:
- definirea politicii comerciale
- studierea pietei externe
- definirea strategiei si a tehnicilor de comercializare
- conceperea si realizarea politicii promotionale
b) n cadrul functiei de comercial export avem urmatoarele obiective:
- prospectarea pietelor externe
- ofertarea
- organizarea serviciilor postvnzare
c) n cadrul functiei administrativ export avem urmatoarele obiective:
- ambalarea si marcarea marfii
- realizarea transportului international
- reglementarea problemelor vamale si de tranzit

- administrarea vnzarilor la export

I.2.2. Firma de comert exterior
Firmele de comert exterior sunt societati comerciale specializate care asigura pentru
clientii lor (producatorii), o serie de servicii pentru derularea exportului-importului de
marfuri. Firmele de comert exterior pot actiona pe contul partenerilor (n calitate de
comisionar), sau pot actiona pe cont propriu (n calitate de comerciant).
Prin contractele permanente pe care le au cu pietele externe, cu furnizorii sau beneficiarii, ele
exercita o influenta nsemnata asupra productiei de export prin adaptarea la cerintele pietei
mondiale. Serviciile pe care le ofera firma de comert exterior sunt:
- cercetarea si prospectarea pietelor externe, atunci cnd conditiile de acces
sunt dificile si costurile mari pentru producatori
- punerea la dispozitie a unei retele de comercializare deja implantata si functionala pe
piata
- asigurarea distributiei fizice a marfurilor, operatii de asigurare si vamale
- finantarea operatiunilor si preluarea riscurilor legate de tranzactiile internationale
I .2.3. Resursele umane
Succesul n tranzactiile de comert exterior depind ntr-o mare masura de
profesionalismul si calitatea personalului implicat n initierea, contractarea si derularea
operatiunilor de comert exterior. Profesiunea corespunzatoare, de specialist n comert exterior,
impune o serie de conditii si standarde de formare. Exportul din ziua de azi este o activitate de
nalta calificare si profesionalism. Specialistul n comertul international trebuie sa fie ntr-un fel
de doua ori mai mult vnzator dect cel de pe piata interna. Se disting mai multe tipuri de
specialisti:

lucrator comercial de export

responsabil de zona
responsabilul de produs la export
director de export
asistentul de export
responsabilul administrativ de export
asistentul pentru logistica
directorul de logistica

Sfera profesionala a specialistilor n tranzactii internationale este complexa si impune o

pregatire de specialitate si calitati specifice respectiv experienta practica.

I.3. Tranzactii de comert exterior - definire, fundamente Operatiunile de export-import reprezinta principala forma de realizare a comertului
exterior. Baza juridica o reprezinta contractul de vnzare internationala, care creeaza ntre parti
raporturi de tipul debitor-creditor (importatorul este tinut sa plateasca pretul, dobndind dreptul
de proprietate asupra marfii; exportatorul este ndreptatit sa primeasca pretul, avnd obligatia de
a livra marfa). Din punct de vedere economic relatiile dintre parti se bazeaza pe interdependente
n sfera comercializarii. Marfa, care face obiectul tranzactiei comerciale internationale, poate fi
reprezentata de produse (bunuri corporale), servicii si cunostinte tehnice (bunuri necorporale).

n sfera tranzactiilor comerciale traditionale (comertul exterior), bunurile de exportimport pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
1.

Dupa gradul de prelucrare pot fi:

materii prime
produse semifabricate
produse manufacturate

Prima grupa de bunuri are o mare importanta n comertul international - fungibilele, pot face
obiectul tranzactiilor la bursa (produse agroalimentare, metale, etc.).
2.

Dupa utilizarea lor pot fi:

produse industriale
bunuri de consum

Aceasta grupa poate fi obiectul tranzactiilor n cadrul licitatiilor internationale.

n sfera comertului invizibil avem:
-

transporturile
asigurari internationale
servicii profesionale (consultanta)
turismul international

Aceste servicii din sfera comertului invizibil sunt legate de derularea operatiunilor de exportimport si de operatiunile comerciale( n cazul exporturilor complexe).
n comertul cu inteligenta, avem realizarea vnzarii: licente, brevete de inventii, contracte de
consultanta/asistenta, servicii de formare a personalului (n special exporturilor complexe).
Temeiul distinctiei dintre afacerile interne si cele internationale l constituie natura
mediului. Mediul mondial se caracterizeaza prin dimensiuni de politica, economica, juridica si
culturala.
Dezvoltarea afacerilor pe plan international tinde sa devina o conditie de existenta pentru
firme, indiferent de marimea acestora sau de domeniul de activitate. n practica agentii
economici se implica n afaceri internationale prin operatiuni de export-import.
n functie de motivatiile care determina decizia de export avem:
1. cele legate de cerere, firmele pot raspunde la comenzi ocazionale sau pot
comercializa pe piata externa
2. cele legate de oferta, exportul este rezultatul unei decizii constiente a firmei, care se
implica pe piata externa, prin sesizarea unei oportunitati
3. cele legate de atitudinea prointernationalizarii, a managementului ntreprinderii
Exportatorii pot fi grupati n doua categorii: cei activi si cei pasivi. Exportatorii
pasivi raspund solicitarilor pietei externe, fara sa aiba o strategie proprie.Exportatorii activi sunt
cei care concep o strategie, urmaresc promovarea exporturilor.

Riscurile exportatorilor sunt numeroase si complexe, prin urmare decizia de export

trebuie sa fie fundamentata pe analiza avantajelor si a costurilor. Fundamentarea strategiei
afacerilor internationale se realizeaza pe baza unei analize, care are n vedere, caracteristicile
mediului de afaceri (analiza externa), precum si evaluarea capacitatii firmei de a se integra n
piata mondiala (analiza interna).
Premisele elaborarii strategiei sunt create prin identificarea oportunitatiilor, avantajelor
si evaluarea riscurilor, a costurilor legate de extinderea internationala si a capacitatii economice
a firmei.
Realizarea si dezvoltarea activitatilor economice pe plan international, economia
mondiala, precum si a altor activitati genereaza o miscare a valorii n context international.
Aceasta miscare de valoare se deruleaza cu ajutorul activitatii financiare de credit si monetare.

I.4. Modalitati de realizare a tranzactiilor de comert exterior

Firmele exportatoare si importatoare pot apela la mai multe modalitati de realizare a operatiunilor comerciale
internationale. n functie de accesul pe pietele externe se practica operatiuni efectuate direct de catre firma producatoare
sau se apeleaza la o casa de comert intermediar.
Dupa gradul de implicare pe piata externa se disting:
-

operatiuni clasice de comert exterior (export - import, contrapartida, reexport)

aliante strategice si cooperari internationale (licentiere, transizare, subproductie)

implantari n strainatate (birou comercial, filiala de productie sau de comert)

Din perspectiva exportatorului sunt trei modalitati de realizare a operatiunilor:

-

exportul direct

exportul prin intermediari

exportul indirect

I.4.1. Exportul direct

Exportul direct este aceea forma de operatiune de export - import n care producatorul ncheie si executa
contractul de vnzare internationala prin stabilirea relatiei cu clientul extern.
Exportul direct se caracterizeaza prin faptul ca exportatorul (producatorul) dispune de o structura organizatorica
prin intermediul caruia realizeaza operatiunile de prospectare, negociere, contractare si derulare a operatiunii de export.
Prin exportul direct se poate ajunge de la derularea tranzactiei cu clientii straini, pna la crearea n strainatate a
unor structuri dependente de exportator sau controlate de acesta.
Avantajele organizarii unui aparat propriu de comert exterior constau n:
-

ofera producatorilor posibilitatea sa participe la nsusirea profitului comercial

producatorii se mentin n contact direct cu piata reactionnd la schimbari si adaptnd productia de export la
cerinte

ofera posibilitati de promovare a produselor

Exportul direct are si dezavantaje:

-

cheltuielile de comercializare sunt ridicate

riscurile specifice activitatii de comert exterior se rasfrng direct asupra firmei

necesita constituirea unor servicii sau compartimente profilate pe activitatile

internationale, personal specializat, astfel rezultnd noi costuri

Principalele forme de realizare a exportului direct sunt:

1. Exportul prin structuri interne - firma dispune de compartimente sau directii de comert
exterior, ncheie direct cu clientul extern contracte de vnzare internationala, n nume si pe cont
propriu se ocupa de executarea acestora. Aceasta modalitate se practica n cteva situatii:

obtinerea de comanda rezultnd din activitati promotionale sau participarea la trguri

internationale

participarea la o licitatie internationala

vnzarea prin corespondenta rezultnd din trimiterea de cataloage sau fax

2. Reprezentantul n strainatate - este angajatul firmei, colectnd informatii cu privire la piata,

clienti, oferirea de servicii pentru clienti, asistenta tehnica, reglementarea litigiilor comerciale
sau financiare.
3. Birou de reprezentare (birou comercial) - compartiment operativ, fara personalitate juridica,
nu poate ndeplini acte de comert. Asigura un contact permanent cu piata locala (externa),
stabilirea primelor contracte cu clientii, urmarirea contractului de vnzare internationala.
4. Sucursala - fara personalitate juridica, functioneaza dupa legislatia locala, dupa functia
administrativa transmite comenzile societatii mama, asigura vamuirea, face livrarile pe plan
local.
5. Filiala - are personalitatea juridica dar este controlata de societatea mama. Se integreaza n
mecanismul economic al tarii gazda
I.4.2. Exportul prin intermediari
Exportul prin intermediari este o modalitate de realizare a tranzactiei internationale,
care se situeaza ca regim juridic si mod de derulare, ntre exportul direct si cel indirect. Prin
intermediere se ntelege activitatea depusa de o alta persoana, dect titularul interesului. Deci
intermedierea implica o reprezentare, este o operatie juridica prin care o persoana, numita
reprezentant ncheie acte juridice cu tertii, n numele altei persoane, numita reprezentat.
Distingem urmatoarele tipuri de intermediari:
-

agent comercial

comisionar (n dreptul continental)

agent ( n dreptul anglo-saxon)

Agentul comercial - este din punct de vedere juridic, un mandatar si este nsarcinat de o maniera
permanenta sa negocieze si eventual sa ncheie contracte, sa presteze servicii n numele si n
contul producatorilor industriali, comerciantilor. El nu apartine la firma furnizoare, are un

contract de mandat. Agentul comercial raspunde de gestionarea comenzilor, realizarea livrarilor

si de efectuarea facturarii catre clienti.
Comisionarul - este un intermediar care pe baza unui contract de comision, efectueaza operatiuni
comerciale. El poate realiza att operatiuni de export ct si de import. Contractul de comision se
utilizeaza n operatiile de transport si vamuire, si n cele de bursa.
Contract de

Producator

Contract de vnzare

Comisionar
comision

Client extern

internationala n nume
propriu si pe contul
producatorului

Figura 1. 3. Exportul prin comisionar

Agentul - este o persoana care a fost autorizata sa actioneze pentru o alta persoana, sa desfasoare
afacerile. Relatia poate exista si fara contract, serviciile prestate de acesta fiind compensate.
I.4.3. Exportul indirect (comerciantii)
Exportul indirect presupune separarea functiilor de comercializare de cele de productie
n unitati autonome, care actioneaza n calitate de comercianti.Producatorul/exportatorul vinde
marfa unei firme comerciale, care efectueaza exportul n nume si pe cont propriu. n acest caz
producatorul nu si asuma riscurile si cheltuielile legate de comercializarea marfurilor
respective, el nu are o legatura directa cu piata externa, firma comerciala reprezentnd interfata
dintre mediul intern si cel extern.
Comerciantul urmareste obtinerea de profit din diferenta ntre pretul de cumparare din
tara si pretul de vnzare n strainatate, asumndu-si riscurile de pret si riscul valutar. Firmele
specializate n operatiuni comerciale se numesc case de comert. Comerciantii internationali se
pot specializa pe tipuri de operatiuni combinate de comert exterior (contrapartida, swich), pe
pietele la termen pentru anumite produse.

I. 5. Rolul comertului exterior n economia unei tari

Comertul exterior are un rol nsemnat n asigurarea economiei nationale cu materii
prime, combustibil si energie , utilizarea eficienta a fortei de munca , utilizarea completa si
intensiva a capacitatii de productie si cresterea nivelului tehnic si al calitatii marfurilor
romnesti ca premisa a sporirii competitivitatii ofertei de marfuri romnesti pe pietele externe.
Rolul esential, adeseori revolutionar, al comertului este ca factor de progres, care-si pune
amprenta pe toate laturile existentei sociale, de la economie la politica si cultura. Capacitatea
comerciantilor de a se mentine n cadrul filierelor comerciale n rolul lor traditional depinde
fundamental si de abilitatea lor de a asigura reducerea costurilor de tranzitie.
n ultimii ani s-au evidentiat importante modificari n structura activitatii comerciale, ca
urmare a conjuncturii macroeconomice, noul context economic a impus, tuturor
agentilor economici care opereaza n sfera comerciala, o reflectie att asupra rolului lor

economic ct si a initierii si implementarii strategilor de adaptare. Structura diferita a exportului

fata de import materializeaza functia de transfer a comertului exterior, rezultnd modificarea
structurii rezultatelor procesului national de productie, o parte din produsul social creat la nivelul
ntregii economii nationale fiind exportata si nlocuita prin import cu alte valori de ntrebuintare,
ceea ce duce la diversificarea fondului de marfuri solicitate pe piata interna.
Firmele ce importa n Romnia cu preturi mici, acordnd facilitati de plata, marfuri si
preturi mai avantajoase dect firmele autohtone, acesti factori fac necesara orientarea firmelor
romnesti catre export. La extern, firmele romnesti trebuie sa faca fata concurentei, preturi de
dumping, standarde impuse privind calitatea, desfacerea si ambalajul. Un export eficient ntr-un
volum mare devine o solutie pentru rezolvarea problemelor de productie si sociale existente n
economia romneasca. Participarea unei firme la comertul international presupune urmatoarele
avantaje:
-

extinderea pietei

sporirea profitului

utilizarea mai buna a capacitatii de productie

mbunatatirea potentialului de marketing (concurenta internationala)

consolidare a credibilitatii, activitatea comertului international inspirnd ncredere.

n 2013, Moldova a exportat n UE mai mult dect

n CSI

Structura importurilor pe regiuni comparativ cu anul 2012

Relaiile economice cu UE privind comerul exterior se intensific. Zona principal de efectuare a

comerului exterior este UE, fiind urmat de zona CSI.

n 2013, se observ tendina de majorare a exporturilor n rile UE cu circa 127,5 milioane dolari
SUA, n timp ce n rile CSI, acestea s-au redus cu circa 4,1 milioane dolari SUA sau cu 4,4 puncte
procentuale mai puin dect n anul precedent. n diagrama ce urmeaz este prezentat structura
exporturilor din Republica Moldova pe regiuni n anul 2013.

Structura exporturilor din Republica Moldova n anul 2013

i importurile, n 2013, au avut o tendin general de cretere fa de anul 2012. Cel mai mult se
import din UE, circa 45 la sut, urmat de rile CSI cu o pondere de 31%.

Structura importurilor pe regiuni comparativ cu anul 2012. Datele sunt prezentate n milioane dolari
americani.

Cifrele pot vorbi

Semnarea Acordului de asociere a RM cu Uniunea European deschide noi
oportuniti pentru economia naional.
n calitatea sa de membru asociat, Republica Moldova va beneficia de anse
uriae, n special pentru dezvoltarea relaiilor comerciale cu rile UE.
Efectuarea unei analize, rezultatele crora sunt prezentate mai jos,
demonstreaz evoluia relaiilor comerciale ale Moldovei.
n perioada anilor 2001-2013 unele din rile CSI au devenit imprevizibile. n
special Federaia Rus a avut un comportament neadecvat fa de exportatorii
din RM, utiliznd duble standarde i promovnd relaii comerciale pe criterii de
selecie fa de unii ageni economici i chiar uniti administrativ-teritoriale din
Moldova. Din aceast perspectiv productorii autohtoni au suportat pierderi de
zeci de miliarde de lei.
Din cauza comportamentului imprevizibil al FR n relaiile comerciale cu Moldova
agenii economici autohtoni au nceput s nsueasc noi segmente de pia din
alte regiuni. n ultimii 6-7 ani productorii moldoveni au nceput s foloseasc
oportunitile parcursului de comer asimetric dintre Moldova cu UE.
Aceast oportunitate a adus o plus valoare considerabil pentru exportatorii
autohtoni, deoarece s-a neles c pot fi deschise alte ui comerciale externe.
Concomitent au fost introduse standardele europene de certificare a produciei

moldoveneti, ceea ce a oferit n plus o posibilitate de a investi n

competitivitatea produciei.
Astfel numai n civa ani, raportul structurii relaiilor comerciale a Moldovei a
suferit o schimbare radical calitativ. Mediul de afaceri a nceput s-i diversifice
pieele, orientndu-i relaiile comerciale spre UE.
Rezultatele analizei a relevat 5 mari ocuri economice, care au lovit relaiile
comerciale externa ale RM pe parcursul ultimilor 15 ani:
1.

Anul 2005 primul embargou la producia vinicol i de alcool, impus de

ctre Rusia productorilor autohtoni, care pn n prezent are impact puternic
asupra acestei ramuri.

2.

Anul 2007, seceta care nu s-a mai repetat din anii 1946-47 a afectat
productorii agricoli i a produs efecte considerabile de creteri ale preurilor,
punnd sub pericol securitatea alimentar a statului.

3.

Anii 2008-2009 lovitura fr precedent pentru economia Moldovei adus

de criza financiar mondial i incorect gestionat de guvernarea comunist,
astfel provocnd o descretere brusc a exporturilor i importurilor RM.

4.

Seceta din anul 2012, care a redus volumul produciei agricole cu 50%,
astfel provocnd o descretere brusc a exporturilor de legume i fructe pe
piaa UE i CSI.

5.

Anul 2013, embargoul FR asupra produciei vinicole i cu coninut de

alcool i acceptarea selectiv i neechitabil a importurilor numai din anumite
teritorii din Moldova, brusc a redus exportul acestor produse aproape la
jumtate i a provocat prejudicii i pierderi considerabile productorilor
autohtoni.
Rezultatele analizei permit s conchidem c la nceputul anilor 1991 ponderea
rilor CSI n volumul total al comerului exterior era de aproximativ 98 la sut,
iar datorit eforturilor depuse, aceast pondere n prezent este mai mic de o
treime (1/3) i continu brusc s se reduc.
Evoluia comerului exterior este prezentat n Figura 1. n anul 1997 volumul
comerului exterior al RM cu UE constituia mai puin de 50% din volumul de
comer cu rile CSI. n prezent volumul de comer dintre Moldova i UE a
crescut de 6,5 ori, este net superior fa de cel cu CSI i mai mare cu peste 40%.
Astfel ritmurile de comer extern al Moldovei cu UE sunt mult mai ridicate, dect
cele cu rile CSI.

Structura comerului exterior al RM a suferit schimbri radicale. Din figura 2

observm c volumele de exporturi spre Uniunea European au crescut de 6,3
ori, pe cnd spre rile CSI exporturile s-au majorat numai de 2,5 ori. n ultimii 3
ani ritmurile de cretere a exporturilor spre UE brusc s-au majorat, pe cnd cele
spre CSI au nregistrat o temperare, iar n anul 2013 chiar au suferit reduceri.
Ritmurile de cretere a exporturilor spre UE se vor majora datorat faptului c
au fost formate condiii favorabile de comer liber i stabilitate n relaiile
comerciale cu occidentul.

Ponderea exporturilor, prezentat n figura 3, confirm concluziile noastre de

mai sus. Astfel observm c ponderea exportului spre zona UE n totalul de
exporturi din Moldova, n perioada supus analizei, s-a majorat de la 32,26% la
38,52. Iar n aceiai perioad volumul exporturilor moldoveneti spre zona CSI sa redus drastic nregistrnd o descretere de minus 22,38%, de la 60,90% la
38,52%.

n urmtorii ani se va reduce exportul spre rile CSI i invers va crete cel spre
zona UE, datorit procesului de asociere.

Evoluia importurilor n Republica Moldova tot a suferit schimbri calitative

structurale. n perioada anilor 2001-2013 se nregistreaz o reducere a
dependenei Moldovei de importurile din zona rilor CSI. Astfel din Figura 4
observm c importurile din zona UE au crescut de 5,7 ori, pe cnd cele din
zona CSI numai 4,5. Astfel se trage concluzia c pe piaa Moldovei i fac loc
mrfuri i produse de calitate din rile occidentale, care au un nivel net
superior de certificare a calitii. Evoluiile importurilor din zona UE i alte ri,
prezentate in Figura 4, reflect o dinamic n permanent cretere, pe cnd cele
din zona CSI reflect o temperare cu o descretere n ultimii ani.

O concluzie important a fost formulat din evoluiile reflectate de Figura 5. Din

aceast figur observm cum gradul de acoperire a exporturilor efectuate spre
rile CSI, ncepnd cu anul 2001, a suferit reduceri dramatice, cu o uoar
stabilizare din anul 2009 pn n anul 2012, iar spre sfritul anului 2013 a
nregistrat o discrepan brusc.

Gradul de acoperire a exporturilor spre zona UE, n toat aceast perioad a

nregistrat o stabilitate relativ cu o cretere spre sfritul anului 2013.
Aceasta ne vorbete despre faptul c a nceput reducerea discrepanelor dintre
export i import ale RM cu UE. Dac aceast se va menine i n urmtorii 5 ani,
Republica Moldova se va apropia de normele europene i internaionale. Pentru
aceasta n prezent se creeaz toate condiiile.

n prezent societatea din Moldova este divizat n trei pri. Unii pledeaz pentru
Uniunea Eurasiatic, alii pledeaz pentru integrarea n Uniunea European, iar
o parte nimic nu-i dorete. n ultimii 10 ani n Moldova, att societatea, ct i
partidele politice, tot mai acut discut problema orientrii dezvoltrii relaiilor
comerciale.
ncepnd cu anul 2004, cnd comunitii au ntors carul guvernrii la 180, cea
mai mare parte a societii se orienta spre UE. Odat cu schimbarea guvernrii
RM din anul 2009, partidul comunitilor din nou i-a ntors carul spre CSI.
n final putem meniona c Moldova trebuie s-i orienteze relaiile sale
comerciale acolo, unde sunt implementate i funcioneaz standarde i norme
civilizate de relaii comercial-economice.
Numai integrarea n Uniunea European ar permite rii noastre s dezvolte
economia i s majoreze competitivitatea mrfurilor noastre pe alte piee

[ascunde]
Bun venit la Wikipedia! Dac dorii s contribuii v recomandm s v nregistrai/autentificai.
Articolele acestei sptmni sunt Bizam, Cutremurul din Nepal (2015), For
electromagnetic i Wadysaw Bartoszewski. Oricine poate contribui la mbuntirea lor.

Economia Republicii Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Economia Republicii
Moldova

SKYTOWER - Business Centre, Chiinu

Moned Leu moldovenesc (MDL)

An fiscal anul calendaristic
Organiza
ii
OMC, GUAM, CEFTA
comerci
ale
Statistici
PIB

$8,178 miliarde (2014)[1]

Cretere
4,6% (2014)[2]
a PIB
PIB pe
cap de
locuitor
PIB pe
sector

$4,177 (2015)[1]
servicii (58,9%)
industrie (13,8%)
agricultur (12,2%) (2013)[4]

Compon 17,95 lei = 1 USD (1 februarie

entePIB 2015)
Inflaie

5,1% (2014)[2]

Populai
e
sub limit 12,7% (2013)[5]
a
srciei
Coeficie
ntul lui 33,0 (2010)
Gini
For de
1,236 milioane (2013)[3]
munc
Fora de
Servicii (43,3%)
munc
agricultur (40,6%)
dup
industrie (16%) (2005)
ocupaie
omaj

5,1% (2013)[4]

Principal Fitotehnie (cultivarea fructelor,

ele
legumelor, tutunului), industria
industrii vinului, textile, prelucrarea
alimentelor
Comer exterior
Export

$2,340 miliarde (2014)[6]

Bunuri
Produse
exportat alimentare, textile,mecanic, produ
e
se agricole
Partener
i de
export

Import

Romnia 18,6%
Rusia 18,1%
Italia 10,4%
Germania 5,9%
Belarus 5,8%
Ucraina 4,7%

$5,317 miliarde (2014)[6]

Bunuri
Materii
importat prime i combustibil,echipament in
e
dustrial, chimicale,textile
Partener
i de
import

Romnia 15,1%
Rusia 13,5%
Ucraina 10,3%
China 9,0%
Germania 8,0%
Italia 6,6%

Investiii
strine $3,224 miliarde (2012)
directe
Datorie
extern $5,776 miliarde (2012)
brut

Finane publice
Datorie
public

18,1% din PIB (2012)

Venituri
42,960 mln. de lei (2014)[2]
publice
Cheltuiel
47,231 mln. de lei (2014)[2]
i publice
Rezerve $2,515 miliarde (2012)
Sursa: CIA World Fact Book
Fr o meniune contrarie, toate valorile sunt
exprimate n dolari americani
modific

Republica Moldova se bucur de o clim favorabil i de un pmnt fertil. Ponderea maxim

n economie o deine sectorul agricol. Principalele produse moldoveneti
sunt fructele, legumele, vinul i tutunul, cu toate acesta, n ultima perioad, ara export i cablaje,
echipament i unelte electronice pentru automobile.[7] Dup 1990, Moldova a intrat ntr-un puternic
declin economic, din care nu i-a revenit dect n anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 4,200
dolari pe an[1] (2015), Moldova import petrol, crbune i gaze naturale, n principal din Rusia.
Construcia Portului de la Giurgiuleti, a mrit accesul Moldovei la piaa internaional de petrol i a
micorat dependena sa energetic fa de Rusia. Portul a fost finalizat la sfr itul anului 2006.
Ca parte a liberalizrii ambiioase a economiei de la nceputul anilor '90, Moldova a introdus o
moned de schimb convertibil, a liberalizat preurile, a ncetat acordarea de credite preferen iale
pentru firmele i companiiile de stat, a nceput procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru
exporturi i a ngheat dobnzile. Economia a revenit la o cretere pozitiv de 2,1% n 2000 i,
respectiv, 6,1% n 2001.
Din cauza economiei joase i nepromitoare, o mare parte a popula iei a fost nevoit s plece peste
hotare n cutarea a noi surse financiare. n prezent, mai mult de jumtate de milion din popula ia
apt de munc lucreaz n strinatate.[necesit citare]Banii transferai n ar de aceast parte a populaiei
constituie cea mai important surs a PIB-ului (cca 1 miliard dolari legal). n anul 2009, datele Bncii
Mondiale artau c o treime din PIB-ul rii este furnizat de moldovenii care lucreaz n strintate [8].
Dup anul 2000, Republica Moldova a avut o cretere major n economie mai mare de 6%,
[9]
exceptnd anul 2006 (creterea a fost doar de cca 4% din cauza crizei relaiilor cu Rusia ce a
cauzat interzicerea exportului de vinuri pe piaa ruseasc).
n aprilie 2007, n scopul eliminrii activitilor ilegale, s-a aprobat aministierea fiscal complet
pentru activitile economice efectuate nainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal
contra 5% din sum i anularea impozitului pe venit.
Dei n prezent se fac multe ncercri de stimulare a investiiilor i dezvoltare a economiei, rolul
major n creterea economic revine populaiei plecate peste hotare.
Economia Republicii Moldova este dependent direct de economiile rilor vecine, Romnia i
Ucraina, dar (mai ales) i deeconomia Rusiei. n 2014, n contextul situaiei tensionate din Ucraina,

i a sanciunilor internaionale aplicate Rusiei i afectarea economiei ei, dolarul american s-a
apreciat fa de Leul moldovenesc cu 17 procente, iar moneda european cu 7 la sut, n decurs de
un an.[10]
Cuprins
[ascunde]

1 Produsul Intern Brut

2 Sectoarele economiei
o

2.1 Industrie

2.2 Agricultur

2.3 Servicii

2.4 Comer exterior

2.4.1 Principalii parteneri comerciali la export

2.4.2 Principalii parteneri comerciali la import

2.4.3 Balana comercial

3 Diagrame economice, 2014

4 Finane
o

4.1 Evoluia salariului mediu lunar (MDL)

4.2 Evoluia pensiei medie lunare (MDL)

5 Datoria public

6 Referine

7 Legturi externe

Produsul Intern Brut[modificare | modificare surs]

PIB pe sector

Total
(mln. lei)

Ani

2004

32 032

7,4

2005

37 652

7,5

2006

44 754

4,8

2007

53 430

3,0

2008

62 922

7,8

2009

60 430

6,5

2010

71 885

6,9

2011

82 349

6,4

2012

88 228

0,7

2013

100 312

8,9

2014

111 501

4,6

Surse:[11][12][13]

n anul 2008, Republica Moldova a avut un PIB de 6 miliarde de dolari, adic un PIB pe cap de
locuitor de 1.694 de dolari[14]. Prin comparaie, Romnia a avut n acelai an un PIB de 192 de
miliarde de dolari, adic 12.200 de dolari pe cap de locuitor [14].

Sectoarele economiei[modificare | modificare surs]

Industrie[modificare | modificare surs]
Articol principal: Industria Republicii Moldova.
Republica Moldova a motenit parial parcul industrial al RSSM. Industria era dezvoltat n aa fel
nct s fie strns interconectat cu industriile altor republici sovietice.
Principalele ramuri ale industriilor ce funcionau n Republica Moldova la momentul destrmrii
Uniunii Sovietice erau: construcia i asamblarea tehnicei agricole, contruc ia de maini unelte,
materiale de construcie, microelectronic, tehnic de calcul, televizoare, frigidere i camere
frigorifice, pompe hidraulice industriale, industrii agroalimentare.

Agricultur[modificare | modificare surs]

Articol principal: Agricultura Republicii Moldova.
Agricultura joac un rol important n economia Moldovei i contribuie cu peste 12 - 13% la PIB.
Producerea i procesarea agricol genereaz aproximativ 50% din veniturile parvenite din export.
Peste 40,7% din suprafaa total de terenuri sunt n proprietatea a 390.380 de productori agricoli
individuali.
Un studiu realizat de Banca Mondial, arat ns c agricultura din Republica Moldova este
ineficient, anul trecut (2011) sectorul a nregistrat o productivitate sczut, investi iile n domeniu au
fost mici, iar costurile exagerate. Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mic dect n
media european[15].

Servicii[modificare | modificare surs]

Putei mbunti aceast seciune, extinznd-o.

Mai multe informaii ar putea fi gsite pe pagina de discuii sau la cereri
extindere.

Comer exterior[modificare | modificare surs]

n 2008 Romnia a fost principala pia de desfacere pentru produsele moldoveneti (17,56%),
pentru prima dat depind Rusia (17,34%) [16]
Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2008 importurile au totalizat 4100,6 mil. dolari SUA,
volum superior celui nregistrat n aceeai perioad din anul 2007 cu 41,4%. Primele ri-partenere
n derularea importurilor au fost Ucraina, Romnia i Rusia. [17]
n anul 2008, valoarea total a importurilor Republicii Moldova din Romnia a fost de 449 milioane
dolari[14].
n anul 2010, valorile totale ale schimburilor comerciale au fost urmtoarele: Rusia - 980 milioane
dolari, Romnia - 644 milioane dolari, Ucraina - 620 milioane dolari, Italia - 418 milioane dolari,
Germania - 370 milioane dolari[18], Iran - 4,1 milioane dolari[19].

Comerul extern n anii 1997 - 2013[20]

An

Export ($)

U
E

SI

celelalt
e ri

Import ($)

U
E

SI

celelalt
e ri

199 874.056.5
7
00

21,22 69,5
%
9%

9,19%

1.171.251.
800

38,41 51,6
%
1%

9,98%

199 631.817.3
8
00

25,84 67,8
%
8%

6,27%

1.023.575.
400

47,6
8%

43,00
%

9,32%

199 463.432.4
9
00

38,23 54,7
%
3%

7,04%

586.368.0
00

48,3
7%

41,26
%

10,37%

200 471.465.6
0
00

35,05 58,5
%
6%

6,39%

776.416.0
00

53,2
2%

33,46
%

13,32%

200 565.494.9
1
00

32,26 60,9
%
0%

6,84%

892.228.4
00

48,3
5%

38,13
%

13,52%

200 643.791.6
2
00

35,93 54,4
%
3%

9,63%

1.038.000.
200

45,0
7%

39,39
%

15,54%

200 789.933.6
3
00

38,92 53,6
%
2%

7,46%

1.402.347.
100

45,1
7%

42,31
%

12,52%

200 985.173.6

40,67 50,1

8,33%

1.768.533.

43,8

43,24

12,95%

00

0%

900

1%

200 1.090.918.
5
500

40,62 50,5
%
3%

8,85%

2.292.291.
600

45,3
2%

39,49
%

15,19%

200 1.050.361.
6
700

51,1
2%

40,33
%

8,55%

2.693.183.
700

45,2
4%

37,90
%

16,86%

200 1.340.050.
7
400

50,6
6%

40,96
%

8,38%

3.689.524.
400

45,5
6%

36,15
%

18,29%

200 1.591.113.
8
100

51,5
4%

39,15
%

9,31%

4.898.762.
000

42,9
7%

35,46
%

21,57%

200 1.282.980.
9
700

52,0
1%

38,22
%

9,77%

3.278.269.
800

43,3
5%

34,82
%

21,83%

201 1.541.486.
0
600

47,2
9%

40,48
%

12,23%

3.855.288.
600

44,2
0%

32,60
%

23,20%

201 2.216.815.
1
000

48,8
5%

41,47
%

9,68%

5.191.270.
600

43,4
6%

33,00
%

23,54%

201 2.161.880.
2
000

46,8
7%

42,93
%

10,20%

5.212.928.
300

44,4
8%

31,15
%

24,37%

201 2.428.300.
3
000

46,8
3%

38,02
%

15,15%

5.492.400.
000

45,0
2%

30,44
%

24,54%

201 2.339.500.
4
000

53,2
6%

31,44
%

15,30%

5.317.000.
000

48,2
9%

27,26
%

24,45%

Exportul n 2013:
UE (46.8%)
CSI (38.0%)
Celelalte ri (15.2%)

Exportul n 2014:
UE (53.3%)
CSI (31.4%)
Celelalte ri (15.3%)

Importul n 2013:
UE (45.0%)
CSI (30.4%)
Celelalte ri (24.6%)

Importul n 2014:
UE (48.3%)
CSI (27.3%)
Celelalte ri (24.4%)

Principalii parteneri comerciali la export[modificare | modificare surs]

Primele 15 ri-partenere n derularea exporturilor[21]:

Ra
ng

arint

Total

1.

Romn
ia

201
4
[Mln
.$]

201
3
[Mln
.$]

2012
[Mln
.$]

201
1
[Mln
.$]

201
0
[Mln
.$]

2014
fa
de
2013
[%]

2014
fa
de
2010
[%]

2.339,
5

2.428,
3

2.161,
9

2.216,
8

1.541,
5

3,7

51,8

434,0

411,1

356,7

376,4

246,4

5,6

76,1

2.

Rusia

423,7

631,9

655,1

625,5

404,0

32,9

4,9

3.

Italia

243,4

185,2

202,4

215,1

147,4

31,4

65,1

137,5

113,1

70,2

106,5

75,4

21,6

82,4

134,7

90,3

80,7

75,6

80,3

49,1

67,7

109,2

140,4

122,4

153,0

91,6

22,2

19,2

108,2

105,5

83,9

101,7

82,1

2,6

31,8

104,7

127,1

56,1

73,4

67,5

17,7

55,1

4.

5.

6.

8.

Germa
nia

Belaru
s

Ucrain
a

Regatu
l Unit

7.

Turcia

9.

Polonia 64,4

85,3

74,2

85,9

46,7

24,4

37,8

10.

Elveia

49,2

47,8

5,1

8,0

17,4

3,0

182,7

45,3

39,2

50,3

45,5

30,5

15,4

48,5

11.

Kazahs
tan

Ra
ng

13.

12.

14.

15.

arint

Bulgari
a

Frana

Statele
Unite

Cehia

201
4
[Mln
.$]

201
3
[Mln
.$]

2012
[Mln
.$]

201
1
[Mln
.$]

201
0
[Mln
.$]

2014
fa
de
2013
[%]

2014
fa
de
2010
[%]

37,9

32,6

33,8

33,8

18,8

16,3

105,5

37,6

35,5

30,2

24,0

23,3

6,0

61,4

32,1

25,2

30,0

24,9

22,0

27,0

45,9

30,0

25,6

16,9

11,3

7,8

16,7

283,3

2014
fa
de
2010
[%]

37,9
%

Principalii parteneri comerciali la import[modificare | modificare surs]

Primele 15 ri-partenere n derularea importurilor[22]:

Ra
ng

arsurs

Total

2014
[Mln
.$]

2013
[Mln
.$]

2012
[Mln
.$]

2011
[Mln
.$]

2010
[Mln
.$]

2014
fa
de
2013
[%]

5.317,
0

5.492,
4

5.212,
9

5.191,
3

3.855,
3

3,2%

Ra
ng

2.

arsurs

Romn
ia

1.

3.

Rusia

Ucrain
a

4.

5.

China

Germa
nia

2014
[Mln
.$]

2013
[Mln
.$]

2012
[Mln
.$]

2011
[Mln
.$]

2010
[Mln
.$]

2014
fa
de
2013
[%]

2014
fa
de
2010
[%]

803,1

722,1

620,6

574,3

386,7

11,2

107,7

717,2

788,0

816,9

823,0

586,5

9,0

22,3

546,4

659,1

594,3

641,2

528,5

17,1

3,4

481,2

478,9

415,7

399,8

320,2

0,5

50,3

427,0

395,6

386,9

395,8

294,7

7,9

44,9

6.

Italia

351,3

345,0

327,6

348,1

270,7

1,8

29,8

7.

Turcia

300,9

381,0

388,2

366,9

205,8

21,0

46,2

155,8

142,7

152,1

134,6

105,1

9,2

48,2

142,0

178,4

172,2

194,7

119,1

20,4

19,2

10.

Austria 110,5

128,4

123,0

85,4

59,3

13,9

86,3

11.

Frana

93,8

101,6

103,7

87,0

68,3

7,7

37,3

85,6

100,3

89,0

100,1

63,8

14,7

34,1

8.

9.

12.

Poloni
a

Belaru
s

Ungari
a

2014
[Mln
.$]

2013
[Mln
.$]

2012
[Mln
.$]

2011
[Mln
.$]

2010
[Mln
.$]

2014
fa
de
2013
[%]

2014
fa
de
2010
[%]

81,3

83,0

78,2

66,7

48,9

2,0

66,2

14.

Statele
76,4
Unite

73,6

79,1

79,7

61,8

3,8

23,6

15.

Regatu
69,0
l Unit

62,5

58,0

64,8

52,6

10,4

31,2

Ra
ng

arsurs

Bulgari

13.

Balana comercial[modificare | modificare surs]

Balana comercial a Republicii Moldova (200514)

Raportul
export - import (mln. $[23])

Ani

Variaie fa
anul precedent

2005

-1.201,4

53.4%

2006

-1.642,8

36.7%

2007

-2.349,5

43.0%

2008

-3.307,7

40.8%

2009

-1.995,3

39.7%

2010

-2.313,8

16.0%

2011

-2.974,5

28.6%

2012

-3.051,0

2.6%

2013

-3.064,1

0.4%

2014

-2.977,5

2.8%

Diagrame economice, 2014[modificare | modificare surs]

Structura exporturilor
dup ara de destinaie:
Romnia (18.6%)
Rusia (18.1%)
Italia (10.4%)
Germania (5.9%)

Belarus (5.8%)
Ucraina (4.7%)
Regatul Unit (4.6%)
Turcia (4.5%)
Celelalte ri (27.4%)

Structura importurilor
dup ara de origine:
Romnia (15.1%)
Rusia (13.5%)
Ucraina (10.3%)
China (9.0%)
Germania (8.0%)
Italia (6.6%)
Turcia (5.7%)
Polonia (2.9%)
Celelalte ri (28.9%)

Structura exporturilor
dup categorii de produse:
Produse alimentare i animale (26.5%)
Articole manufacturate (22.1%)
Maini i echipamente (14.5%)
Materiale brute necomestibile (9.0%)
Buturi i tutun (8.9%)
Produse chimice (7.5%)
Mrfuri manufacturate (7.4%)
Uleiuri i grsimi (3.4%)
Combustibili (0.7%)

Structura importurilor
dup categorie de produse:
Combustibili (21.4%)

Maini i echipamente (21.1%)

Mrfuri manufacturate (18.7%)
Produse chimice (15.0%)
Produse alimentare i animale (10.2%)
Articole manufacturate (9.1%)
Buturi i tutun (2.2%)
Materiale brute necomestibile (2.1%)
Uleiuri i grsimi (0.2%)

Surs:[6]

Finane[modificare | modificare surs]

Evoluia salariului mediu lunar (MDL)[modificare | modificare surs]

Lu
n
Ian
uari
A
e
n

Febr
uari
e

Ma
rti
e

Ap
rili
e

M
ai

Iu
ni
e

Iul
ie

Au
gu
st

Septe
mbrie

Octo
mbri
e

Noie
mbri
e

Dece
mbri
e

Anu
al[24]

20
10

2
699,
5

2
683,
5

2
2
857 86
,5
0,2

2
95
7,
7

3
08
0,
1

3
05
4,
3

3
2
042
993,2
,7

2
957,0

3
043,5

3
553,4

2
971
,7

20
11

2
835,
6

2
884,
5

2
3
985 13
,1
4,6

3
21
6,
0

3
55
6,
2

3
26
1,
8

3
3
174
159,3
,8

3
161,7

3
231,0

3
707,4

3
193
,9

20
12

3
139,
0

3
166,
0

3
3
273 35
,5
0,3

3
48
9,
8

3
91
3,
5

3
57
4,
9

3
3
503
421,5
,6

3
482,0

3
527,8

3
888,8

3
477
,7

20

13

427,
7

387,
0

645 73
,2
9,7

75
8,
5

85
9,
0

90
8,
5

832
758,5
,4

785,4

793,6

278,7

765
,1

20
14

3
777,
4

3
717,
9

3
4
912 00
,4
9,1

4
03
2,
6

4
20
3,
9

4
32
8,
8

4
4
276
267,7
,9

4
309,5

4
354,9

4
865,4

4
172
,0

Evoluia pensiei medie lunare (MDL)[modificare | modificare surs]

200
5

200
6

200
7

200
8

200
9

201
0

201
1

201
2

201
3

201
4

201
5

Pensia medie
(lunar)

325
,3

383
,2

442
,3

548
,3

646
,4

775
,5

810
,9

873
,9

957
,6

1
020,
6

1
087,
6

Numrul
pensionarilor
(mii)

620
,7

618
,3

621
,4

619
,4

621
,4

624
,5

627
,2

638
,6

649
,9

659,
6

669,
9

la 1 ianuarie

Surs:[2]

Datoria public[modificare | modificare surs]

Articol principal: Datoria public a Republicii Moldova.
Datoria public a Republicii Moldova este format din datoria de stat, datoria Bncii Na ionale
Moldova, datoria ntreprinderilor din sectorul public i datoria UAT. La data de 30 septembrie 2012,
soldul datoriei publice a constituit 27.429,18 milioane lei moldoveneti.

Referine[modificare | modificare surs]

1.

^ a b c World Economic Outlook Database, April 2014. IMF. Accesat la 28 iunie 2014.

2.

^ a b c d e BNS: Situaia social-economic a Republicii Moldova n anul 2014

3.

^ Fora de munc n Republica Moldova: ocuparea i omajul n anul 2013 statistica.md;

Accesat la 31.03.2014

4.

^ a b Evoluia social - economic a Republicii Moldova (conform datelor disponibile la

31.03.2014) mec.gov.md; Accesat la 04.04.2014

5.

^ Impactul srciei n Republica Moldova Ministerul Economiei

6.

^ a b c BNS: Activitatea de comer exterior a Republicii Moldova n anul 2014 Accesat la

17/02/2015

7.

^ Lista companiilor rezidente n ZEL Bli zelb.md

8.

^ Moldova iese din epoca Voronin, evz.ro, accesat la 2 septembrie 2009

9.

^ Cum a evoluat economia Republicii Moldova n ultimii 20 de ani.. Accesat la 27 iunie 2011.

10.

^ "Daca la Moscova cineva stranuta, noi facem guturai." Cum explica Dorin Dragutanu
deprecierea leului

11.

^ Produsul intern brut n Republica Moldova n anul 2013 Statistica.md; Accesat la

16.06.2014

12.

^ Buletin statistic trimestrial (3/4) al Republicii Moldova BNS

13.

^ Economia Moldovei a nregistrat o crestere de 4,6%, n 2014, i constituie 111 miliarde de

lei Unimedia.info; Accesat la 17.02.2015

14.

^ a b c PIB-ul Republicii Moldova, 3% din cel al Romaniei, 8 apr 2009, zf.ro, accesat la 16
noiembrie 2010

15.

^ Agricultura un sector strategic pentru Republica Moldova. E-democracy.md

16.

^ Activitatea de comer exterior a Republicii Moldova n ianuarie-mai 2008, informa ie

operativ a Biroului Naional de
Statistichttp://www.statistica.md/statistics/dat/1316/ro/Activ_com_ext_ian_mai_2008.pdf

17.

^ In octombrie 2008, importurile in Moldova au scazut cu 2,1% http://www.thenews.md/?

go=news&n=175

18.

^ 17 % cretere a schimburilor comerciale dintre Romnia i R. Moldova , 14 Februarie 2011,

timpul.md

19.

^ Republica Moldova i Republica Islamic Iran opteaz pentru o reimpulsionare e rela iilor
comercial-economice bilaterale, 2011-06-23, mec.gov.md, accesat la 31 iulie 2011

20.

^ Indicatorii comerului extern ai Republicii Moldova

21.

^ BNS: Comerul exterior al Republicii Moldova. Exportul (200514)

22.

^ BNS: Comerul exterior al Republicii Moldova. Importul (200514)

23.

^ Exporturile, importurile i balana comercial - serie lunar (2005-2014) Statistica.md

24.

^ BNS: Statistica salarizrii. Salariul mediu lunar 2000-2014

Legturi externe[modificare | modificare surs]

Portal Republica Moldova

www.statistica.md - Biroul National de Statistica al Republicii Moldova

www.bnm.md - BNM

International Monetary Fund: Republic of Moldova: Statistical Appendix

www.imf.md - Moldova's International Monetary Fund Web Page

MP-Macroeconomic Indicators-Year 2006

Barriers to Growth in Moldova

Cele mai mari FURTURI din lume. Vezi pe ce loc este Banca Social

Banking system of RM, robbed of one billion of dollars; BNM governor and Ilan Shor, among
accomplices

[arat]
v

Republica Moldova Popor Limb

[arat]
v

Economia Europei
[arat]
v

Organizaia Mondial a Comerulu

Evoluia relaiilor Republicii Moldova

Republica Moldova a nceput relatiile sale cu UE dupa 27 august 1991 n calitate de succesor
al URSS, ca si alte foste republici sovietice.
La 20 iulie 1992 Comisia propune semnarea acordurilor de parteneriat si cooperare cu noile
state independente, aparute n urma destramarii URSS. Negocierile n acest scop au nceput
cu mai multe tari ale CSI, dar nu si cu Moldova. La 1 noiembrie 1993, si repetat la 28
ianuarie 2004 Presedintele Republicii Moldova dl Mircea Snegur adreseaza presedintilor
Consiliului European si Comisiei Europene scrisori, n care constata cu regret ca Moldova
este unica tara din spatiul Europei centrale si de est, cu care UE nca nu si-a definit relatiile.
Insistenta autoritatilor moldovenesti de atunci a facut pna la urma ca APC sa fie negociat si
semnat ntr-un termen destul de scurt la 28 noiembrie 1994, la numai 10 luni de la ultimul
mesaj al presedintelui Snegur. Dat fiind ca procesul de intrare n vigoare a acordului era de
lunga durata, la 2 octombrie 1995 a fost semnat si la 1 mai 1996 a intrat n vigoare Acordul
interimar privind comertul ntre Republica Moldova si Uniunea Europeana, fapt care a permis
o dinamizare a schimburilor comerciale.
Sfrsitul anului 1994 si prima jumatate a anului 1995 este perioada cnd Moldova apare ntro lumina favorabila pe arena internationala, ajungnd chiar sa fie un exemplu al reformelor
democratice. Anume n aceasta perioada, mai concret la 13 iulie 1995 Moldova devine prima
tara din CSI, care este admisa n Consiliul Europei, pas important pe calea apropierii tarii
noastre de UE.
Desi APC nca nu intrase n vigoare, autoritatile moldovenesti, constiente ca acest acord
permite doar cooperarea, si nu integrarea n UE, ncearca sa convinga conducerea UE sa
treca la faza urmatoare n relatiile cu Moldova. La 13 decembrie 1996 Presedintele Republicii
Moldova dl Petru Lucinschi, n mesajul sau catre dl Jacques Santer, presedintele Comisiei
Europene, formuleaza pentru prima data dorinta Moldovei de a deveni catre anul 2000
membru asociat al UE. Dl Santer nu reactioneaza nici ntr-un fel, si la sfrsitul lui octombrie a
anului urmator 1997 dl Lucinschi trimite dlui Santer o noua scrisoare, n care reitereaza
dorinta Moldovei de a obtine statutul de membru asociat si solicita lansarea negocierilor de
ncheiere a acordului de asociere. Doua luni mai trziu, presedintele Lucinschi a expediat
tuturor sefilor statelor membre ale UE scrisori cu continut similar, dar, ca si adresarile catre
dl Santer, fie ca au ramas fara raspuns, fie ca raspunsul a fost negativ.
Dupa intrarea n vigoare a APC la1 iulie 1998, relatiile Republicii Moldova cu UE au fost
plasate ntr-un cadru legislativ oficial, care a pus si baza juridica a aplicarii programului
TACIS de asistenta n Moldova. APC, instituit pentru o perioada de 10 ani, avea urmatoarele
obiective: continuarea dialogului politic; promovarea comertului si a investitiilor; cooperarea
n domeniul legislativ, economic, social, financiar si cultural; sustinerea eforturilor Moldovei
de a consolida democratia, a dezvolta economia si de a finaliza tranzitia la economia de
piata.
Cadrul institutional pentru implementarea APC a inclus Consiliul de Cooperare, Comitetul de
Cooperare si Comitetul Parlamentar de Cooperare.
n afara de structurile mentionate mai sus, a fost instituit Comitetul Parlamentar de
Cooperare pentru promovarea dialogului politic la nivel parlamentar.

n primavara anului 1999, noul Guvern al Republicii Moldova introduce n programul sau de
activitate un capitol special, declarnd integrarea europeana obiectiv strategic principal al
politicii sale externe. nsa demiterea guvernului, survenita la sfrsitul lui 1999, a jucat un rol
negativ n evolutia relatiilor dintre Republica Moldova si UE.
n anul 2001, cnd Republica Moldova a devenit membra a OMC si a Pactului de Stabilitate
pentru Europa de Sud-Est, tara noastra a fost invitata sa participle la activitatile Conferintei
Europene, care este un for consultativ la nivel de ministri ai afacerilor externe ai tarilor
candidate la aderare n UE. La 27.12.2001 a fost adoptat Documentul de strategie a tarii
pentru Moldova (Country Strategy Paper) pentru perioada 2002-2006. Acest document
stabileste obiectivele de cooperare ale UE cu Republica Moldova, axndu-se pe
implementarea programului de sustinere a reformelor n tara.
Un alt factor important este apropierea geogrifica a Uniunii Europene de frontierele noastre.
n 2004 au loc doua evenimente deosebit de imporatnte: la 2 aprilie 2004, 7 noi state devin
membre ale NATO, printre ele si Romnia, si astfel frontiera de vest a tarii noastre devine
frontiera cu Alianta Nord Atlanitca. La 1 mai 2004, aderarea a zece noi membri la Uniunea
Europeana face Moldova si mai aproape de spatiul UE.
Aceste procese, initierea carora a avut loc mai multi ani n urma, au impus UE elaborarea
unei noi politici fata de mai multe state, inclusiv si fata de Republica Moldova. n urma
lansarii n 2002 de catre diplomatia britanica si cea suedeza a ideei oferirii Ucrainei,
Belarusiei si Moldovei statutului de vecini speciali ai UE, la 11 martie 2003 este publicata
Comuncarea Comisiei Europene cu titlul Europa largita vecinatatea: un nou cadru propus
pentru relatiile cu vecinii UE de la est si sud. Acest document propune tarilor vecine cu UE,
inclusiv Moldovei, colaborarea cu UE n urmatoarele domenii:
-

extinderea pietei interne si a structurilor de reglementare;

relatii preferentiale comerciale si deschiderea pietei;

implicarea politica mai activa a UE n prevenirea conflictelor si aplanarea crizelor;

noi instrumente de promovare si protectie a investitiilor;

sprijinirea n procesul de integrare n sistemul mondial de comert;

intensificarea asistentei, ajustata mai bine la necesitati;

noi surse de finantare.

La 1 iulie 2003 Consiliul European a adoptat un nou document, numit Deschiznd calea
pentru noul instrument destinat Politicii de buna vecinatate. Acest nou document identifica
obiective cheie pentru viitoarea cooperare transfrontaliera, si anume:
-

promovarea dezvoltarii economice si sociale n zonele de frontiera;

- cooperarea n vederea nlaturarii riscurilor comune, n domenii precum mediul

nconjurator, sanatatea publica si lupta mpotriva crimei organizate;
-

asigurarea unor frontiere eficiente si securizate;

promovarea actiunilor locale de la om la om.

Noul instrument de vecinatate trebuia sa substituie instrumentul precedent TACIS, dar

fiindca TACIS era planificat pna n 2006, Comisia a decis ca noul instrument va fi aplicat abia
dupa expirarea termenului de valabilitate a programului TACIS. n schimb, pentru perioada
respectiva 2004-2006 a fost propus un alt instrument financiar temporar Programul de
vecinatate, prin care trebuie sa fie finantata cooperarea transfrontaliera dintre statele
membre si cele vecine cu UE, dar si dintre statele candidate la aderare si cele nemembre,
care au frontiera comuna cu viitoarele state membre.
Politica Europeana de Vecinatate a UE (PEV) a inclus Strategia PEV, rapoartele de tara si
planurile de actiuni. Strategia PEV si Rapoartele de tara au fost publicate la 12 mai 2004, iar
Planurile de Actiuni a 7 tari, inclusiv al Moldovei la 9 decembrie 2004. n pofida cadrului
nou de cooperare, baza juridica a relatiilor dintre Republica Moldova si UE a ramas aceeasi
APC.
Astfel Republica Moldova a intrat ntr-o noua faza a relatiilor cu Uniunea Europeana. n
vederea cooperarii cu succes ntre Republica Moldova si UE n cadrul PEV, au fost luate
masuri de consolidare a cadrului institutional al integrarii europene a Moldovei, si anume:
- a fost creata Comisia nationala pentru integrare europeana (noiembrie 2002), care la 16
septembrie 2003 a aprobat si a prezentat Comisiei Europene Conceptia integrarii Republicii
Moldova n UE;
- pe parcursul anului 2003 a fost creata Comisia parlamentara pentru integrare europeana,
Departamentul pentru integrare europeana n cadrul MAE, si subdiviziuni pentru integrare
europeana n toate ministerele si departamentele din tara;
- n 2004 a fost creat grupul interministerial pentru armonizare legislativa, si prin hotarrea
Guvernului Republicii Moldova s-a decis deschiderea misiuniii diplomatice a Republicii
Moldova pe lnga Uniunea Europeana;
- la sfrsitul anului 2004 Ministrul Afacerilor Externe a fost numit concomitent Viceprimministru, pentru o coordonare mai eficienta a tuturor activitatilor care au tangente cu
procesul de integrare europeana a Republicii Moldova;
- ncepnd cu perioada anului 2002, s-au nceput activitatile de pregatire a cadrelor n
problematica UE, din rndul functionarilor de la ministere, cadrelor universitare,
reprezentantilor ONG.
Au devenit mai intense contactele parlamentare, ceea ce s-a soldat cu luari de pozitii ale
Parlamentului European fata de procesele din Republica Moldova. n acest sens se
evidentiaza rezolutia Parlamentului European din 5 iunie 2003 cu privire la reuniunea Troicai
UE cu tarile participante la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, n care se spune,
ca Parlamentul European ...mentioneaza ca Procesul de Stabilizare si Asociere este un
proces dinamic care are drept scop sa-i aduca pe beneficiari mai aproape de standardele UE
si euro-atlantice, si de aceea invita institutiile UE sa evalueze fezabilitatea extinderii lui si
includerii Republicii Moldova, si daca este necesar, sa clarifice conditiile ce trebuiesc
ndeplinite n acest scop... n pofida faptului ca n problema acceptarii noilor membri
Parlamentul European nca nu are puterea de decizie finala, totusi autoritatea lui este n
crestere si votul PE este important.
Relatiile diplomatice dintre Republica Moldova si UE au devenit mai intense odata cu
lansarea PEV. Pe de o parte, raspunznd apelurilor repetate ale Republicii Moldova (dar si ale
Parlamentului European), UE a luat decizia de principiu de a deschide Delegatia Uniunii
Europene la Chisinau. Pe de alta parte, dupa cum s-a mai mentionat, prin Hotarrea

Guvernului Republicii Moldova la sfrsitul anului 2004 a fost instituita misiunea diplomatica a
Moldovei pe lnga UE.
Si relatiile diplomatice bilaterale cu tarile europene iau n permanenta amploare. Dupa
instituirea n 2004 a ambasadei Republicii Moldova n Marea Britanie, la nceputul lui 2005
Presedintele Republicii Moldova a anuntat deschiderea misiunilor diplomatice n Suedia,
Cehia, Letonia, Estonia, Lituania si Serbia si Muntenegru.
n acest fel, la nceputul anului 2005 cnd ncepe implementarea Planului de actiuni, n tara
sunt create conditiile necesare pentru ca acest proces sa fie lansat si sa ia amploare.

Moldova, intre UE si RUSIA: Chisinaul nu cedeaza in fata AMENINTARILOR

Rusiei. UE este deja principalul partener economic al Moldovei analiza
MINISTERULUI moldovean al ECONOMIEI
de P.C.
519 afisari | Nu exista comentarii
Desi Rusia ameninta ca relatiile comerciale cu Republica Moldova se vor deteriora dupa
semnarea acordurilor cu UE, oficialii de la Chisinau considera ca aceste declaratii sunt pur
politice. Ei afirma insa ca nu pot calcula exact toate efectele nefaste pe care le-ar avea un
astfel de scenariu. Ministerul moldovean al Economiei a transmis care sunt cele mai mari
riscuri in acest an pentru R.Moldova si ce efecte va avea semnarea acordurilor de asociere
si de liber schimb cu UE, relateaza ziare.com.

In anul 2014, problemele economice ale Republicii Moldova pot fi determinate

de inrautatirea vizibila a situatiei economice in Ucraina, Rusia si Belarus. Ucraina, Federatia
Rusia si Belarus atrag peste o treime din exporturile moldovenesti (36% in anul 2013), ceea ce poate
contribui la diminuarea vanzarilor de produse in aceste tari, precum si scaderea fluxului de remiteri a
lucratorilor
din
Moldova.

Mai mult, tensiunile din Ucraina ar putea avea o influenta negativa si asupra tranzitului de bunuri prin
teritoriul acestui stat. "Cu toate ca la moment, impactul acestora asupra economiei Moldovei este
nesemnificativ, dar pe viitor, luand in considerare aprofundarea crizei politice in Ucraina, consecintele
lor pot fi mult mai inalte", au avertizat oficialii moldoveni.

Momentan, pentru intocmirea prognozelor oficiale nu au fost luate in calcul riscuri precum
posibila restrictionare a exporturilor pe piata Comunitatea Statelor Independente (CSI) formata din 9 din cele 15 foste republici ale Uniunii Sovietice - sau revenirea masiva in tara
a migrantilor moldoveni, ca urmare a problemelor economice din tarile vecine.

Desi aceste riscuri exista, Ministerul Economiei "incearca sa previna survenirea lor prin dialog cu
partenerii
din
Federatia
Rusa".

Desi Rusia ameninta ca va pune piedici exporturilor moldovenesti, Chisinaul ramane

optimist. Oficialii de la Chisinau sustin ca "nu exista niciun motiv temeinic care induce ideea ca
aplicarea Acordului de Asociere conduce in sine la deteriorarea relatiilor comerciale dintre Republica
Moldova
si
Federatia
Rusa".

Totusi, Moscova a amenintat ca relatiile comerciale se vor raci in cazul in care R.Moldova se
indreapta catre UE, prin vocea viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin. "Vedem
decizia partii moldovene ca pe o decizie suverana care ar putea avea efecte profunde", a declarat
oficialul. Mai mult, el a amenintat ca relatiile dintre tara vecina si Rusia vor fi afectate pe toate
planurile - "politic, economic, cultural, spiritual". Astfel, unul dintre obiectivele Moscovei in acest sens
este sa reduca la minimum "potentialele efecte negative, in primul rand in zona schimburilor bilaterale
si a cooperarii economice".

"Semnarea Acordului de Asociere intre R.Moldova si Uniunea Europeana, programata pentru data de
27 iunie, este extrem de importanta pentru relatiile ruso-moldovene. Este un eveniment major in ceea
ce
priveste
relatiile
noastre
bilaterale",
a
mai
afirmat
Karasin.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei de la Chisinau sustine ca "orice argumente de acest

gen detin un caracter pur politic. Mentionam ca practica altor state denota ca sunt admisibile mai
multe modele de compatibilitate, unul din ele urmand exemplul Serbiei care are ambele acorduri, cel
de asociere cu Zona de Liber Schimb (ZLSAC), precum si un acord de liber schimb cu Rusia", arata
moldovenii.

Totusi, institutia este constienta de riscurile la care se expune daca Rusia trece la
fapte. "Posibilele bariere tarifare si netarifare impuse de catre Federatia Rusa pentru productia
importata din Republica Moldova pot avea un impact negativ asupra produselor din grupa agroalimentara (cum ar fi fructele si legumele), dat fiind faptul ca acestea fac parte din topul produselor
expediate catre Federatia Rusa", mentioneaza moldovenii.

Totodata, ei amintesc ca UE a devenit partenerul principal al Republicii Moldova in ceea ce

priveste volumul schimburilor comerciale. "Mai mult decat atat, in contextul semnarii Acordului
de Asociere si ZLSAC, UE a marit cotele de import pentru grupa produselor agro-alimentare. Astfel,
Moldova va beneficia de o lista de produse care sunt supuse scutirii anuale de taxe/pret de intrare in
volumul cotelor tarifare la exportul acestora in UE, precum merele, prune, rosii, struguri, suc de
struguri. In plus, o cantitate limitata de fructe si legume supuse preturilor de intrare in UE va fi
liberalizata",
ne-a
transmis
Ministerul
moldovean
al
Economiei.

"Aderarea la ZLSAC va aduce beneficii economice si sociale nete pentru Republica Moldova si va
contribui la ameliorarea atractivitatii investitionale", au sustinut reprezentantii Ministerului Economiei.

CITITI SI: SEMNAREA acordul de ASOCIERE al Moldovei cu UE va produce efecte

NEGATIVE n relaiile Moldovei cu Rusia - Grigory Karasin, Ministrul adjunct de
externe al Rusiei

Semnarea Acordurilor de Asociere si a celui de Liber Schimb cu UE va contribui la

accelerarea reformelor structurale in economia si societatea moldoveneasca.Aceste acorduri
reprezinta modalitate concreta de a explora dinamica relatiilor moldo-comunitare si se concentreaza
pe sustinerea reformelor cheie, de dezvoltare si crestere economica, guvernare si cooperare in
sectoare precum energie, transport, protectie mediu, industrie si dezvoltare a intreprinderilor mici si
mijlocii (IMM), protectie sociala, drepturi egale, protectie a consumatorului, educatie, cercetare si
inovatii,
cooperare
culturala
etc.

Acordul de Asociere cu UE va crea o multitudine de oportunitati pentru oamenii de afaceri

din tara si de peste hotare. Moldova este unica tara din regiune ce ofera posibilitatea de a exporta
marfuri in regim liber atat pe piata CSI, cat si in UE. Investitorii din intreaga lume au posibilitatea de a
crea aici intreprinderi, de a aduce materie prima si de a produce marfa pe care sa o exporte in aceste
state. Expertii prognozeaza o crestere economica, in medie, de 5,4%, urmare a implementarii
Acordului
de
Asociere.

Calculele estimative sugereaza ca aderarea la Zona de Liber Schimb va impulsiona

cresterea exporturilor cu peste 11% si va contribui in mod esential la diversificarea lor.
Totodata, liberalizarea importurilor va spori concurenta pe piata interna, ceea ce, in final, va contribui
la
diminuarea
preturilor
si
cresterea
diversitatii
si
calitatii
produselor.

Alexandru Fala, analist economic la Expert-Group, a avertizat, intr-un interviu acordat

Ziare.com, ca pentru 2014 exista niste riscuri enorme, legat de tensiunile din est, avand in
vedere ca acestea s-ar putea traduce prin posibile restrictii pentru exporturile catre
Federatia
Rusa.
Mai mult, el sustine ca Acordul de liber schimb nu va fi un colac de salvare pentru Republica Moldova.
"Totusi, marele avantaj este ca va crea o presiune aditionala asupra clasei politice din Republica
Moldova pentru a face schimbari", a apreciat economistul.

http://www.timpul.md/articol/r-moldova-i-federatia-rusa-parteneriat-strategic-versusparteneriat-realist-previzibil-si-viabil-32858.html