Sunteți pe pagina 1din 27

POLUAREA SI PROTECTIA MEDIULUI IN

MUNICIPIUL CAMPINA

CUPRINS
1

I.

GENERALITATI.......5

II.

POLUAREA SI PROTECTIA MEDIULLUI IN CAMPINA....9

III.

OBIECTIVE TURISTICE...12
CONCLUZII..20
BIBLIOGRAFIE...21
ANEXE..22

I.

GENERALITATI

1. ISTORIC
2

Localitatea Campina a fost mentionata documentar in anul 1503, iar in 1593 apare consemnata
ca punct de vama pe drumul spre Transilvania. In 1663 devine targ, iar in 1864 este ridicata la rangul de
oras. In 1890, la Campina se ridica prima schela petroliera din tara, iar in 1895 se construieste
rafinaria Fabrica Noua, pe atunci cea mai mare din Europa. In 1994 orasul Campina a fost declarat
municipiu. Localitatea, cu statut de targ in 1663, se dezvolta treptat, beneficiind in 1791 de prima
amenajare a drumului pe Valea Prahovei, datorita trupelor austriece.
Incepand cu anul 1836, cand poetui Cezar Bolliac, gazduit de boierul progresist I. Campineanu,
descrie frumusetile locurilor acestea, prin Campina isi vor perinda pasii nenumarate personalitati
culturale: Dimitrie Bolintineanu, I. Heliade Radulescu, B. Petriceicu - Hasdeu, G. Cosbuc, N.Grigorescu,
C-tin Istrati, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza etc., scriitori care si-au legat viata si opera de aceste meleaguri.
Orasul Campina are si astazi o viata culturala intensa si un nivel intelectual ridicat al locuitorilor sai.
Date istorice importante:
1864 Domnitorul Alexandru loan Cuza decreteaza statutui de oras pentru Campina
1871 Printul Stirbei devine unic proprietar al mosiei Campina
1879 Se inaugureaza calea ferata Ploiesti Predeal
1881 Amenajarea primului stabiliment de bai saline si sulfuroase, pe platoul Gafita
1895 Incepe exploatarea moderna a titeiului, a carui prima atestare scrisa dateaza din 1697
1904 Este fondata prima scoala de maistri sondori din lume , Casa cu grifoni
1913 La Banesti, Aurel Vlaicu se prabuseste cu avionul
1919 si 1923 Infiintarea celor doua licee, de fete, respective de baieti
1970 Infiintarea Institutului de Cercetari pentru Petrol si Gaze
La trecerea in mileniul III, cand aniverseaza 500 de ani de la atestarea documentara, Campina se prezinta
ca un oras civilizat, modern, bine ingrijit, meritandu-si numele pe care-l primise la inceputul secolului al
XX-lea: ,0rasul florilor.
2. POZITIE GEOGRAFICA
Municipiul Campina este situat in Judetul Prahova, al 3-lea judet ca marime al tarii. Amplasata
intr-un adevarat amfiteatru natural, Campina se afla pe doua coordonate esentiale ale continentului:
paralela de 45 de grade Nord (la fel cu New York-ul) si meridianul 26. Natura a distribuit in cote aproape
egale toate formele de relief, dand un farmec aparte acestor meleaguri.
Lanturile muntoase cu varfuri de pana la 2.507 m, prezinta tablouri peisagistice de exceptie, de la
crestele inzapezite tot anul din imprejurimile varfului Omul, intinse pasuni alpine si pana la nesfarsitele
paduri seculare, toate innobilate de o bogata si variata flora si de un neasemuit fond cinegetic, patronat de
capra neagra si ursul carpatin.
Campina se afia pe Valea Prahovei, la 30 km departare fata de Ploiesti (resedinta judetului
Prahova) si a 90 km de Brasov.
Asezat la o altitudine medie de 450 m, orasul se inscrie in zona subcarpatica. Este marginit la
nord de raul Campinita, la est de raul Doftana, iar la vest de raul Prahova. Cele trei rauri au reusit sa
modeleze terasa Campinei, transformand-o intr-o platforma triunghiulara, cu pante mai line ori mai
abrupte, care se intinde pe o suprafata de 2.423 hectare, avand o usoara inclinare pe directia nord-sud.
3. RELIEF
3

Municipiul Campina este situat in zona colinara, ca un avanpost al Subcarpatilor inaintea


campiei, la cca. 1 km de confluenta raului Prahova cu Doftana, pe malul stang al Prahovei. Terasa
Campinei, care domina cu 40-45 m vaile celor trei rauri care o delimiteaza, este modelata de o serie de
dealuri, care au transformat-o intr-o depresiune ferita de vanturile puternice ce bat in campie. Dealurile
care inconjoara orasul au inaltimi medii de 600 m si un aspect ce alterneaza intre colinar si fragmentat.
De-a lungul Vaii Doftanei se afia dealul Ciobul (618m); la vest, paralel cu raul Prahova se
observa un lant de dealuri dintre care se evidentiaza Pitigaia (634 m), iar spre nord se afia varful Poienii
(672 m).
Dincolo de raul Campinita spre nord si nord-est se reliefeaza dealul Cornului, dintre care varful Voila
(675 m) define suprematia. Trecerea de la campie spre raurile care o delimiteaza se face prin versanti
abrupti, uneori direct spre albia raurilor. Subcarpatii Prahovei au aspectui unui ansamblu de culmi
deluroase, cu dimensiuni si orientari variate, a caror inaltime creste dinspre campie spre zona muntoasa.
Cea mai mare parte a culmilor sunt inguste, multe avand infatisarea unor creste.
4. CLIMA
TopoclimatuI acestui sector in care se afla Campina are un caracter de adapost, atat fata de
circulatia vestica, cat si fata de patrunderea crivatului din nord-est. Bat vanturi cu caracter de foehn.
Izotermele lunii ianuarie in municipiul Campina, medii multianuale: (-60C) - (-30C).
Temperatura medie multianuala este + 9,5C. Maxima pozitiva a verii a tost de + 37,1C
inregistrata in luna iulie a anului 2000, iar valoarea minima de - 21C, in luna ianuarie a anului 2002.
Amplitudini termice extreme absolute in oras: 64,4 C.
Regimul precipitatiilor este de 500 - 700 mm/an.
Numarul anual de zile senine: 160 - 180; viteza medie a vantului: 1,5 m/s; valoarea coeficientului
solar, Ks = 0,32; intensitatea izoseismica: 7.
Toate statisticile recomanda Campina ca fiind localitatea din Romania cu cele mai multe zile insorite
pe an si cu un aer avand efecte curative.
5. ECONOMIE

Insasi aparitia si dezvoltarea Campinei ca sat, targ si mai tarziu, oras este legata de aspectele
economice. In chiar actul primei atestari documentare, de la emiterea caruia s-a implinit pe 8 ianuarie
2003 o jumatate de veac, este pomenit un negustor campinean care facea comert cu ceara. Valea
Prahovei a fost unul din drumurile comerciale ce legau Tara Romaneasca de Ardeal, in special de Brasov,
iar Campina a avut in Evul Mediu un puternic rol comercial, aici strangandu-se diferite produse destinate
manufacturilor din Brasov: ceara, miere, peste, lana, vite, sare, cereale, vin, blanuri, porci, piei de animale
etc.
O data cu dezvoltarea comertului, produsele aduse din Ardeal (precum arme, sei, postavuri,
hamuri, cutite, unelte agricole) au determinat aparitia vamii si targului in Campina, in mai putin de
doua secole. Vama de la Campina, asezata strategic la intalnirea drumurilor si potecilor din munti, va
aduce mari venituri vistieriei tarii, fiind avantajata si de pozitia ei pe drumul cel mai scurt intre
4

Capitala si Brasov. Pana in anul 1840, an in care vama a fost mutata la Breaza, Campina devenise cel
mai important punct vamal al tarii din punct de vedere al incasarilor.
Dupa ce, secole de-a randul, economia locala se limitase la agricultura, pamantul fiind fertil,
odata cu comertul a aparut exploatarea resurselor subsolului. Sarea se extrage inca din secolul al XIVlea in ocnele de la Telega, iar la sfarsitul secolului al XVII-lea si pacura, o bogatie care, peste doua
secole, va face cunoscuta Campina in toata Europa.
La inceputul secolului al XIX-lea existau deja meseriasi, care ulterior au infiintat primele
manufacturi - baza industriei de mai tarziu. Cei mai multi meseriasi erau bacani, dulgheri, cojocari,
croitori, dar economia se baza inca pe comert si carausie (sarea era transportata de la Telega spre
porturile dunarene). Dupa o perioada de dezvoltare mai lenta (1840-1880), timp in
care Campina fusese declarata totusi oras, urmeaza dezvoltarea economica vertiginoasa din anii
revolutiei industriale romanesti.
Construirea caii ferate Ploiesti - Predeal in 1879, impulsioneaza comertul local. Pentru
exploatarea resurselor s-a dat in folosinta in 1883 si calea ferata Poiana - Telega, continuata cu o cale
ferata ingusta, forestiera, ce servea la transportul lemnului de pe Valea Doftanei. Pe aceasta cale ferata
se aducea si sarea din ocnele de la Telega. Tot atunci apar primele unitati industriale: fabrica de stofe,
atelierele mecanice, doua turnatorii.
Adevaratul avant economic se manifesta insa odata cu primele exploatari moderne ale titeiului,
realizate dupa 1880 de catre Dumitru V. Hernia, un intreprinzator particular, considerat astazi
""pionierul"" petrolului campinean.
In partea de sud a orasului, pe platourile Bucea si Gahita, vor aparea numeroase puturi si sonde de
exploatare din care, la inceput, se extrageau zilnic 7-8 tone de petrol. Veniturile realizate ii vor aduce
lui Hernia o fabuloasa avere pana in anul 1885, anul mortii sale. Un an mai tarziu se construia si
prima rafinarie campineana. Au aparut si alti intreprinzatori, iar capitalul strain nu s-a lasat mult
asteptat. In 1887 s-a inceput saparea sondelor cu mijloace mecanice.
Exploatarea si prelucrarea moderna a petrolului campinean se datoreaza in cea mai mare parte
societatii cu capital romano-austro-franco-ungar Steaua Romana, infiintata in anul 1895 la Campina,
care va construi in 1897 cea mai mare si moderna rafinarie din Europa la acea data. In partea sudica a
orasului si in luncile Prahovei si Doftanei a aparut o adevarata ""padure"" de sonde, productia
depasind, incepand din acel an, 50.000 tone anual. Bogatia extraordinara a subsolului a atras
numerosi specialisti din aproape toate tarile Europei. Datorita petrolului, Campina a devenit un centru
cunoscut in intreaga lume.
Apogeul exploatarii ""aurului negru"" il constituie perioada marilor eruptii naturale libere, de
dupa 1907 si pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial. Eruptiile de petrol din sonde, foarte
spectaculoase, duceau insa la importante pierderi, deoarece producatorii nu erau pregatiti pentru a
colecta integral o asemenea cantitate de petrol brusc eliberata, deseori izbucnind si incendii
devastatoare.
5

Acesta era peisajul economic al orasului la inceputul secolului trecut, cand industrializarea isi
lasase o puternica amprenta. Dar exploatarea moderna a petrolului a dus si la dezvoltarea altor ramuri
industriale. Au aparut astfel: atelierele de reparatii de la Poiana, hidrocentrale, termocentrale (una
dintre ele construita in 1905, fiind cea mai mare din tara la acea data), fabrica de acid sulfuric (1907).
S-a amenajat gara Campinita pentru incarcarea produselor petroliere, s-au construit conducte de petrol
spre Giurgiu si Constanta.
O a doua mare societate care a influentat destinele petrolului campinean a fost Astra Romana (cu
capital romano-anglo-olandez, filiala a concernului Shell) intemeiata in 1910, anul celei mai mari
productii de petrol a Schelei Campina (333.382 tone), aceasta schela fiind una din cele mai cunoscute din
Europa.
Perioada capitalista interbelica a reprezentat cel mai important progres economic al orasului de
pana atunci. S-au modernizat unitati industriale precum Atelierele Centrale, care produceau utilaje pentru
extractia petrolului, s-a introdus in 1929 gazul de sonda pentru uz casnic, iar prelucrarea petrolului a
devenit principala activitate industriala (in 1936 Rafinaria a prelucrat 1.360.000 tone). Criza anilor 19291933 a afectat si economia campineana, iar al Doilea Razboi Mondial a pus capat erei industriale a
""aurului negru"", rafinaria si schela fiind bombardate de aliati.
O noua perioada de dezvoltare, mult mai complexa, a inregistrat economia campineana in anii 5070. Vechile Ateliere Centrale (A.C.C.-ul) au devenit Uzina Mecanica, cunoscuta la nivel national si
international. Atelierele Poiana Campina au devenit Intreprinderea de Reparatii Motoare Grele si Instalatii
Petroliere (I.R.M.G.I.P) solicitata de asemenea in toata tara. Una din vechile turnatorii, modernizata, a
devenit Uzina ""Neptun"". Au aparut noi obiective, precum I.P.T. (Intreprinderea de Piese Turnate, actuala
Turnatorie Centrala), I.R.U.E.A.R (Intreprinderea de Reparatii Utilaj Electric Automatizari si Radio),
""Energopetrol"", Intreprinderea de Echipament Electric, ""Electromontaj"", I.R.A. (Intreprinderea de
Reparatii Auto).
Pentru cercetarea in industria petrolului s-a infiintat Laboratorul Central de Cercetari Stiintifice
(ulterior I.C.P.P.G. Institutul de Cercetari si Proiectari de Petrol si Gaze, actualmente I.C.P.T. Institutul
de Cercetari si Proiectari Tehnologice). Pe langa aceste mari uzine au aparut si fabrici, cum sunt cele de
cherestea si mobila, de ciorapi (cunoscuta azi in toata tara) precum si numeroase unitati ale industriei
usoare, astfel incat s-au conturat adevarate platforme industriale in estul su sudul orasului.
Ultimii 15 ani au adus modificari radicale in economia campineana, trecandu-se din nou la
capitalism. Procesul este insa anevoios. Dintre urmarile imediate, se observa diversificarea ramurilor
economice, industria grea pierzand teren in fata celei usoare, a serviciilor si a comertului.
Dintre marile unitati ale orasului au supravietuit si sunt in continua transformare: Steaua Romana,
Petroutilaj, Uzina Mecanica (actualul ""Sterom""), Uzina Neptun, I.R.A., Turnatoria Centrala Orion,
Fabrica de Ciorapi Elca, Arta Lemnului (fabrica de mobila), dar in peisajul economic au aparut si alte
societati cu capital mixt sau privat: Confind, Fibec, Energopetrol, Micron, Edilconst, Electromontaj,
precum si numeroase banci si firme mici si mijlocii - semn al dezvoltarii continue a urbei.

II.

POLUAREA SI PROTECTIA MEDIULUI IN MUNICIPIUL CAMPINA

1. RAFINARIA STEAUA ROMANA


La scurt timp de la nfiinare, Steaua Romn a nceput s se dezvolte extrem de rapid. Compania
deinea n 1897 un total de 305 hectare de cmpuri petrolifere, majoritatea terenuri foarte bogate din
jurul Cmpinei. Tot n acelai an, Steaua Romn construiete la Cmpina cea mai modern i mai mare
rafinrie din Europa.[2]
Anul urmtor, capitalul subscris a fost mrit la 10 milioane lei aur. Totodat, capitalul englez
ncepe s fie substituit de capitalul german. Activitatea Stelei Romne se intensific. mpreun cu
capitalul olandez, nfiineaz societatea Aurora, care construiete o rafinrie la Colanu (judeul
Dmbovia) i altele la Bicoi.[3] Societatea va participa n timp la fondarea sau la preluarea de
participaiuni n mai multe companii de profil.
Anul 1903 este semnificativ pentru viitorul Stelei Romne. n acest an societatea trece prin
serioase dificulti datorate faptului c Banca Ungar pentru Comer i Industrie, cea care deinea
controlul majoritar, falimenteaz.[4] n acest context, grupul german Deutsche Bank, n cutare de
oportuniti de extindere n industria petrolifer romn, preia participaia maghiarilor i austriecilor i
chiar mrete capitalul social. Preluarea are loc pe fondul unei lupte acerbe dintre capitalurile strine
pentru resursele de petrol romneti, lupt n care capitalul german se impunea tot mai mult. Acest lucru
va fi crucial mai trziu, pentru susinerea planurilor expansioniste ale Germaniei.
n 1908 guvernul introduce o lege prin care impune preuri maxime la vnzarea produselor
petroliere la ieirea din rafinrie, o msur ncropit care ncerca s limiteze practicarea preurilor prea
mari de ctre companiile strine prezente n Romnia. n ciuda acestei msuri, principalele societi
petroliere, printre care i Steaua Romn, se pun de acord pentru nfiinarea societii Distribuia, n
fapt un cartel care ocolea legea profitnd de lacunele pe care aceasta le coninea, cumpra produsele la
preul maxim impus de stat i le revindea la preurile pieei (pentru c legea stipula preuri maxime doar la
vnzarea en gros i nu en detail).
n 1915, situaia celor mai mari productori de petrol din Romnia, dup mrimea capitalului, era
urmtoarea:
Nr. Nume societate

Capital nominal

Producia total de iei

Naionalitatea capitalului
7

(n franci)

(n tone)

1.

Steaua Romn

125.000.000

367.565

german

2.

Astra Romn

60.000.000

342.173

olandez

3.

Rouman. consol. Oilf.

43.750.000

92.583

englez

4.

Romno-Americana

25.000.000

375.914

american (Standard Oil)

5.

Concordia

12.500.000

77.889

german

6.

Vega

5.000.000

german

7.

Aquila franco-romn

6.000.000

56.967

francez

8.

Creditul Petrolifer
6.000.000
german
n 1916, n timpul Primului Rzboi Mondial, Armata romn n retragere din faa trupelor
germane, ordoneaz distrugerea regiunii petrolifere din Muntenia. n urma ei, germanii preiau controlul
regiunii. Marile trusturi germane proced rapid la refacerea capacitilor de producie i export n favoarea
mainii de rzboi germane. Rafinria Steaua Romn este redeschis de nemi n 1917.
Dup terminarea rzboiului, capitalurile germane din industria petrolului pierd teren. Steaua
Romn este considerat bun inamic. n1920, guvernul I.I.C. Brtianu pune sub sechestru judiciar 23 de
societi petroliere ex-inamice, printre care i Steaua Romn. n virtutea Conveniei de la San Remo,
francezii i englezii fac presiuni pentru mprirea societii ntre Aliai. Dup mai multe runde de
negocieri ale reprezentanilor guvernului Averescu cu diplomaiile franceze i engleze, romnii preiau
majoritatea aciunilor, n timp ce restul sunt mprite n mod egal ntre capitalul francez i cel englez. O
participaie consistent ajunge n mna liberalilor, prin intermediul societii Creditul Minier. Partea
englez intr n posesia aciunilor prin intermediul societii Anglo Persian Oil Co. Ltd. (viitoarea British
Petroleum).
n perioada interbelic au loc schimbri majore n politica economic a Romniei. Guvernul
liberal adopt doctrina "prin noi nine", care vizeaz ntrirea capitalului autohton n economia naional.
Noua Lege a minelor din 1924, prevedea ca minim 55-60% din capitalul i 75% din personalul din

societile cu capital mixt, trebuie s fie romnesc. Steaua Romn se adapteaz rapid acestei situaii i
ntocmete n 1925 un acord cu Statul privind romnizarea companiei, cu toate c personalul din
conducere continu s fie majoritar strin. Ca urmare a relaiilor bune cu Statul, Steaua Romn obine n
perioada urmtoare printre cele mai multe concesiuni de exploatare de domenii ale statului. Dezvoltarea
este inevitabil, ns concurena este i ea acerb. Sunt modernizate instalaiile, se cumpr utilaje noi, se
atinge o producie record de 1,4 milioane tone de iei/an. [6]
Spre sfritul perioadei interbelice, ponderea deinut de Steaua Romn n industria petrolier
ncepe s scad. Dup izbucnirea celui de-al Doilea Rzboi Mondial, ponderea deinut de Steaua
Romn reprezint circa 10% din producia total de iei (10,24% n 1942 i 10,14% n 1943, a patra
dup Astra Romn, Concordia i Romno-Americana). [7]
La 1 august 1943, are loc primul raid american de bombardare a zonei petrolifere Ploieti.
Rafinria Stelei Romne de la Cmpina este distrus n proporie de 20-30%. [8] Bombardamente succesive
distrug rafinria i o scot din funciune. Are nevoie de circa 4 ani s refac o parte din capacitatea de
producie, pn la 500.000 t anual. n 1948 este naionalizat, prin Legea naionalizrii, care consfinea
8

trecerea Romniei la economia de tip centralizat. Timp de 40 de ani, toate capacitile de producie ale
Stelei Romne sunt integrate n structura industriei petrolifere socialiste.
n 1997 se nfiineaz noua societate Steaua Romn, prin preluarea pachetului majoritar de la
Statul Romn. Principalul activ al noii companii l constituie rafinria de la Cmpina.
2. LACUL PESTELUI
De multa vreme, autoritatile romane sunt avertizate de oficialii de la Bruxelles ca nu trateaza cu
destula seriozitate problema protectiei mediului inconjurator. Chiar daca, in urma inchiderii a numeroase
fabrici si uzine, nivelul de poluare a atmosferei a scazut, au fost accesate, din lipsa de proiecte intocmite,
putine fonduri europene puse la dispozitie pentru ecologizarea unor zone poluatoare. De curand,
municipalitatea campineana a dat unda verde infiintarii unitatii de implementare a unui proiect de
ecologizare a batalelor cu reziduuri petroliere de langa Lacul Pestelui, proiect care se va putea realiza
daca va deveni eligibil si finantat cu banii UE. Este vorba despre cea mai poluata zona a orasului,
gudroanele acide depozitate aici fiind produse, in trecutul indepartat, de catre Rafinaria Steaua Romana".
Si Lacul Pestelui este, de multe decenii, acoperit cu un strat de mal petrolier, dar in acest proiect
nu intra si ecologizarea lacului, ci numai a batalelor din jurul sau, in suprafata de circa 8000 m.p.
Infiintarea unitatii de implementare a proiectului (UIP) este o prima etapa obligatorie pentru obtinerea de
fonduri europene nerambursabile. Grantul acordat proiectului de investitii este de 98%, autoritatea locala
urmand sa asigure cofinantarea de 2% din totalul cheltuielilor eligibile, la care se adauga eventuale
cheltuieli neeligibile. Conform studiului de fezabilitate, valoarea totala estimata a lucrarilor va fi de
aproape cinci milioane de euro. UIP este compusa din trei consilieri cu atributii tehnice, financiare si de
achizitii publice, un asistent manager si un manager de proiect, majoritatea provenind din cadrul
Compartimentului de programe europene al Primariei Campina.
Fiind vorba despre o poluare ce dateaza de aproape o suta de ani, amplasamentul a fost selectat in
cadrul unui program operational de mediu pentru reabilitarea siturilor poluate istoric. Desi, de-a lungul
vremurilor dar in special in ultimii 20 de ani zona respectiva a fost cercetata de multe echipe de
specialisti straini (germani, japonezi s.a.), care au exprimat opinii diverse in legatura cu gasirea unei
solutii de distrugere a gudroanelor, niciun demers nu a fost finalizat, din lipsa fondurilor financiare
necesare. Pentru distrugerea si valorificarea deseurilor petroliere, tehnologiile nu sunt bine definite nici pe
plan mondial. Ele sunt foarte scumpe si foarte dificil de aplicat, necesitand tot felul de adaptari, caci
caracteristicile deseurilor nu sunt aceleasi oriunde in lume. Daca municipalitatea va reusi materializarea
acestui proiect ce face parte dintr-un vast program PHARE (la realizarea caruia, prin intocmirea
documentatiilor tehnice si a altor analize, isi vor aduce contributia multe institutii specializate de
prestigiu), Campina va putea scapa, intr-un viitor nu prea indepartat, de o poluare istorica pe care multi
localnici nu o mai vedeau niciodata inlaturata.

III.

OBIECTIVE TURISTICE

1. CASTELUL IULIA HASDEU


Castelul "Iulia Hasdeu" este un castel din municipiul Cmpina, Muntenia, Romnia, construit
ntre anii 1893 i 1896.
Primul rzboi mondial a afectat Castelul Iulia Hasdeu, care necesita reparaii nc dinaintea morii
constructorului su, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1896). Sarcina de realizare a lucrrilor de
restaurare sunt preluate n anul 1924 de ctre Ateneul Popular "B.P.Hasdeu" din Cmpina. Cel de-al
doilea rzboi mondial agraveaz starea construciei pn n anul 1955, cnd numele su este nscris pe
Lista Monumentelor Istorice.
Castelul a fost restaurat ntre anii 1962-1964, Comisia Monumentelor Istorice lund decizia s-l
transforme n muzeu. Graie profesorului de istorie, Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate
muzeele din judeul Prahova, aici va fi deschis la data de 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu".
Afectat de cutremurul din 4 martie 1977, Castelul intr ntr-un lung proces de restaurare i
consolidare. Ca urmare a eforturilor comune ale Inspectoratului pentru Cultur Prahova, ale Consiliului
Municipal Cmpina, ale Muzeului de Istorie i Arheologie i ale Fundaiei "Hasdeu", ritmul lucrrilor a
fost grbit. Dup ce n perioada 1977-1994 a suferit numeroase lucrri de consolidare i restaurare, la data
de 17 iunie 1994, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu" este deschis parial i apoi la 25 februarie 1995, el este
pus n ntregime la dispoziia publicului vizitator, dei lucrrile de restaurare nu se sfriser.
Vizitatorii care trec pragul muzeului pot admira portretele membrilor familiei Hasdeu, obiectele
familiei Hasdeu, fotografii i documente originale, mobilierul vechi de peste un secol, manuscrise i
colecii ale revistelor conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, ediii princeps ale crilor
savantului, precum i tablouri valoroase semnate de pictori renumii precum Sava Henia, Nicolae
Grigorescu, G.D. Mirea sau Diogene Maillart.
De asemenea, n ansamblul expoziiei loc important l ocup preocuprile spiritiste ale lui
B.P.Hasdeu.

10

2. INCHISOAREA DOFTANA
Doftana este o nchisoare romneasc folosit n anii '30 pentru ncarcerarea deinuilor politici.
Este situat n localitateaTelega, judeul Prahova. n timpul regimului comunist a fost transformat ntrun muzeu ns din lipsa fondurilor acesta a fost prsit.
3. BISERICA PIETRICEAUA BREBU

La poalele Carpatilor de curbura, intr-o zona pitoreasca, unica, se afla satul Pietriceaua, care
apartine de comuna Brebu, judetul Prahova. De cand se stiu, pietricenii au avut un spirit liber, oameni
dintr-o bucata, cu un caracter parca imprumutat din duritatea pietrei. Localitatea se numara printre
putinele din tara in care comunistilor nu le-a iesit colectivizarea. Aici a trait si a slujit preotul revolutionar
Ioan Pietriceanu, unul dintre autorii asa-zisei Republici de la Ploiesti.
Pe aceste meleaguri au poposit multi voievozi ai tarii si oameni de seama, precum generalul
doctor Carol Davila si sotia sa Anica, Nicolae Iorga, Dimitrie Bolintineanu, Nicolae Filimon, Regele
Carol I, scriitorul Al. Vlahuta, pictorii Stefan Luchian, Sava Hentia si Nicolae Grigorescu. De la Brebu se
ajunge dupa o ora de mers pe jos spre miazanoapte, la Pietriceaua.
Biserica din Pietriceaua a existat de cand s-a ridicat si mica asezare, in vremea intemeierii Tarii
Romanesti. Dintr-o consemnare a preotului Gheorghe Popescu, care a pastorit parohia Pietriceaua intre
1939 si 1955, aflam ca la 1852 s-a construit biserica avand hramul Sfanta Treime, pe locul daruit de un
batran al unei mari familii pietricene - Ioan Burtea (Puiu). Se stie cu certitudine ca biserica din
Pietriceaua a ramas fara clopot la 20 septembrie 1918, acesta fiind luat de soldatii nemti, pentru a-l topi si
a face tunuri din el. Timp indelungat satenii n-au mai auzit dangat de clopot la Pietriceaua. Insa in 1933,
in vremea preotului Trifu, se toarna un altul, comandat la renumitul Altelier Le Maitre din Bucuresti Fabrica Romana de clopote, policandre si sfesnice bisericesti - Nicolae Ionescu - Furnisorul Curtii
Regale. Clopotul, de 209 kg. este frumos inscriptionat cu caractere latine. Astazi el se aude clar pana in
cel mai indepartat varf de munte.

4. LACUL BREBU

Lacul Brebu se afla n centrul comunei n spatele Mnastririi si a fostului Palat Domnesc, ridicate
de Matei basarab la 1654 Palat n care astazi se gaseste Muzeul de Arta.
Lacul a aparut prin scufundare, probabil dupa 1644 si este cuibarit ntr-o depresiune formata
prin dizolvarea gipsului sau a sarii, cum sustin geologii.

5. MANASTIREA BREBU

11

Mnstirea de la Brebu este una dintre cele mai importante realizri arhitectonice ale domniei lui
Matei Basarab i a artei romneti a secolului al XVII-lea.
Mnstirea este amplasat n vatra localitii Brebu Mnstirii din actualul jude Prahova, n
apropierea rului Doftana. Arealul geografic este ncnttor, situarea acestuia ntr-o depresiune a SubCarpailor, la poalele Bucegilor i Grohotiului, confer o clim dulce i un aer curat cu caliti
terapeutice.
Complexul arhitectural de la Brebu, conceput ca mnstire i curte domneasc, este pstrat n forma
iniial, fiind unul dintre puinele monumente medievale romneti att de bine conservate.
Biserica mnstirii ca arhitectur este asemntoare cu cea de la Mnstirea Dealu, de dimensiuni
mari (30X10m), construit pe un plan triconic cu o turl pe naos i alte dou mai mici pe pronaos, zidurile
avnd grosimea de 2m i sunt din crmid ars i piatr. Decoraiunea exterioar este specific
bisericilor din ara Romneasc, srac, singurele elemente decorative sunt dou registre de firide i un
bru de piatr n partea superioar, i ancadramentele uilor i ferestrelor, acestea fiind realizate de
meterul Lupu (probabil un meter adus din Moldova) i reproduc modele ale goticului trziu
moldovenesc. Decoraiunea nterioar este de secol XIX (1843), cu refacerea picturii tmplei i altarului,
oper a lui Sava Henia ntre anii 1901-1902.
Casele domneti sunt, ca arhitectur, specifice epocii. Construcia este asemntoare cu cea
pstrat la Plumbuita, de dimensiuni relativ mari (11,80X30,20), format din 9 camere i o sufragerie,
toate comunicnd ntre ele. Subsolul este format din dou pivnie boltite, acesul n ele fcndu-se printrun grlici peste care a fost aezat un foior.
Turnul de acces n incinta complexului este de dimensiuni mari, una dintre cele mai frumoase i
mai bine pstrate construcii de acest tip din ara noastr. Este aezat pe latura sudic a incintei, avnd un
parter i trei etaje dominnd prin nlimea (aproximativ 20m) sa nprejurimile, de altfel unul din
scopurile construciei fiind i acela de foior de observaie. Primele dou etaje sunt prevzute cu metereze
pentru arme de foc iar al treilea, folosit drept clopotni, are spaiu deschis n toate prile. Parte din
pereii interiori ai turnului au fost repictai de Sava Henia.
Zidul de incint, cu o nlime de 6m, are form octogonal neregulat. Este fcut din piatr i
crmid ars, fiind prevzut cu metereze pentru tragere. Sub aceste metereze nc se mai pot observa
urmele unui drum de straj de lemn, astzi disprut.
Chiliile i cldirile anexe erau situat pe latura de vest a incintei, astzi fiind disprute n
ntregime, locul existenei lor fiind marcat cu ocazia lucrrilor de restaurare terminate n 1963.
Lucrrile de construcie au nceput la o dat anterioar celei de 27 noiembrie 1640, cnd, n actul
solemn emis de voievod, avnd semntura autograf i pecetea mare a rii, prin care readucea mnstirile
autohtone la stpnii lor fireti i a practicilor drii ca metoh, pomenea de mnstirea Brebu ca despre o
mnstire ridicat din temelii de domnia sa, iar, n aprilie 1641, n actul de ntrire al Patriarhiei de la
Constantinopol se confirma acelai lucru (Catalogul documentelor rii Romneti din Arhivele
Statului, vol.V 1640-1644, Bucureti, 1985, p.111-113, 179-180). Cu toate acestea, n lunga pisanie din
12

pronaos, pstrat integral, se spune c [...]s-a nceput a se zidi n luna lui iunie 27 de zile, n anul 7158
(1650)[...]. Este greu de explicat inadvertena aceasta, unii cercettori afirmnd c la 1650 erau terminate
lucrrile, iar nu ncepute, motivele unui aa lung termen de execuie fiind puse pe seama luptelor cu
Vasile Lupu i a tulburrilor create de revolta seimenilor.
n ciuda acestei pisanii, actele arat c aceast mnstire, cu hramul Sfinilor Arhangheli Mihail,
Gavriil, Azrael i Rafail, era gata, sau mcar funcional, la 1641. Dou acte, unul din 9 martie, prin care
voievodul cumpra pmnt de la mai muli moneni [...]ca s fie fii mrii sale i svintii mnstiri de
moe[...], iar n al doilea din 28 aprilie mut un rumn al mnstirii Mislea pe moiile din Brebu, tiut
fiind faptul c satul, la cea dat, era un sat exclusiv de oameni liberi. De altfel aceste nzestrri cu
pmnturi n satul de moneni nu a fost tocmai un act de bunvoin al acestora cci la 12 iulie 1654,
dup moartea marelui voievod, ntr-un act emis de Constantin erban se spune c [...]Matei voievod,
dup ce a zidit domnia sa mnstire acolo la Brebu, el a fost hotrnicit toat moia Brebului cu 12 boieri
i cu jupanul Preda mare vornic i a propit moia megieilor, de a pus pe toi megieii n mijlocul pdurii
i le-a aprins casele ca s nu se mai ntoarc[...] (apud tefan Andreescu Mnstirea Brebu n Glasul
Bisericii, nr. 1-2, 1968), de altfel prin acest act se d napoi brebenilor jumtate din moia luat prin
metodele artate mai sus. Dup aceste cumprturi n sat, au mai urmat i alte nzestrri cu moii cum
rezult din actele vremii (Voineasa, Titeasa, oprlige i Moceasca).
La sfritul domniei lui Matei Basarab lucrrile la finisaje, precum i pictura bisericii, nu erau
gata n ciuda eforturilor celor doi ispravnici Mogo, iuzbaa din Puleti i Antonie postelnicul din
Negoieti, iar ca prim egumen este atestat din pisanie chir Vasilie monahul, probabil acelai care la 1646
va fi menionat ca egumen la Mnstirea Pltreti.
Domnitorul Antonie din Popeti recondiioneaz turnul incintei nzestrndu-l cu un clopot, astzi
disprut. Conflictul iscat de deposedrile forate s-a acutizat dup moartea lui Matei Basarab conducnd
firesc la un dezinteres al locuitorilor fa de mnstire aceasta intrnd ncet n paragin, Constantin
Brncoveanu gsind sfntul loca ntr-o stare jalnic. Prin dou acte datate 24 februarie 1689 i 2 iulie
1690 reconfirm vechile privilegii ale mnstirii i scutesc de dri un numar de 52 de localnici pentru a
ajuta la terminarea lucrrilor de finisare i executarea picturii murale (astzi pstrat numai fragmentar la
unele din arcade ferestrelor). Prin aceste acte, precum i prin cele ulterioare, d n seama unei pri a
locuitorilor grija privind ntreinerea cldirilor n schimbul unor scutiri de dri. Aceast atitudine va
provoca o scindare a satului n, aa cum este cunoscut azi, Brebu Mnstiresc i Brebu Megieesc.
Totui aceast reorganizare a administraiei mnstirii nu se dovedete a fi cea mai eficient cci
conflictul cu monenii brebeni nu s-a stins deci, n continuare, mnstirea a continuat s se ruineze treptat.
Grigore al II-lea Ghica, vznd c biserica [...]au rmas slab i foarte srac[...], ntr-un act din 8 mai
1752, trece administrarea mnstirii din minile urmailor celor lsai de Constantin Brncoveanu n cea a
Eforiei Spitalului Pantelimon din Bucureti, egumenul i clugrii avnd a se ocupa de cele sprituale, iar
spitatlul de cele materiale. Aceast nchinare avea s fie un contract n toat regula n care, clugrii n
schimbul administrrii i ntreinerii bunurilor (reparaii, construcii etc.) ddeau o sum anual de 25 de
taleri. Tot Eforia se ocupa i de numirea de egumeni, precum i de numirea i ntreinerea a doi preoi
pentru locuitorii din sat.

13

Cutremurul puternic din 1802 drm turlele bisericii, surp zidurile i fisureaz turnul de la
intrare drmnd partea superioar. Ceva reparaii s-au fcut abia ntre anii 1828-1836 cnd se refac
turlele, ns din lemn, punndu-se i o inscripie. n 1838, un alt cutremur mare devasteaz mnstirea,
refcut parial, chiar n acelai an, de arhimandritul Teodor Cernicanul.
La mijlocul secolului al XIX-lea aici a funcionat o impresionant bibliotec a arhimandritului
Ghenadie Prvulescu coninnd manuscrise vechi i cri valoase. Din nefericire acestea toate au disprul
n incendiul din 1 decembrie 1855 care a mistuit n ntregime chilile i anexele.
n 1863, odat cu secularizarea averilor mnstireti, mnstirea Brebu este desfiinat i
reorganizat ca biseric de mir, pmnturile i bunurile clugrilor trecnd n patrimoniul Eforiei
Spitelelor Civile care le-a scos la licitaie. Casele domneti, i ele luate de Eforie, au fost transformate mai
nti n cas de vacan pentru elevele de la azilul Elena Doamna, apoi n sanatoriu, preventoriu, ntre
1950 i 1957 n cas de btrni ca, n sfrit, n 1959 s devin muzeu.
Lucrri de reconstrucie i restaurare au fost fcute n anii 1843, de ctre domnitorul Gheorghe
Bibescu, 1930, cnd s-a refcut faada, 1939, cnd s-au drmat turlele de lemn i pridvorul adugat n
secolul al XIX-lea redndui-se aspectul iniial. Dup instaurarea republicii, are loc cea mai mare
campanie de restaurare i recondiionare a ansamblului arhitectonic ntre anii 1955-1960, rafcndu-se
turlele de piatr, drmndu-se ce a mai rmas din chiliile mai noi i marcndu-se cele vechi etc. Cu
aceast ocazie biserica este nchis pentru slujbe i, mpreun cu tot complexul, este transformat n
muzeu de istorie i art medieval.

6. MUZEUL NICOLAE GRIGORESCU


Nicolae Grigorescu este primul pictor romn de circulatie europeana, care a trait ntre anii 18381907.
A nceput prin a face pictura religioasa: icoane si pictura murala n cteva biserici si mnastiri din
Romnia - pictura de la mnastirea Agapia, ramnnd pna n zilele noastre o capodopera a geniului.
Studiile si le-a facut la Paris, iar apoi s-a retras la Barbizon, alaturndu-se grupului de pictori nonconformisti, care cu cativa ani nainte se stabilisera acolo practicnd pictura de plain-air, ncepe sa picteze
n padurea Fontainbleau, renuntnd la principiile artei academiste, practicnd un nou stil, asemenea unui
Millet, Diaz, Corot, Troyon etc.
Cunoaste o evolutie foarte rapida spre noua formula plastica, care se poate vedea n toate genurile
pe care le-a abordat cu o neasemuita usurinta: portret, peisaj, scene diverse (istorice, cmpenesti, de
razboi etc.), natura statica etc.
Legaturile lui Grigorescu cu lumea artistica europeana, n special cu cea franceza, au fost foarte
strnse, ani de-a rndul a avut n acelasi timp ateliere n Romnia si Franta. Cel mai mult Grigorescu a
iubit Bretania si Normandia: "Spalatorese n Bretania", "Taranca franceza n vie", "Fetita bretona", "Plaja
la ocean", "Batrna la Brolle", "Strada la Vitre", "Interior la Vitre", "Pescarita la Granville".
A asimilat informatii care au aparut n a doua jumatate a veacului trecut si le-a aplicat n mod
creator pentru a exprima adevarul plastic specific peisajului romnesc. Eliberandu-se de
14

conventionalismul academic a reusit n mod exceptional redarea sincera, directa si spontana a imaginii
adevarate a naturii.
A adus n arta romneasca legatura intima cu natura, contactul direct cu realitatea.
O mentiune trebuie facuta pentru a scoate n evidenta talentul de desenator al lui Grigorescu.
Artistul a desenat foarte mult, cele mai multe desene care se pastreaza pna astazi, sunt legate de
Razboiul de Independenta (1877) la care a participat ca reporter de razboi. Acum mai mult ca n alte
situatii, ajunge sa se exprime n chip desavrsit, imaginile fiind prinse n fuga condeiului n care fiecare
trasatura bruta, oarecum rezumativa, are ceva din precizia si forta unui cuvant spus ntr-o telegrama.
Expresia rapida, precisa, elimina tot ce nu este indispensabil pentru a pastra si pune n valoare esentialul.
Astfel, numai prin simplul duct al liniei, fara nici un fel de umbra, sugereaza volumele, asa cum au izbutit
sa o faca marii desenatori clasici: "Trecerea Dunarii la Corabia", "Cap de pod ntre Tumu Magurele si
Nicopole", "Caruta de campanie cu trei cai", "Rosier calare", "Turc fumnd din pipa"; "Vedete la
Plevna",
"Ambulanta pe front".
Catre sfrsitul vietii a venit definitiv n Romnia, stabilindu-se pe Valea Prahovei pe care o
cunostea nca din tinerete, cnd obisnuia sa faca dese excursii nsotit de prietenii sai.
Pentru o perioada s-a stabilit la Posada, o mica asezare ntre Sinaia si Cmpina, un loc foarte
ndragit de artist de unde ne-a lasat renumitele "posade". In 1891 paraseste Posada si se stabileste la
Cmpina. Aici a avut 2 ateliere, unul mai nti nchiriat si apoi ntre anii 1901-1904 si-a construit pe un
teren cumparat pe soseaua nationala, o casa-atelier n care a locuit mpreuna cu sotia Maria Danciu si fiul
lor Gheorghe.
Planul a fost ntocmit de nsusi artistul, n stilul caselor din zona: opt camere, parter si etaj,
balcoane
pe
trei laturi si acoperisul din sindrila. A trait n aceasta casa pna n anul mortii (21 iulie 1907). Dupa
moartea artistului, familia a locuit n continuare pna n 1918. n timpul Primului Razboi Mondial
cladirea a ars ncepnd de la etaj, marea pierdere fiind atelierul.
Casa a ramas sub forma de ruina pna n 1951-1952, cnd Primaria a luat hotarrea de a
reconstrui pe vechea temelie. Planul a fost ntocmit de arhitectul cmpinean Popisteanu si de un real folos
au fost informatiile date de fiul artistului si de baiatul de sevalet al artistului, Nae Goage. Cladirea a fost
terminata repede, iar ntre anii 1955-1957 s-a amenajat un muzeu memorial, singurul care exista n
Romnia. Pentru amenajarea interioara s-au folosit fotografiile existente din 1904, 1908, diapozitive din
1910 etc. Obiectele au fost achizitionate de la familie sau persoane particulare la care ajunsesera n urma
deselor vnzari facute de urmasii artistului. De asemenea, au fost expuse si 54 de tablouri luate n
custodie de la Muzeul National de Arta Bucuresti (care ulterior au fost retrase), dar si de la alte muzee
(Brasov, Ploiesti).
Inventarul muzeului s-a mbunatatit an de an, astfel ca n anul 2004 s-a luat decizia de a remodela
interioarele, ncercnd sa se puna mai mult n valoare personalitatea artistului n ultimii ani petrecuti la
Cmpina.
Pe lnga fotografii, diapozitive, de un real folos au fost descrierile facute de prietenii artistului
care l-au vizitat si care au vorbit cu multa placere despre numarul mare de tablouri, care se gaseau mai
ales n atelier (200), si care acopereau peretii de la plafon pna la podea, si o multime de obiecte diverse,
reprezentnd epoci si stiluri diferite.
Artistul le cumparase ncepnd din primii ani cnd se afla la Paris si ntotdeauna marturisea ca
pentru el acestea reprezinta niste prieteni dragi, care-i aminteau locuri si oameni pe care-i cunoscuse, si de
15

care nu s-ar fi despartit niciodata. Astfel le-a purtat din atelier n atelier pna n ultimii ani: n atelierul de
la Cmpina gasim obiecte orientale cumparate nca din anul 1873 etc. n atelier, pe langa lucrarile
artistului gasim mobilier frantuzesc, un ceas nemtesc, covoare orientale, o tapiserie franceza de mari
dimensiuni etc.
Holul principal al cladirii, n care se gasea scara ce ducea la etaj, era amenajat n stil oriental.
Contemporanii vorbesc despre grija si simtul estetic cu care erau asezate obiecte att de diverse (pusti
vechi cu aprindere cu cremene, lampi ajurate de Damasc care filtrau lumina, vesminte orientale,
narghilea, covoare de rugaciune etc.) nct cel care l privea avea impresia ca se gaseste n fata unei pnze
pictate de maestru. De altfel, exista o astfel de pnza ce sustine si acum, ca o marturie vie, imaginea
acestui interior. n sufragerie si primea oaspetii - Delavrancea, Caragiale, Vlahuta - n jurul unei mese pe
care se gaseau mereu flori proaspete. Tot aici se afla o tapiserie din secolul al XVIII-lea de tip Arazzo. n
biblioteca artistului se gasea un numar impresionant de volume ncepnd din anul 1683, lucrari valoroase
din toate domeniile de activitate, dar mai ales carti despre arta si carti primite cu dedicatie din partea
autorilor, se mai pastreaza 245 de volume. La parter mai exista o sala n care se organizeaza expozitii
temporare. Etajul cladirii adaposteste un centru de documentare si informare Nicolae Grigorescu.
Astazi, muzeul memorial este o sectie a Muzeului Judetean de Arta Prahova n administrarea
Consiliului Judetean Prahova.
Exteriorul casei este dominat de terasa de lemn care se ntinde pe toata lungimea etajului,
imprimndu-i un aer cald si intim si amintind de foisoarele caselor taranesti romnesti. Terasa este
sprijinita de console elegante de lemn.
Intrnd n hol, te surprinde caldura atmosferei care te va nsoti pe parcursul ntregii case. Scara
de lemn te mbie spre etaj.
Sub casa scarii este amenajat un colt exotic (foto 1) format din lucrari de factura orientala,
colectionate de pictor n Istanbul n 1873: covoare, arme, vase, masute si cutii pentru pastrarea diferitelor
obiecte de pret, vesminte, papucei, o narghilea. Asezarea obiectelor este asemenea celei prezentate de
artist ntr-un tablou surprinzator, plasat de muzeografi n acest spatiu. Este vorba despre pictura plasata pe
peretele din stnga al holului. Jumatate din compozitie este figurata foarte detaliat, n stilul picturii
academiste a secolului al XIX lea, cealalta jumatate fiind abia schitata. Lucrarea se vrea un gest de
fronda la adresa celor care l acuzau ca nu stie a picta cum pictau contemporanii lui. A demonstrat prin
aceasta ca stiinta dea desena o avea, dar scopul lui era altul, nu acela de a picta minutios, ci acela de a
sugera numai ceea ce-si propusese.
Acest colt cu obiecte orientale este recreat pentru a sugera o camera. nchis pe trei parti de
pereti, acesta se prezinta ca un spatiu decorativ si aglomerat de forme geometrice. Deja n acest prim
intrnd ghicim dimensiunile ntregii case si ale celorlalte ncaperi. Totul este la dimensiuni umane,
ncalzit de lemnul prezent nu numai la scara, dar si n lambriul peretilor. naltimea holului de intrare este
diminuata de scara care ofera accesul la etaj.
Prima ncapere de la parter, cea din dreapta intrarii, era sufrageria n care se ncingeau discutii cu
prietenii: B. Delavrancea, Al. Vlahuta, G. Cosbuc, O. Goga, dr. C. I. Istrati. Acesta din urma este cel care
a ncurajat, nca din timpul vietii pictorului, ideea nfiintarii unui muzeu Nicolae Grigorescu. Aceasta
ncapere gazduieste una din variantele de mari dimensiuni ale Carului cu boi.
Biblioteca artistului este ocupata acum de piese de mobilier modeste, asa cum i placea lui sa fie
totul, frumos si modest, nobletea si eleganta stilului fiind sesizabile mai ales n simfoniile de culori pe
care le crea. n corpul de biblioteca de afla diverse volume, de la cele despre antichitatea greaca si latina

16

pna la literatura franceza a secolelor XVI XVIII. Portrete ale membrilor familiei, pastorasi si taranci,
ca si peisajele grigoresciene cu care suntem obisnuiti troneaza pe peretii acestei ncaperi.
Patrundem acum n cea mai mare camera a casei si cea mai importanta prin activitatea de creatie
care se desfasura aici: atelierul artistului. Este o ncapere bine luminata si generoasa n diversitatea
spatiului. Obiectul pe care ti se atintesc ochii este sevaletul pe care sta sprijinita una din ultimele lucrari
ale artistului, neterminata: La izvor. Peretii sunt ncarcati de picturi ale lui Grigorescu: Autoportret,
Apus de soare la Barbizon, Pastorita stnd, Ciobanas cu turma, Care cu boi trecnd un vad etc.
Uriasa tapiserie este probabil de factura frantuzeasca si dateaza din secolul al XVIII-lea. Piesele
de mobilier sunt cumparate de artist din Franta si se potrivesc foarte bine cu interiorul acesta definit de
materialul viu si cald care este lemnul. Covoarele decorative care atrna pe pereti sunt de factura orientala
si provin din aceeasi colectie pe care si-a format-o artistul la Istanbul.
Adapostind tablouri remarcabile ale lui Nicolae Grigorescu, muzeul din Cmpina are un alt mare
avantaj: acela de a prezenta o serie de lucrari importante din creatia artistului, n cadrul initial n care se
aflau. Recrearea interioarelor si a casei n ntregime este o idee extraordinara si o placere pentru vizitatori.
Astfel, opera celui mai important artist romn este mai usor de urmarit si privit, de nteles si placut.
Atmosfera te nvaluie de la primii pasi n casa si te urmareste mult timp dupa ce ai parasit-o.

7. LACUL SI BARAJUL PALTINU


Lacul Paltinu este un lac de acumulare pentru apa potabila, intins pe o lugime de 3 km, oferind o
priveliste incantatoare. Ambele maluri ofera conditii prielnice pentru asezarea unor campinguri pitoresti si
case de vacanta. Este asezat intr-o zona montana pitoreasca, in bazinul Doftana iar in apropriere se
gaseste raul Doftana, la confluenta cu Paraul Paltinoasa si Secaria. Situat la o altitudine de 650 m lacul
Paltinoasa ocupa o suprafata de 215 ha.
Barajul Paltinu este situat n Judeul Prahova, pe valea rului Doftana, n aval de confluen a
acesteia cu valea Pltinoasa, n cheile numite "La Tocile".
Din cauza condiiilor geomorfologice dificile ale amplasamentului, a fost adoptat varianta unui
baraj de beton n arc cu dubl curbur cu rost perimetral. Aceast solu ie a implicat realizarea unui soclu
de fundaie prelungit pe malul stng cu o arip parabolic. Acest soclu permite o simetrizare a sec iunii n
care este executat barajul propriu zis i permite o preluare mai bun a diferen elor modulelor de
elasticitate ale rocei de pe cei doi versani. De asemenea, soclul permitea o adaptare mai bun la condi iile
geologice locale, prin plombarea zonelor cu roc alterat. Terenul de funda ie a fost consolidat printr-un
voal de etanare realitat prin injecii cu lapte de ciment. ntre barajul parabolic i versantul stng s-a mai
executat i o culee de beton, care contribuie la o conlucrare mai bun a barajului cu versantul.
Barajul are o nlime deasupra fundaiei de 108 m., cota coronamentului barajului fiind la cota
654 m.d.M., Lungimea total a coronamentului barajului este de 455 m.Pentru stabilizare, au mai fost
executate lucrri de consolidare a ambilor versan i prin ancorare cu cabluri pretensionate.
Cu toate aceste lucrri, n timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat infiltra ii mari pe sub
soclu, depind 150 l/s i deplasri ale structurii la contactul dintre arcul central i aripa parabolic. Ca
urmare, s-au executat diferite lucrri suplimentare printre care suplimentarea voalului de etan are,
amplificarea sistemului de drenaj i acoperirea pr ii aval a versantului stng cu blocuri de beton n trepte

17

de 6 -8 m, ancorate n adncime cu cabluri pretensionate.Cu aceste msuri, infiltra iile au ncetat iar
comportarea barajului i a versanilor au rmas n limite admisibile.
Lucrrile de execuie a barajului Paltinu au nceput n 1966, barajul fiind dat n func iune n 1971.
O a doua etap de consolidri a fost executat n intervalul 1976 - 1982.
Barajul Paltinu servete n principal pentru alimentarea cu ap potabil i industial a
municipiilor Cmpina i Ploieti. n subsidiar, barajul asigur i ap pentru irigarea a 9.000 ha n lunca
rului Prahova n zona Bicoi-Ploieti i pentru salubrizarea rului Dmbul din Ploieti.

18

CONCLUZII

19

BIBLIOGRAFIE

Monografia oraului Cmpina: Istoric i documente, Stoica Teodorescu, Editura Tipografia


"Gutenberg" Mihail S. Gheorghiu, Cmpina, 1924;

Istoricul nvmntului profesional de petrol din Cmpina: 1904 - 2004 , Gheorghe Stanciu,
2004;

WIKIPEDIA.RO.

20

ANEXE
ANEXA 1. POZITIA GEOGRAFICA MUNICIPIUL CAMPINA

21

ANEXA 2. RAFINARIA STEAUA ROMANA

22

ANEXA 3. LACUL PESTELUI

23

ANEXA 4. CASTELUL IULIA HASDEU

24

ANEXA 5. MANASTIREA BREBU

25

ANEXA 6. MUZEUL NICOLAE GRIGORESCU

ANEXA 7. LACUL PALTINU

26

MUNICIPIUL CAMPINA

27