REPREZENTAREA I COTAREA ROILOR

DINATE I ANGRENAJELOR
ROI DINATE
Rotile dinate sunt organe de maini alctuite din corpuri de rotaie sau de alta
form, prevzute cu dantura exterioara sau interioara. Ele se utilizeaz la
transmiterea micrii de rotaie si a momentului de torsiune, prin contactul
direct al dinilor, realizndu-se astfel un raport de transmitere (raportul dintre
turaia rotii conductoare si a celei conduse) constant sau variabil. Prile
componente ale unei roti dinate sunt :
coroana, partea pe care se afl dantura;
butucul, partea cu care se fixeaz pe arbore;
discul sau spiele, care sunt elementele care
fac legtura dintre butuc i coroana.
Termenul de roat dinat este folosit ca
termen generic i in cazul organelor
dinate avnd alte forme (cremalier, melc
etc.).
CLASIFICAREA ROILOR DINATE

Clasificarea roilor dinate se poate face dup:

- roti dinate cilindrice (caz particular: cremaliere);
- roti dinate conice (caz particular: roti plane);
forma suprafeei
- roti dinate hiperboloidale;
de rostogolire:
- melci si roti melcate;
- roti dinate eliptice;
- roti dinate spirale etc.
- roti dinate cu dantura dreapta;
- roti dinate cu dantura simplu nclinata;
forma si direcia
- roti dinate cu dantur multiplu nclinata (in V, in W,
flancului dinilor:
in Z);
- roti dinate cu dantura curb.
poziia danturii
- roti dinate cu dantura exterioar;
fata de corpul
- roti dinate cu dantura interioar.
rotii:

- roti cu dantura evolventic;

- roti cu dantura cicloidala (cicloida, epicicloida,
forma profilului
hipocicloida);
dintelui
- roti cu alte profile ale dinilor (dantura cu profil in arc
de cerc, dantura cu boluri etc.)
Curba cea mai utilizata la realizarea profilului unui dinte este evolventa,
datorita avantajelor ce le ofer in angrenare i a execuiei uoare.
ELEMENTELE GEOMETRICE ALE DANTURII

Noiunile de baz, simbolurile si definiiile corespunztoare pentru elementele

geometrice ale danturii sunt date de SR 915/1:1994, STAS 915/2-81, STAS
915/3-81, STAS 915/4-81, STAS 915/5-81 si STAS 915/6-81.

Principalele elemente geometrice ale danturii sunt:

- profilul dintelui este linia de intersecie a unui dinte cu o suprafa frontal;
- flancul dintelui este poriunea de suprafaa de-a lungul dintelui, cuprins intre
suprafaa de cap si suprafaa de picior;
- cercul de cap (vrf) cu diametrul da - diametrul de cap - se obine prin
- cercul de divizare cu diametrul d, se obine prin intersecta cilindrului de
divizare cu
un plan perpendicular pe axa roii;

- cercul de picior cu diametrul df, se obine prin intersecia cilindrului de picior

cu un plan perpendicular pe axa roii;
- cercul de baz cu diametrul db, este cercul pe care ruleaz dreapta generatoare
a profilului in evolvent;
- nlimea capului dintelui (de divizare) ha reprezint distanta radiala intre
cercul de cap si cercul de divizare;
- nlimea piciorului dintelui (de divizare) hf reprezint distanta radiala intre
cercul de picior si cercul de divizare;
- nlimea dintelui h reprezint distanta radiala intre cercul de cap si cercul de
picior;
- grosimea dintelui sd este arcul de cerc msurat pe cercul de divizare, cuprins
intre dou profile frontale ale unui dinte;
- limea golului ed este arcul de cerc msurat pe cercul de divizare, cuprins intre
doi dini alturai;
- pasul circular p reprezint lungimea arcului de cerc msurata pe cercul de
divizare intre dou flancuri consecutive; .
- pasul unghiular r este raportul dintre circumferina, exprimata in uniti de
unghi si numrul de dini;
- numrul de dini z este numrul total de dini pe toata circumferina unei roti
dinate
(chiar si in cazul in care aceasta nu este dinat dect pe un sector);
- modulul m reprezint poriunea din diametrul de divizare ce revine unui
dinte (sau raportul dintre pasul circular exprimat in mm si numrul p ). Gama
modulilor este stabilita prin STAS 822-82.
REPREZENTAREA ROILOR DINATE

Regulile de reprezentare a roilor dinate cilindrice si conice, a cremalierelor,

melcilor, roilor melcate, roilor de lan si roilor de clichet sunt stabilite
de STAS 734-82. Regulile de baza sunt urmtoarele:

roat dinat conic

roat melcat,

roata dinat cilindric

roat de lan

a. Roata dinat se reprezint in vedere ca o piesa plin nedinat, mrginit de

suprafaa de cap, al crui contur se traseaz cu linie continua groasa.
b. In seciune longitudinal roat dinat se reprezint ca i cum ar avea un
numr par de dini, cu dantura dreapt, considernd c planul de secionare
trece prin dou goluri diametral opuse .
In seciune transversala se reprezint numai cremalierele i melcii.
Cremalierele si melcii se reprezint nesecionate in proiecie longitudinal.
d. Suprafaa de cap (vrf) se reprezint cu linie continu groas att in seciune
ct si in vedere.
e. Suprafaa de divizare se reprezint cu linie-punct subire astfel:

n proiecie pe un plan perpendicular pe axa roii, prin cercul de

divizare; la rotile conice se reprezint cercul de divizare exterior, iar la
cele melcate cercul de divizare pe planul median al roii;

Melc

Cremalier

n proiecie pe un plan paralel cu axa roii, prin generatoarele suprafeei

de divizare, care depesc linia de contur a roii cu 2 ... 4 mm

Sector dinat
.
n cazul cremalierelor, al sectoarelor dinate si al roilor avnd un sector dinat
suprafaa de divizare se reprezint pe toata lungimea parii danturate.
Suprafaa de picior se reprezint numai in seciune longitudinala cu linie
continua groas.
La reprezentarea cremalierelor si a roilor cu sector dinat se traseaz golurile
din poziiile extreme, iar suprafaa de picior se reprezint i in vedere cu linie
continua subire.
Forma liniei flancurilor se indic in apropierea liniei de axa, pe reprezentarea in
vedere, in proiecie longitudinal, printr-un simbol trasat cu linie continua
subire .
Principalele simboluri utilizate sunt prezentate in tabelul urmtor

STAS 821-82 stabilete caracteristicile profilului de referina folosit la definirea

danturii roilor dinate cilindrice cu dantura dreapt sau nclinat exterioar
sau interioar, in evolvent, utilizate in industria constructoare de maini, cu
modulul cuprins intre 1 mm si 50 mm.
Profilul de referina pentru angrenaje conice cu dini drepi este stabilit de STAS
684480, iar parametri geometrici ai melcului de referina sunt definii de STAS 684582.
INDICAREA PE DESEN A ELEMENTELOR ROILOR DINATE

Desenele de execuie ale roilor dinate trebuie s cuprind toate cotele i

elementele necesare pentru definirea elementelor constructive si pentru
prelucrarea si controlul danturii.
n cadrul reprezentrii roilor dinate cilindrice se indic urmtoarele elemente
stabilite prin STAS 5013/1-82:
- diametrul de cap (valoarea nominala i abaterile limit);
- limea danturii;
- diametrul alezajului (valoarea nominal i abaterile limit);
- raza sau teitura muchiilor suprafeei de cap;
- tolerantele de poziie si bazele de referina fata de care sunt indicate;
- orientarea nclinrii dintelui (forma liniei flancurilor);
- rugozitatea suprafeei flancurilor dinilor (nscrisa convenional pe
generatoarea cilindrului de divizare), a suprafeei cilindrului de cap, a alezajului,
a suprafeei frontale;
- baza de aezare.

Roata dinat cu dini exteriori

Roata dinat cu dini interiori

n cazul roilor dinate conice se folosesc dou forme de dini si anume: dini cu
nlime descresctoare (fig. a si b) si dini cu nlime constant (fig. c).

Pentru rotile dinate conice STAS

5013/3-82 mai indic i:
- semiunghiul conului de cap;
- semiunghiul conului suplimentar
exterior;
- distanta de la baza de aezare la:
vrful conului de divizare; cercul de
divizare; cercul maxim al conului de cap
etc.

Pentru roata melcat se mai indic,

conform STAS 5013/4-82:
- raza de curbur a seciunii axiale a
suprafeei de cap;
- distanta de la seciunea mediana a
roii la baza de aezare (numai pentru
roti cu construcie asimetrica) etc.

Pentru melcul cilindric se indic,

conform
STAS
5013/4-82
elementele:
- diametrul de cap (valoarea
nominal i abaterile limit);
- lungimea generatoarei cilindrului
de cap;
- raza sau teitura muchiilor
cilindrului de cap;
- rugozitatea suprafeei flancurilor
active ale danturii (nscris
convenional pe generatoarea
cilindrului de divizare), a suprafeei
cilindrului de cap.

Cremalier conform STAS 5013/2-82,

5013/5-91.

Roat de lan conform STAS

10

Alte elemente necesare

pentru prelucrarea danturii se
nscriu intr-un tabel aezat in
coltul din dreapta-sus al
desenului, la maximum 20 mm,
de linia de chenar orizontala si
cu dimensiunile indicat mai sus

n tabelele urmtoare sunt prezentate elementele danturii pentru roti

dinate cilindrice, respectiv conice.

11

n tabelele de mai jos sunt prezentate elementele danturii pentru melci,

respectiv roi melcate.

Tabel pentru melc

Tabel pentru roat melcat

Rndurile din tabele care nu corespund cazului respectiv se elimin sau, dac
tabelul este folosit ca atare, in rubricile corespunztoare din coloana n care se
nscriu valorile i datele se traseaz o linioar orizontal.
n tabel se prevd si cinci rnduri libere pentru nscrierea de indici de precizie
pe care proiectantul i consider importani pentru calitatea angrenajului.
ANGRENAJE
Angrenajul este mecanismul elementar format din dou roi (sau sectoare)
dinate, mobile in jurul a doua axe, avnd poziie relativ invariabil, una din roti
antrennd-o pe cealalt prin aciunea dinilor aflai succesiv si continuu in
contact.
Prin intermediul angrenajului se transmite micarea de rotaie si momentul de
torsiune de la arborele conductor la arborele condus.

12

n cazul angrenajelor alctuite dintr-o roat dinat si o cremalier (roata

dinat cu raza cilindrului de divizare infinita) se realizeaz transformarea
micrii de rotaie a roii dinate ntr-o micare de translaie a cremalierei, sau
invers.
Angrenajele sunt transmisii mecanice foarte utilizate datorita avantajelor care
le ofer: siguran in funcionare, durabilitate mare, randament ridicat, gabarit
redus, Dintre dezavantaje se pot meniona: tehnologie de execuie complicat,
cost relativ mare, zgomot si vibraii in funcionare.
CLASIFICAREA ANGRENAJELOR

Clasificarea angrenajelor se poate face dup diferite criterii:

a) Dup poziia relativa a axelor:
- angrenaje cu axele paralele (angrenaj cilindric, angrenaj cu cremaliera);
- angrenaje cu axele concurente (angrenaj conic si angrenaj cu roata plana);
- angrenaje cu axele ncruciate (angrenaj cilindric ncruciat, angrenaj cu melc
cilindric si cu melc globoidal).
b) Dup poziia relativ a dinilor:
- angrenaje exterioare (formate din dou roi cu dantura exterioar);
- angrenaje interioare (roata mic cu dantura exterioar este aezat in
interiorul roii mari cu dantura interioar).
c) Dup forma suprafeelor de rostogolire:
- angrenaje cilindrice;
- angrenaje conice;
- angrenaje melcate etc.
d) Dup direcia flancului dinilor:
- angrenaje cu dini drepi;
- angrenaje cu dini nclinai, in V, in W
- angrenaje cu dini curbi.
Clasificarea angrenajelor se mai poate face i dup alte criterii cinematicogeometrice.
REPREZENTAREA ANGRENAJELOR

Angrenajele se reprezint conform regulilor stabilite prin STAS 734-82.

Rotile dinate care formeaz angrenajele se reprezint respectnd regulile de
reprezentare a roilor dinate dar si cu urmtoarele precizri:

13

Nici una din rotile dinate care formeaz angrenajul nu se considera acoperita
de roata conjugat in zona de angrenare. Simbolul reprezentnd orientarea
dinilor se indica numai pe una din roile care formeaz angrenajul.
n cazul angrenajelor conice, generatoarele suprafeei de rostogolire se
prelungesc pana la intersecia cu axa roii respective.

O seciune in zona dinilor in angrenare se reprezint ca in figura de mai sus. n

aceasta zona a angrenrii se observa jocul la cap (la picior) al danturii;

Angrenaj cilindric cu dantura exterioara dreapt.

14

Angrenaj cu roti dinate conice cu dini drepi

(etapele de realizare grafica a angrenajului conic)

Angrenaj cu cremalier
Roata conductoare formeaz corp comun cu arborele, iar roata condus este
prevzut cu canal de pan.

15

Angrenaj melcat (etapele de realizare grafica)

Alte reguli de reprezentare a angrenajelor sunt:
- dac una din roi este situat in ntregime in faa celeilalte ea se reprezint
acoperind roata respectiv;
- dac ambele roi care formeaz un angrenaj sunt reprezentate in seciune
atunci una din roile angrenajului (roata condus), respectiv cremaliera ntr-un
angrenaj cu cremaliera si roata melcat ntr-un angrenaj melcat se considera
acoperite parial de roata conjugat (conductoare).
- generatoarea suprafeei de vrf a roii conduse (in zona angrenrii) se
reprezint cu linie ntrerupt.
n reprezentarea convenional a unei seciuni in zona angrenrii, dinii in
contact sunt definii cu ajutorul a trei linii continue groase si a unei linii
ntrerupte.

16