Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE TRANSPORTURI
TELECOMENZI SI ELECTRONICA IN TRANSPORTURI

OSCILATOR AUDIO FRECVENTA


-proiect-

Profesor
S.l. Dr. Ing. Stan Valentin

Student
Daniel Caldararu
8315

2013 2014

I.

TEMA DE PROIECTARE

Descrierea circuitului
Acest circuit este un oscilator de audio frecventa care are parametrii tehnici :
- Tensiunea efectiva (determinate prin masuratoare de aprox 120mV),
- frecventa de oscilatie de aprox 1Khz si
- tensiunea de alimentare a circuitului +/- 9V, forma semnalului aproximativ
sinusoidala(vizualizata pe osciloscop)
- Integratul care realizeaza amplificatorul de tensiune este de tipul LM741

Schema functioneaza in felul urmator:


Acest oscilator de audio frecventa este un oscilator in punte Wien folosind
reteaua in punte Wien.
Schema electrica se compune din: R1, R2, C1, C2 (aceste elemente passive
alcatuiesc reteaua Wien) (reateaua de reactive pozitiva). Amplificatorul in tensiune
este realizat de catre amplificatorul operational LM741, R3 si P1 alcatuiesc reteaua
de reactie negative care determina amplificarea in tensiune la iesirea oscilatorului.
Diodele D1 si D2 care sunt conectate in anti-paralel impreuna cu R3 alcatuiesc un
control automat al amplificarii.

Descrierea controlului automat al amplificarii:


Cand oscilatiile incep sa creasca pe R3, apare o cadere de tensiune mai mare,
iar pe P1 apare o cadere de tensiune mai mica determinand o reactive negativa mai
profunda astfel incat amplificarea scade si deci tensiunea oscilatorului la iesire este
mai mica, deci se evita intrarea in limitare a amplificatorul operational, si deci
forma semnalului de la iesire se pastreaza aproximativ sinusoidala fara ca semnalul
sa devina dreptunghiular. Sursa de alimentare este alcatuita din 2 baterii de 9V cu
punct de masa la conexiunea in serie a celor doua.

Principiul de functionare este urmatorul:


Reteaua de reactie pozitiva (reteaua in punte Wien) este o retea selectiva
care atunci cand nu exista defazaj exista o frecventa de rezonanta
a retelei in care R = Xc .
Reteaua de reactive pozitiva aduce o parte a semnalului de la iesire catre
intrare neinversoare in faza, astfel amplificatorul devenind oscillator si putand
produce semnal la iesire fara introducerea unui semnal exterior catre intrare.
Reteaua de reactive negativa D1, D2, R3, P1 controleaza amplificarea in tensiune a
oscilatorului.
Principiul reactiei negative :
Aduce o parte a semnalului de la iesire catre intrarea inversoare astfel incat
va exista un defazaj de 180 de grade intre cele doua semnale astfel incat se
limiteaza atat amplifacarea cat si limitarea distorsiunilor astfel incat forma
semnalului sa fie cat mai sinusoidala.

II.

INTRODUCERE

n aparatura electronic i n echipamentele de msur sunt necesare semnale


sinusoidale de anumite frecvene. Pentru producerea lor se utilizeaz circuite
numite oscilatoare electronice. Acestea sunt realizate din amplificatoare care sunt
aduse n regim de autooscilaie prin aplicarea unei reacii pozitive la intrare cu
ajutorul unor reele de defazare.

Dup reeaua de defazare oscilatoarele sunt:


Oscilatoare RC - au reeaua de reacie constituit din rezistoare i
condensatoare conectate ntr-un mod specific. Perioada de oscilaie este
determinat de constanta global de timp a reelei de reacie.Cu elemente RC se
pot realiza frecvene de ordinul ( 10 -2 106 ) ,ceea ce conduce la o serie
numeroas de aplicaii n domeniul de joas frecven..

Descrierea circuitului integrat ales:


Seria LM741 sunt amplificatoare operationale de uz general care ofera performante
imbunatatite peste standardele din industrie, cum ar fi LM709. Ele sunt din start,
inlocuitori pentru 709C, LM201, MC1439 si 748 in cele mai multe aplicatii.
Amplificatoarele ofera multe caracteristici care fac aplicarea lor aproape foarte
simplu de manevrat: protectie asupra suprasarcinii pe intrare si iesire, fara clanta
atunci cand modul gamei comune este depasita, precum si libertarea de oscilatii.
LM741C este identic cu exceptia faptului ca LM741/LM741A/LM741C a asigurat
performantele peste 0 C la + 70 C intervalul de temperatura, in loc de -55 C la
+125 C.

Diagrame de conexiune

PACHETUL TO-99

PACHETUL CDIP sau PDIP

PACHETUL CLGA

EVALUARI MAXIME ABSOLUTE


LM741A

LM741

22V

22V

18V

500 mW

500 mW

500 mW

30V

30V

30V

15V

15V

15V

Continuous

Continuous

Continuous

Operating Temperature Range

55C to +125C

55C to +125C

0C to +70C

Storage Temperature Range

65C to +150C

65C to +150C

65C to +150C

150C

150C

100C

P0008E-Package (10 seconds)

260C

260C

260C

NAB0008A- or LMC0008C-Package (10 seconds)

300C

300C

300C

215C

215C

215C

215C

215C

215C

400V

400V

400V

Supply Voltage
Power Dissipation
Differential Input Voltage
Input Voltage
Output Short Circuit Duration

Junction Temperature

LM741C

Soldering Information

M-Package
Vapor Phase (60 seconds)
Infrared (15 seconds)
ESD Tolerance

CARACTERISTICI ELECTRONICE
LM741A
Parameter
Input Offset Voltage

Test Conditions

Min

Typ

LM741
Max

Min

RS 50
TAMIN TA TAMAX
RS 50
RS 10 k

Test Conditions

Input Offset Voltage Adjustment

TA = 25C, VS = 20V

Range
Input Offset Current

TA = 25C

Min

Typ

3.0

6.0

TA = 25C

30

LM741
Max

Min

Typ

LM741C
Max

Min

Typ

Max

15

30

20

200

70

85

500

20

mV
200
300

1.0

TAMIN TA TAMAX,

80

0.5

6.0

nA
nA/C

80

0.210

TA = 25C, VS = 20V

mV

V/C

500

80

1.5
0.3

2.0

0.3

2.0

12

13

500

nA

0.8

VS = 20V
TA = 25C
12

TAMIN TA TAMAX
Large Signal Voltage Gain

2.0

0.5

TAMIN TA TAMAX

Input Voltage Range

Max

15

15

Average Input Offset Current

Input Resistance

5.0

Typ

mV

10

TAMIN TA TAMAX
Drift
Input Bias Current

1.0

Min

4.0

LM741A
Parameter

Max

TA = 25C
RS 10 k

Average Input Offset Voltage Drift

LM741C

Typ

13

TA = 25C, RL 2 k
VS = 20V, VO = 15V
VS = 15V, VO = 10V
TAMIN TA TAMAX,

50

V/mV

32

V/mV

16

RL 2 k,
VS = 20V, VO = 15V
VS = 15V, VO = 10V
Output Voltage Swing

VS =
= 5V,
V
20VVO = 2V
S
RL 10 k
RL 2 k
VS = 15V
RL 10 k

Output Short Circuit

RL 2 k
TA = 25C

Current
Common-Mode Rejection

TAMIN TA TAMAX
TAMIN TA TAMAX

Ratio

12
10

25

10

35

12

25

14

25
mA

40

RS 10 k, VCM = 12V

Supply Voltage Rejection Ratio

14

70

90

70

90

dB

TAMIN TA TAMAX,
VS = 20V to VS = 5V
RS 50

Transient Response Rise Time

RS 10 k
TA = 25C, Unity Gain

dB
86

96

Overshoot
0.25
Bandwidth

(2)

TA = 25C

0.437

1.5

0.8

0.3

0.3

s
MHz

Slew Rate

TA = 25C, Unity Gain

Supply Current

TA = 25C

Power Consumption

TA = 25C
VS = 20V
VS = 15V

0.3

0.7

0.5
1.7

80

150

DIAGRAMA SCHEMATICA

0.5
2.8

1.7

V/s
2.8

mA

mW

III. SCHEMA BLOC


R.S.

R.R.N.
IN
INV.

A.B.

OU
T

A.L.

IN
NEINV.

R.R.P.
R.S.
R.R.N.
A.B.
R.R.P.
A.L.

IV.

rezistenta de sarcina;
retea de reactie negativa (formata din P1R2, D1,D2);
amplificator de baza ;
retea de reactie pozitiva (Puntea Wien);
alimentare ;

SCHEMA ELECTRONICA

Amplificatorul de baza care realizeaza amplificarea in tensiune este un


amplificator operational. Avantajul acestor amplificatoare operationale este faptul
ca, curentii absorbiti de catre intrari (inversoare si neinversoare) sunt neglijabili, iar
amplificarea lui depinde intr-o mare masura de reteaua de reactie negativa.

Reprezinta reteaua de reactie pozitiva si anume( aceasta reate este de tipul


punte Wien). Aceasta retea aduce semnalul de la iesire catre intrarea neinversoare
in faza astfel incat la o anumita frecventa (in cazul meu, 1kHz) valorile
rezistentelor se egaleaza cu valorile reactantelor capacitive astfel incat aceasta
retea devine una selectiva.
Aceasta retea aducand semnalul de la iesire catre intrarea neinversoare a
amplificatorului operational, si indeplindu-se conditia de oscilatie al lui
Barkhaussen (A * Beta = 1)
A = amplificarea amplificatorului
Beta = factorul de transfer al reactiei positive
Astfel incat amplificatorul devine oscillator el putand reda semnal la iesire fara a
primi semnal la intrare, si intretinand oscilatiile.
Buzzerul:
Este folosit ca sarcina electro acustica pentru a reda sunetul la frecventa de
aproximativ 1kHz.

Realizeaza circuitul de reactie negativa care determina amplificarea


oscilatorului.
D1 conectat in anti paralel cu D2 si conectate la bornele lui R3, realizeaza
controlul automat al amplificarii astfel incat forma semnalului la iesire sa fie cat
mai sinusoidala.
Diodele folosite in circuit sunt diode cu germaniu, astfel incat ele sa se
deschida la o tensiune mai mica decat cele cu siliciu (0,3V).

Am folosit un potentiometru semireglabil in locul uni resistor fix pentru a


avea o plaja de reglaj asupra determinarii amplificarii oscilatorului, modificand
forma semnalului la iesire sa fie aproximativ sinusoidala.

Am folosit 2 baterii de 9V pentru ca AO se alimenteaza cu tensiune dubla,


cele 2 baterii fiind conectate in serie, punctual unde cele 2 se intersecteaza am
putut forma un punct de masa, iar tensiunea de 9V a fost mai la indemana pentru o
buna comoditate

V.

ALEGEREA SI CALCULUL COMPONENTELOR

OSCILATOR RETEA WIEN


- demonstratie
Puntea Wien este una dintre reele pasive cele mai utilizate pentru generarea unor
tensiuni sinusoidale cu distorsiuni reduse. Schema unui oscilator cu reea Wien,
realizat cu amplificator operaional este prezentat n figura 1. Transferul reelei
Wien este maxim cnd faza tensiunii pe R2 ,C2 este aceeai cu faza tensiunii
aplicate pe R 1,C1 . Amplificatorul operaional (n conexiune neinversoare)
considerat ideal este caracterizat de parametrii exprimai de relaiile 1.1 . n aceast
situaie, schema echivalent a oscilatorului cu reea Wien are structura prezentat
in figura 2.

1.

Schema de principiu a unui oscillator cu retea Wien

Relatia 1.1

2.

Schema de principiu, echivalenta, a unui oscillator cu retea Wien

Relaia lui Barkhausen: Ar =1 , dup calculul impedanelor


echivalente
(relaiile 1.2 i 1.3), are expresia dat de relaia 1.4 .

Relatia 1.2

Relatia 1.3

Relatia 1.4

Pentru s = j, rezulta conditia de amplitudine (relatia 1.6) si


conditia de faza (relatia 1.6), pentru intretinerea oscilatiilor.

Relatia 1.5

Relatia 1.6
Daca se considera: C1 = C2 = C si R1 = R2 = R, conditiile
exprimate de relatiie 1.5 si 1.6 devin:

Calcul

VI. SCHEMA DE CABLAJ

VII. Tehnologia de realizare


Pentru realizarea circuitului imprimat am folosit o folie presempel si ca
substanta de corodare am folosit clorura Ferica.
Pasul 1 desenarea circuitului imprimat in PCB Wizzard
Pasul 2 imprimarea pe foila presempel a desenului
Pasul 3 transpunerea de pe folie a presempelului a desenelui pe cablajul din
cupru folosind fierul de calcat.
Pasul 4 dezlipirea cu atentie a foliei de pe cablaj, pe cablaj ramanand doar
imprimarea desenului care era pe foila PMP.
Pasul 5 introducerea cablajului in baia de clorura ferica, timpul estimative
corodarii a fost de 45min.
Pasul 6 Spalarea cablajului si indepartarea desenului ramanand doar traseele de
cupru.
Pasul 7 punctarea si gaurirea
Pasul 8 introducerea componentelor si cositoritul lor
Pasul 9 Testarea circuitului

VIII. DIAGRAMA DE DEFECTARE


In partea practica, daca circuitul nu functionaeaza sau forma semnalului la
iesire exista o limitare ( semnalul este dreptunghiular) se umbla catre
potemtiometrul P1 ajustand negatia negative astfel ajustand amplificarea
modificand forma semnalului la iesire aproximativ sinusoidala.
In testarea circuitului s-a observant o amplificarea prea mica a semnalului la
iesire , chiar daca forma semnalului era sinusoidala si am inlocuit diodele de siliciu
cu diodele germanium astfel incat sa mai putem creste putin amplificarea deoarece
tensiunea de deschidere a diodelor cu germanium este ami mica decat a cea a
diodelor cu siliciu.

IX. Concluzii
Am constatat ca forma semnalului acestui oscilator RC nu a fost chiar
sinusoidala, fata de calculele din teorie si de aceea am pus potentiometrul P1
pentru a ajusta atat amplificarea, astfel incat ajustanduse forma semnalului sa fie
cat mai sinusoidala chiar daca am mai sacrificat amplificarea ( mai mica).
In practica am constatat la fel ca in teorie ca acest amplificator nu poate devine nu
oscillator daca nu se indepineste conditia lui Barkhauss.