FACULTATEA DE TRANSPORTURI TELECOMENZI SI ELECTRONICA IN TRANSPORTURI
OSCILATOR AUDIO FRECVENTA
-proiect-
Profesor S.l. Dr. Ing. Stan Valentin
Student Daniel Caldararu 8315
2013 2014
I.
TEMA DE PROIECTARE
Descrierea circuitului Acest circuit este un oscilator de audio frecventa care are parametrii tehnici : - Tensiunea efectiva (determinate prin masuratoare de aprox 120mV), - frecventa de oscilatie de aprox 1Khz si - tensiunea de alimentare a circuitului +/- 9V, forma semnalului aproximativ sinusoidala(vizualizata pe osciloscop) - Integratul care realizeaza amplificatorul de tensiune este de tipul LM741
Schema functioneaza in felul urmator:
Acest oscilator de audio frecventa este un oscilator in punte Wien folosind reteaua in punte Wien. Schema electrica se compune din: R1, R2, C1, C2 (aceste elemente passive alcatuiesc reteaua Wien) (reateaua de reactive pozitiva). Amplificatorul in tensiune este realizat de catre amplificatorul operational LM741, R3 si P1 alcatuiesc reteaua de reactie negative care determina amplificarea in tensiune la iesirea oscilatorului. Diodele D1 si D2 care sunt conectate in anti-paralel impreuna cu R3 alcatuiesc un control automat al amplificarii.
Descrierea controlului automat al amplificarii:
Cand oscilatiile incep sa creasca pe R3, apare o cadere de tensiune mai mare, iar pe P1 apare o cadere de tensiune mai mica determinand o reactive negativa mai profunda astfel incat amplificarea scade si deci tensiunea oscilatorului la iesire este mai mica, deci se evita intrarea in limitare a amplificatorul operational, si deci forma semnalului de la iesire se pastreaza aproximativ sinusoidala fara ca semnalul sa devina dreptunghiular. Sursa de alimentare este alcatuita din 2 baterii de 9V cu punct de masa la conexiunea in serie a celor doua.
Principiul de functionare este urmatorul:
Reteaua de reactie pozitiva (reteaua in punte Wien) este o retea selectiva care atunci cand nu exista defazaj exista o frecventa de rezonanta a retelei in care R = Xc . Reteaua de reactive pozitiva aduce o parte a semnalului de la iesire catre intrare neinversoare in faza, astfel amplificatorul devenind oscillator si putand produce semnal la iesire fara introducerea unui semnal exterior catre intrare. Reteaua de reactive negativa D1, D2, R3, P1 controleaza amplificarea in tensiune a oscilatorului. Principiul reactiei negative : Aduce o parte a semnalului de la iesire catre intrarea inversoare astfel incat va exista un defazaj de 180 de grade intre cele doua semnale astfel incat se limiteaza atat amplifacarea cat si limitarea distorsiunilor astfel incat forma semnalului sa fie cat mai sinusoidala.
II.
INTRODUCERE
n aparatura electronic i n echipamentele de msur sunt necesare semnale
sinusoidale de anumite frecvene. Pentru producerea lor se utilizeaz circuite numite oscilatoare electronice. Acestea sunt realizate din amplificatoare care sunt aduse n regim de autooscilaie prin aplicarea unei reacii pozitive la intrare cu ajutorul unor reele de defazare.
Dup reeaua de defazare oscilatoarele sunt:
Oscilatoare RC - au reeaua de reacie constituit din rezistoare i condensatoare conectate ntr-un mod specific. Perioada de oscilaie este determinat de constanta global de timp a reelei de reacie.Cu elemente RC se pot realiza frecvene de ordinul ( 10 -2 106 ) ,ceea ce conduce la o serie numeroas de aplicaii n domeniul de joas frecven..
Descrierea circuitului integrat ales:
Seria LM741 sunt amplificatoare operationale de uz general care ofera performante imbunatatite peste standardele din industrie, cum ar fi LM709. Ele sunt din start, inlocuitori pentru 709C, LM201, MC1439 si 748 in cele mai multe aplicatii. Amplificatoarele ofera multe caracteristici care fac aplicarea lor aproape foarte simplu de manevrat: protectie asupra suprasarcinii pe intrare si iesire, fara clanta atunci cand modul gamei comune este depasita, precum si libertarea de oscilatii. LM741C este identic cu exceptia faptului ca LM741/LM741A/LM741C a asigurat performantele peste 0 C la + 70 C intervalul de temperatura, in loc de -55 C la +125 C.
Diagrame de conexiune
PACHETUL TO-99
PACHETUL CDIP sau PDIP
PACHETUL CLGA
EVALUARI MAXIME ABSOLUTE
LM741A
LM741
22V
22V
18V
500 mW
500 mW
500 mW
30V
30V
30V
15V
15V
15V
Continuous
Continuous
Continuous
Operating Temperature Range
55C to +125C
55C to +125C
0C to +70C
Storage Temperature Range
65C to +150C
65C to +150C
65C to +150C
150C
150C
100C
P0008E-Package (10 seconds)
260C
260C
260C
NAB0008A- or LMC0008C-Package (10 seconds)
300C
300C
300C
215C
215C
215C
215C
215C
215C
400V
400V
400V
Supply Voltage Power Dissipation Differential Input Voltage Input Voltage Output Short Circuit Duration
CARACTERISTICI ELECTRONICE LM741A Parameter Input Offset Voltage
Test Conditions
Min
Typ
LM741 Max
Min
RS 50 TAMIN TA TAMAX RS 50 RS 10 k
Test Conditions
Input Offset Voltage Adjustment
TA = 25C, VS = 20V
Range Input Offset Current
TA = 25C
Min
Typ
3.0
6.0
TA = 25C
30
LM741 Max
Min
Typ
LM741C Max
Min
Typ
Max
15
30
20
200
70
85
500
20
mV 200 300
1.0
TAMIN TA TAMAX,
80
0.5
6.0
nA nA/C
80
0.210
TA = 25C, VS = 20V
mV
V/C
500
80
1.5 0.3
2.0
0.3
2.0
12
13
500
nA
0.8
VS = 20V TA = 25C 12
TAMIN TA TAMAX Large Signal Voltage Gain
2.0
0.5
TAMIN TA TAMAX
Input Voltage Range
Max
15
15
Average Input Offset Current
Input Resistance
5.0
Typ
mV
10
TAMIN TA TAMAX Drift Input Bias Current
1.0
Min
4.0
LM741A Parameter
Max
TA = 25C RS 10 k
Average Input Offset Voltage Drift
LM741C
Typ
13
TA = 25C, RL 2 k VS = 20V, VO = 15V VS = 15V, VO = 10V TAMIN TA TAMAX,
50
V/mV
32
V/mV
16
RL 2 k, VS = 20V, VO = 15V VS = 15V, VO = 10V Output Voltage Swing
VS = = 5V, V 20VVO = 2V S RL 10 k RL 2 k VS = 15V RL 10 k
Output Short Circuit
RL 2 k TA = 25C
Current Common-Mode Rejection
TAMIN TA TAMAX TAMIN TA TAMAX
Ratio
12 10
25
10
35
12
25
14
25 mA
40
RS 10 k, VCM = 12V
Supply Voltage Rejection Ratio
14
70
90
70
90
dB
TAMIN TA TAMAX, VS = 20V to VS = 5V RS 50
Transient Response Rise Time
RS 10 k TA = 25C, Unity Gain
dB 86
96
Overshoot 0.25 Bandwidth
(2)
TA = 25C
0.437
1.5
0.8
0.3
0.3
s MHz
Slew Rate
TA = 25C, Unity Gain
Supply Current
TA = 25C
Power Consumption
TA = 25C VS = 20V VS = 15V
0.3
0.7
0.5 1.7
80
150
DIAGRAMA SCHEMATICA
0.5 2.8
1.7
V/s 2.8
mA
mW
III. SCHEMA BLOC
R.S.
R.R.N. IN INV.
A.B.
OU T
A.L.
IN NEINV.
R.R.P. R.S. R.R.N. A.B. R.R.P. A.L.
IV.
rezistenta de sarcina; retea de reactie negativa (formata din P1R2, D1,D2); amplificator de baza ; retea de reactie pozitiva (Puntea Wien); alimentare ;
SCHEMA ELECTRONICA
Amplificatorul de baza care realizeaza amplificarea in tensiune este un
amplificator operational. Avantajul acestor amplificatoare operationale este faptul ca, curentii absorbiti de catre intrari (inversoare si neinversoare) sunt neglijabili, iar amplificarea lui depinde intr-o mare masura de reteaua de reactie negativa.
Reprezinta reteaua de reactie pozitiva si anume( aceasta reate este de tipul
punte Wien). Aceasta retea aduce semnalul de la iesire catre intrarea neinversoare in faza astfel incat la o anumita frecventa (in cazul meu, 1kHz) valorile rezistentelor se egaleaza cu valorile reactantelor capacitive astfel incat aceasta retea devine una selectiva. Aceasta retea aducand semnalul de la iesire catre intrarea neinversoare a amplificatorului operational, si indeplindu-se conditia de oscilatie al lui Barkhaussen (A * Beta = 1) A = amplificarea amplificatorului Beta = factorul de transfer al reactiei positive Astfel incat amplificatorul devine oscillator el putand reda semnal la iesire fara a primi semnal la intrare, si intretinand oscilatiile. Buzzerul: Este folosit ca sarcina electro acustica pentru a reda sunetul la frecventa de aproximativ 1kHz.
Realizeaza circuitul de reactie negativa care determina amplificarea
oscilatorului. D1 conectat in anti paralel cu D2 si conectate la bornele lui R3, realizeaza controlul automat al amplificarii astfel incat forma semnalului la iesire sa fie cat mai sinusoidala. Diodele folosite in circuit sunt diode cu germaniu, astfel incat ele sa se deschida la o tensiune mai mica decat cele cu siliciu (0,3V).
Am folosit un potentiometru semireglabil in locul uni resistor fix pentru a
avea o plaja de reglaj asupra determinarii amplificarii oscilatorului, modificand forma semnalului la iesire sa fie aproximativ sinusoidala.
Am folosit 2 baterii de 9V pentru ca AO se alimenteaza cu tensiune dubla,
cele 2 baterii fiind conectate in serie, punctual unde cele 2 se intersecteaza am putut forma un punct de masa, iar tensiunea de 9V a fost mai la indemana pentru o buna comoditate
V.
ALEGEREA SI CALCULUL COMPONENTELOR
OSCILATOR RETEA WIEN
- demonstratie Puntea Wien este una dintre reele pasive cele mai utilizate pentru generarea unor tensiuni sinusoidale cu distorsiuni reduse. Schema unui oscilator cu reea Wien, realizat cu amplificator operaional este prezentat n figura 1. Transferul reelei Wien este maxim cnd faza tensiunii pe R2 ,C2 este aceeai cu faza tensiunii aplicate pe R 1,C1 . Amplificatorul operaional (n conexiune neinversoare) considerat ideal este caracterizat de parametrii exprimai de relaiile 1.1 . n aceast situaie, schema echivalent a oscilatorului cu reea Wien are structura prezentat in figura 2.
1.
Schema de principiu a unui oscillator cu retea Wien
Relatia 1.1
2.
Schema de principiu, echivalenta, a unui oscillator cu retea Wien
Relaia lui Barkhausen: Ar =1 , dup calculul impedanelor
echivalente (relaiile 1.2 i 1.3), are expresia dat de relaia 1.4 .
Relatia 1.2
Relatia 1.3
Relatia 1.4
Pentru s = j, rezulta conditia de amplitudine (relatia 1.6) si
conditia de faza (relatia 1.6), pentru intretinerea oscilatiilor.
Relatia 1.5
Relatia 1.6 Daca se considera: C1 = C2 = C si R1 = R2 = R, conditiile exprimate de relatiie 1.5 si 1.6 devin:
Calcul
VI. SCHEMA DE CABLAJ
VII. Tehnologia de realizare
Pentru realizarea circuitului imprimat am folosit o folie presempel si ca substanta de corodare am folosit clorura Ferica. Pasul 1 desenarea circuitului imprimat in PCB Wizzard Pasul 2 imprimarea pe foila presempel a desenului Pasul 3 transpunerea de pe folie a presempelului a desenelui pe cablajul din cupru folosind fierul de calcat. Pasul 4 dezlipirea cu atentie a foliei de pe cablaj, pe cablaj ramanand doar imprimarea desenului care era pe foila PMP. Pasul 5 introducerea cablajului in baia de clorura ferica, timpul estimative corodarii a fost de 45min. Pasul 6 Spalarea cablajului si indepartarea desenului ramanand doar traseele de cupru. Pasul 7 punctarea si gaurirea Pasul 8 introducerea componentelor si cositoritul lor Pasul 9 Testarea circuitului
VIII. DIAGRAMA DE DEFECTARE
In partea practica, daca circuitul nu functionaeaza sau forma semnalului la iesire exista o limitare ( semnalul este dreptunghiular) se umbla catre potemtiometrul P1 ajustand negatia negative astfel ajustand amplificarea modificand forma semnalului la iesire aproximativ sinusoidala. In testarea circuitului s-a observant o amplificarea prea mica a semnalului la iesire , chiar daca forma semnalului era sinusoidala si am inlocuit diodele de siliciu cu diodele germanium astfel incat sa mai putem creste putin amplificarea deoarece tensiunea de deschidere a diodelor cu germanium este ami mica decat a cea a diodelor cu siliciu.
IX. Concluzii Am constatat ca forma semnalului acestui oscilator RC nu a fost chiar sinusoidala, fata de calculele din teorie si de aceea am pus potentiometrul P1 pentru a ajusta atat amplificarea, astfel incat ajustanduse forma semnalului sa fie cat mai sinusoidala chiar daca am mai sacrificat amplificarea ( mai mica). In practica am constatat la fel ca in teorie ca acest amplificator nu poate devine nu oscillator daca nu se indepineste conditia lui Barkhauss.
