.

UNIT1ql

SOCI.ALE IN SCHIMBARE

Arllle culturale ale Romanlel

Provoearea analiui regionale
Care effte ,.,... pre~ co:Mjiifuraf,ia cuUurala a jiinif Exista complexe
de trasiituri culturale fn. ju/netiedB eWe aa poatii ji delimitate arii sau maoro-zone specijice1 Dominant este raspunsul dat in termeni de regiuni istorice : Moldova, Muntenia, Transilvania, Oltenia, Dobrogea, Banat, Ori~ana,..Mara.mnr~. Demografi, etnografi ~i sociologi reiau en mare frecvenja
teza regiunii istorice ca. principaHi, unitate de diferen~iere culturala a
tAaii. l;!i argomentele in favoarea. e:xistentei unei astfel de teze par sa fie
eonviJlgatoare.
E:xista insi annmite evidente empirice care sugereaza o annme
in.ailect1are a le.ui 'regiun.lor iStmice -Itt. e:x:pliearea diferett.jierii culturale
a l(trii. Provooarea vine din pa.rtea anal.izei region ale.
Este ~tint ei intre modelele cultnta.Ie de mare profUlizime ~i <'.Ornportamentele demografice este o leptnra semnifieativa. Regiunile istoriQe
fiind maroa unor a.stfel de modele cnltnrale este firesea observ'area unei
a.soeieri intre reginnea istorica ~i pa.ttemnl demografic [VI. Trebiei 1984,
VI. Trebici 1986]. De~i e:xista, aceste asocieri sint totut;~i destnl' de slabe.
Daca, spre e:xempln, se controleaza categoria de manme a orat;~elor, nata.lita.tea urbana nn mai difera semnificativ in fnnc~ie de reginnea istoricii.

[D. Sandn, 1989 a].

0 clasificare mnlticriteriala a jndetelor sub aspectnl profilulni lor
demografic rural indica eterogenitatea regiunllor istorice din acest punet
de vedere [D. Sandu, 1989 b]: Maramure::;ul este mai ,apropiat" de
Bistrita.-Nasand decit de Satn Mare impreuna cu care participa la provincia Ori~ana.-Maramure~; Vilcea este mai asemam1toare en jndetele
Mnnteniei decit en cele ale Olteniei din care face parte ; Bunedoara de~i
este un judet transilvanean se apropie mai mnlt de Banat (prin Carafi!-Severin) decit de profilul demografic transilvanean. Toata aceasta configurape
care se abate de la regula reginnii istorice se reg11.se~te ~i atnnci cind se
grupeaza jndetele din punct de vedere al profUtilui lor global de dezvoltare [D. Sandu 1987: 165] .
.Daca din punct de vedere al structurii globale de dezvoltare ~i din
punct de vedere demografic jndet;ele se grnpeaza altfel decit pe regiuni
istorice, rezulta ca ~i din pnnct de vedere cnltural ele au o configura~ie
de g:rupa.re diferita de cea asociata en regiunile istorict~. ~i .aceasta din
simplul motiv ca modul in care oamenii i~i organizeaza propria lor viata
este dependent de acest profil de dezvoltare al zonei in care traiesc.
Este deci necesar sa se ajung11. la arii culturale mai omogene decit
reginnile istorice. tn acela.~i timp; aceste arii trebuie sa respecte princi. ..SOCIOLOGIE ROIIANEJU;Cl", Serle Doui, Ani I, Dr. 3-.f, p. 2115-3tc;. Bueareiu,IIH

) J'

'

'

'

,t

DUMITRU SANDU

"296

piile economicitatii ~i cuprinderii integrale: numarul lor sa fie mai mic

decit al judetelor ~i toate judetele sa fie incluse intr-o arie culturala.
Ptemisele in func~ie de care propun un raspuns Ia aceasta problema
vizeaza : a. raportul dintre profilul cultural latent ~i eel empiric, b. raportul dintre rural ~i urban in determinarea profilului cultural specific al
unei zone, ~:~i c. caracterul vag, indefinit, al granitelor dintre ariie culturale.l' 'l( :\'
Profiluri eulturale laterite

t~i

empiriee

Nivelul eel mai concret la care pot fi inregistrate diferenvele .cul. turale dintre unitatile teritoriale este eel al modului de viata. tn, functie
de anumite orientari valorice I;~i constringeri de mediu, oamenii illi organizeaza propr)a .viata in mod mai mult sau mai pu~in diferit. Prezenta
lUlor orientari valorice similare ~i a unor constringeri oomune! intr-un
teritoriu dat duce, in ultima instanta, la ap,aritia unui mod de via~a dominant in acel teritoriu. Qrientarile valorice sint latente, neobservabile
.direct. Ele dau ceea ce s-ar putea numi profllul cultura;J latent al uriui
individ sau grup social. 1n schimb, comportamentele ~ c'onditiile de viata
au o vizibilitate mare.

'
Dat fiind interactiunea dintre cele trei componente inen~ionate, coii;tport~tmentele ~i conditiile de viata pot fi folosite pentru estim'area orieiltarllot valorice, a profilului cultural latent,
,
Vom incerca, in consecinta, sa estimam profilul 'cultural al unor
colectivita~i prin manifestarile vizibile ale acestui profil l)i prin conditionarile comportamentelor culturale. In seria conditionarilor cele mai
importante sint :
A. Distributia ecologicii
a popblatiei

B. Compozilia populatiei :

C. Retele de comunicare :

regiune istorica
e regiune geograflcii
pattern-ul de urbanizare a :~:onei
structura pe vtrste
e grupuri etnice : romA.ni-minoriUlti
e ocupatii:
agricole - neagricole
- In agricultura cooperatistil.
individuala.
drumurl modernizate
e abonamente TV
abonamente tclefonice

ln seria comportamentelor cu mare relevanta culturala. am ret;inut:

D. Fenomenele demogra
flee: (ca agregare de com
portamente de acelafl
tip)

fertilitate
mortalitate infantilli
divonialitate
migratle

Distributia eeologica, retelele de comunicare r,i compoz:i:tia popula~iei

sint fa.pte de morfologie sociaHt, moduri sociale de a fi (E. Durkheim).
Consider,: deci, ca a.stfel de fa.pte au o tra.n.sparenta cultmala deosebita.

ARm.E CUL TURALE ALE ROMANIEI

297

1mpreuna cu anumite fenomene demografice ele permit recon.Stituirea

unui profil cultural empiric al unei zone. Totalitatea valorilor pe care
indicatorii subsumati celor patru dimensiuni le inregistreaza pentru o
unitate teritoriala constit.uie profilul cultun~l empiric. al acesteia. Prin
else estimeaza profilul cultural latent. Ipoteza de baza a analizei sustine
deci ca anumite fapte de morfologie sociala ~i anumite co:mportamente
demografice sint semnificative pentru p'rofilol cultural latent al unei
unitati teritoriale.
Majoritatea dimensiunilor implicate in analiza sint semnificative
pentru polaritatea traditional-modern. Nu se ~mbsumeaza aeesteia indicatorii referitori la regiU:nea istorica, regiunea geografica, apartenenta
entica. Specificitatea culturala a unei zone rezulta, deci, pe de o parte
din pozitia ei pe continuumul traditional-modern iar, pe de alta parte,
din valori locale cu variatie independenta de cea a continuumului respectiv.

Satele sint mai diferentiate decit orasele

Diversitatea teritoriala a vietii cultnrale de pe teritoriul tarii este
evidenta. Aceasta evident&-:ose impune mai ales cind privim satele. Acestea se constituie frecvent ca grupari compacte sub aspect teritorial, cu
profiluri cultutale asemanMoare. 1n lipsa unor conurbatii veritabile, de
mare extindere, ora~ele sint majoritar dispersate.
Cultura standardizata prin mass media, locuinte la bloc, locuri de
munca in medii artificialeetc. este prezenta mai mult in urban decit in
rural. Din acest motiv, oral}ele Jlar sa fie mai asemanatoare i'ntre ele dec it
satele. Exista desigur ~i o specificitate culturala a oraf}elor. Aceasta pare
sa fie data insa mai mult de influenta mediului rural in care ele traiesc.
~i, daea, acesteipot~ze sint valabile, atunci se poate 'conchide ea o impartire a tarii pe arii eulturale ar urma sa favorizeze sa.tul in raport cu ora~ul.
Indicatorilor rurali ar trebui, deci, sa li se acorde o mai mare pondere
decit celor urbani. Aceasta. este o alta premisa de la care pornim in incercarea de a delimits. a.riile cultura.le ale Romaniei.

Ariile eulturale
Pornind de la premisele mentionate am rea1izat o grupare a judetelor tarii in functie de similitudinea profilelor culturale ale aoestora,
folosind analiza cluster cu legaturi complete.
tn principiu, metoda grupea.za in aceeai}i formatiune unitatile care
&u profilurile cele .ma.i asemJ.ritoare. Cu cit a.11einitnarea este mai mare,
cu, atit este mai ridicata valoarea indicelui (le consistent-a (similitudine)
asociat grupei. !n cadrul grupelor de judete se disting nuclee de similitudine (,pereehi reciproce"), judetele care se aseamana eel mai mult
intre ele ~i nu cu alte judetel Metoda genereaza grupari ierarhiee : pe
masura ce se aecepta un prag mai redus de acces in grupa, aceasta se
extinde incluzind ahe unitati Rau alte grupe. 0 data cu sporirea numitrului
elementelor c3.re o compun, grupa devine mai eterogena, cu un indice de
consistenta mai redm.

Fara. a maiface alte Jnecizari tehnice deocamdata, prezint in oon. tinuaa.-e o v:arianta de ,citire" a .rezultatelor j;i,narlizei cluster cu legaturi
complete! aplicata unui set de 19 indicatori relevant;i pentru profilul cultural al jude~elor*. tn a.cearsta varianta de interpretare a l'ezultartelor analizei cluster, :Romania era strncturata la mijloeul anilor '80 in 16 arrii
culturale (in pamnteze Bint indicii de consistenta pe subgrupe).
Arii culturale ale R.omaniei rezultate din analiza Cluster cu
legaturi complete, aplic.ata unui set de 40 judete x 19 indicatori:
Aria 1
Bot~ani,

consisten,ti
0,37
Vas:lui (0,88), Neamt, Vrancea(0,88); Galati ISfi (0,83); BacAu

Aria 2

Ialomita,

C~i

consistenta
(0, 88) ; Tulcea, Braila

.Aria J

consistenti
Teleotman, Giurgiu, (0,89) ; Olt, Mehedinti, Dolj
Aria 4
eonsistenti

vncea, Dhn't!oVita (0,'73}; .A:tgq. Plabova (0,68)

Aria 5
eonsistenti
Caralj~Severiu, Hunedoara (0,82)

0,55
0,30

0,30
0,82

consisten\i

0,68

' eoumteDti

O,S7

eonsisteDtl
Covama, .Hargbita (0, 76) ; Muret, SilaS (0, 62)
Aria 9
conslatenti
Alba, Maramurq (0, 76) ; BistritaNlsiud,

0,34

Aria 19

0,78

Aria 6

Timif, ..A:tad

(0,68)

Aria 'I
CJuj, BibOT (0,57)
Aria a

O,M

BrBfO'Y, Sibiu (0, 78)

Aria l1 : Sattt 'Mare
Aria 12 : Gorj

Aria 18 : Buzau

Aria 14 : Constanta
Aria 14 : Suceava
.Aria :1tr:: BU;ctn'~ti

Aceste grupari sint derivarte in baza deciziei de a considera ca nivel

minim de acceptare in grup~ a unui j1;1.det; pragul de 0,30. 1n cadrul fiecarei grupe, deci, nivelul minim de simila.ritate intre perechile de judet;e
este de Ol30. Nu am aplicat aceasta regula jude~ului Satu Mare. Acesta
...... ' '
.. .
'
* -!n functie de d~ensiunile de analizii mentionau;, ace~ti indicatorl..stnt: A. distrloutia
~

eco_logieii <! populajiei

1. judete din Moldova, 2. judete din Transilvania, Banat sau Crl,ana, Matarl1tlr~. 3; judete din Muntenia, Olteniil .sau Dobnrgea, 4: i~dieele loealiz!rli do,ninante a
. populal}lli.rurale la munte, tlelll saucil;npie, 5. pcm<Jere populat'-e u.rbanl11n 1966, 6.indkele
. xpirifnii .rnei[Iij a. ora~el9r din juqet ; B: .compozifia populafiei- 7~' pond~. popi,tlafie de 60
. anl'la 01.01 . 1988, 8. s;ilariati la.1000 locuitorf tn eornunc, 9. salariati/eoc:iperatori care .au lucrat
lb agrictllturli,' 10. pondere teren agricol .tn gospod&iile' particu,lare', 11. pondere romAni in
:1977 ; ..; 're{ele dfl .comu(l.icare- 12. I)Qndere ~rilzi modemizate; 1.3. abonamente TV la 1000
locut11bo.US:mente telefon.Ia 11QDO locu:itori;,D. {e!Wmt;me demogra(ice-15. rata totaill
. :~ 1
J,6.,rata IT!ortalita~ii tpfantQe, 17. rat;t_ <fivort*lllit!~ii, 18. rata imigr!rii, 19. in.diceJm grare din eomunel~ altui judef mllsurat cu hnlgtanti pe durata vietii la reeensruntntul
';din 1'977. 'To~i'lndieatoiil pentrtx ~are n:u. se fac 'alto 'specificatli au vatorl determinate la nlvel
' .de total crunune din jude~ anul 1985 uu, 1986. Pentru a evita supraponderea dimensiunii u.rbanizare, a fost exclus din :walizi un a1 20-lea indicator referitor Ia gradul de u.rbanizare in, 1986.

AlWil.l!: C:tJI:..'l''t.JnAD.E: ALE ROMA'NI.IEI

299.

se situea.zala. gl'a!ni~a. dintre grupele BihorCluj pe. de o pa.rt~ ~i 0()Viit;SnaIlarghita pe de alta parte~
..
.. . .
1n fig. 1 este realizata trnnspunerea pe harta a ariilor cultQ.mle.
to. cadrul grupel(Jr formate din znai mult de doua judete, nucleele. (,,pere(lJille reciproce") sint marca.te ptin bare care unesc judetele. comp<mente.
0 imagine ma.i exaeta a rnporturilor dintre grupe l}i subgrupe l'ezulta din figura 2. Aceasta prezinta hi formar arborescenta nivelul la. care
fiooare jude~ intra intr-o grupa. Fiecare gt\lpa de judete (initial formata
din numai cite un judet) este reprezentataprintr-un arc de graf (ramuri).
Nivelulla. care se intilnesc dona arce de graf, in. raport cu scala din stinga
figu:rii, indica pragulla care se contopesc grupele reprezentate de arcele
1'!18pective. Neamy ~i Vrancea, spre exemplu, constituie nucleul1mei grupe
la,. nivelul de similitudine de 0,90 (prin rotunjirea sutimilor). Un alt nucleu
al aceleia~i grupe este constituit din Bot~ani ~i Vaslui la acela~i nivel
de 0,90.

(J(lle dona nuclee formeaza o grupa de 4 judete la nivelul o, 70.

Pentru validarea ace8tei cla8ificari sint semnificative ~i utiliiabile
eel putin. urmatoarele criterii : proximitatea teritoriaHt, stocul de inv3rt'mint ~i alte particularitayi culturale decit cele folosite explicit in cadrul
a.nalizei multicriteriale.
ln legatura cu primul criteriu este de af?teptat ca judetele apartinind acelei~i grupe sa fie cit mai apropiate san, ~i mai mult, sa constituie
o zona compacta. Aceasta a~teptare este formulata pornind de la. premisa
ci similitudinea culturala este generata in prlmul rind de procese de oomunicarefdifuziune culturala ~i in al doilea rind de similitudinea situatiilor socio-economice. Or, proximitatea teritoriala favorizeaza comuniearea intensa. Daca gruparile ar fi formate majoritar din judete diapersate tentorial s-ar putea., oonchide ca indicatorii folositi nu sint semnifiea.tivi pentru viata culturala comunitara sau ca procesul de comunicare
.cnlturaUi. este neimportant in structura.rea similitudinilor culturaleA
Simpla in.'lpectare a Mrtii din fig. 1 arnta ca gruparile sint majoritar oompacte. Diu totalul de 11 grupari (daca se include ~i perechea
Buzau-Suooava care nu a pare pe harta) formate din eel putin cite doua
judete, 8 sint oompacte in sensul ca judetele care le compun sint in oontiguitat.e teritoriala. Se pare, deci, ca indicatorii folositi sint semnificativi
pentru viata culturala !}i/sau ca procesele de oomunicare culturala au un
rol important in structurarew grupurilor respective. Ariile culturale de
tip ,insuh1" [A. Golopeii.t;ia, D. Georgescu, 1948: 29] ar puteafi asociate
cu apecificullor accentuat ca: mod de urba.nizare (Bucure~ti ~i Constanta};
zone de contact intre regiuni i.storice diferite (Suooava, Buzau, Gorj);
struotura etnica ~i indepartarea de judetul cu care se aseamana eel mai
m ult (S3tlaj, Sa.tuMare ).
. _
Am menjionat deja ca nivelul de instruct;ie ar putea fi un criteriu
de validare a clasificarii, in oonditiile in care nu a fost inclus in setul variabilelOJ' folosite pentru clasificaJ"e. tn tabelul 1 este prezentata ponderea
pe~nelor de peste 12 a.ni care au absolvit lh:~eul sau facultatea !li cea a
inteleetualilor ~i functionarilor in totalul populatiei active a judetului.
D~ sint vechi, fiind culese in 1977 la ultimul recensammt. Inertia
stoo\liui de invatammt ~i mai ales a rangurilor mtre judet;e din acest
punct.,de vedere este foarte mave. Din acest motiv este de ateptat ca

300

DU;>.IITRU SA"\DU

cei doi indicatori sa ,spuna ceva" despre clasificarea culturala a judetelor.

Ei nu sint propriu-zis o masura a stocului de invatamint dar sint semnificativi pentru nivelul acestuia.
Datele din tabelul 1 sugereaza un grad ridicat de eterogenitate
culturala in cadrul grupelor formate din mai multe judete. Aceste date
nu sustin configuratia gruparilor ci pe. aceea a .subgrupelor. Astfel, se
observa cu u~urinta ca Boto~ani ~i Vaslui au stocul minim de invatamint
in cadrul judetelor l\foldovei. Maximul se inregistreaza, la nivelul !l;celeia~i
grupe, in cadrul subgrupei Galati-Ia~i. De agemenea, se evidentiaza
ca nucleul grupei a 3-a_format din Teleorman ~i Giurgiu (concordant in
buna tnasura cu fostul Ilfov) este cara,Cterizat printr-un stoc minim de
invatamint. Vilcea ~i Dimbovita au o pondere mai, mica de persoane cu
nivel ridicat de instructie in raport cu Arge~ ~i Prahova. In general, in
toate grupele alcatuite din eel :PUtin trei ju~ete, nucleele acestora sint
omogene sub aspectul profilului educational. In baza acestei omogenitati
educationale a. nucleelor de gr~pa se poate cpnchide ca cei doi indicatori
n~ infirma clasificare~ realizata in ansamblul ei. 0 exceptie de la regula
omogenitatii nucl~lor se ,inregist.reaza cu raportul dintre Mure~ ~i Salaj.
Xu este clar daca i,ncluderea acestui ultim judet, in aceea~i grupa cu Harghita, Covasna ~i Mure~ reflecta o realitate mai putin cunoscuta sau un
artefact. st~t~~tic~
0 situa~je particulara greu de explicat o are perechea SuceavaBuzau, Cele dona . judete au fost prezentat.e ca arii culturale distincte
in pofida fa;ptuLui <ta analiza cluster le sitneaza in cadrul aceleia~i grupari
(vezi.fig. 1). 0 arie culturala presupune in esenta ~i vecinatatea sau oricum,

Simtlft,Jdnl
maxtme in
c1dru~ 2rie1

(! *; ~ );<'; ~lt

:ilD1~H
~ ~lnu;(i

>lilf.':)(r:tf'

= p
;:::i!
g

~~'

U'l

U'l

...

....

'N
0

,..;
U'l

w
0

U'l

....,

U'l

u.
0

0
(A
U'l

p
0'1

~o

p
0'1 ~
~U'I

::;

p
-J

U1

p
a:.
0

0..

:;

BACAlJ

I'D

N~A.Ml

------~~---------.-------------.~ VRA.Nti:P

.------....C VASLU
BOTO~Atv
~.---~--~-------------------------.c

t'>~...

'*'

----------,t--C-O_N._S't_A_N-TA-~........
,

GALAl .

-----...j.+-;.__ _.....;....;...,_ _ _ _...,_ _ _....CIAL0MJ1~

CALARA5J

"~~,:..-

Fig . 2. Relatii de similitudine culturalil lntre judefe (analiza cluster cu legiituri complete)

DUMITRU SAND"U

proximitatea unWl.t;ilor teritoriale care o compun. Distanta dintre Suceava

~i Buzau fiind foarte mare, am considerat ca similitudinea. profilelor lor
culturale rezulta probabil din contexte asemanatoare ~i .nu din procese
de comunicare culturala intre ele. tn cazul judet;elor Salaj ~i..AIJ:>a. am admis
ca. graviteaza spre judete cu care nu sint invecinate dar care se afla totu~i
la. o distanta relativ redusa. Un alt. argument pentru separa~ judetelor
Suceava l;li Buzau in grupe diferite este de natura sta~istica. Forma'{;iunea
acestor doua judete are o stabilitate redusa : este suficient sa adaugam
sau sa excludcm citiva indicatori din analiza ~i gradul lor de asemanare
se schimba considera.bil. Cu cei 19 indicatori folositi pentru clasificare,
similitudinea. Suceava.-Buzau este 0,43. Da.ca la. cei 19 indicatori adaugam ~i :ponderea. populat;iei urbane in 1986, judetul eel mai asemanator
cu.Suceava nu mai este Buzaul ci Neamt;, nivel de similitudine 0,71.
tn fine, da.ca se exclud indicatorii referitori la regiunea istorica l;li
urbanizare, judetul eel mai apropiat de Suceava devine Vilcea . .Aceasta
variatie considerabila a rapbrturilor de similitudine o data cu schimbarea.
U!}oara a bazei de inq.icatori denota o situatie de instabilitate a fonnatiunilor in care sint implicate judetele care ,migreazi:l.'' U!}or de la o gru.pa
la. alta.
Zonele de incertitudine, gra.nitele indefinite dintre grupari sint date
tocmai de astfel de judet;ele cu ,instabilitate" mare.
Datorita unor profiluri foarte specifice, ele se incadreaza cu greu
intr-o grupare sau alta. Din acest motiv, orice variatie in metodologia.
de clasificare le schimba foarte u~or -pozitia. !n aceeal;li categorie, in afara
de Suceava ~i Buzau se incadreaza l;li GorJ, Dolj, Satu Mare ~i Constanta.
Toa.te aceste 6 judete sint situate la baza. arborilor din fig. 2 (sub nivelul
'

..

Fig. 3. Macro-arii culturale in Romilnia (analiza cluster cu lcgiituri

303

ARin.E CuLTURALE ALE ROMANlEI

de similitudine 0,50). hwadrarea lor intr-o gmpa sau alta pune probleme
deosebite ~;~i implica, eel mai adesea, ,taieri" artifi~i;:Llejntr-o realitate care
nu accepta totdeauna clase, granite ~i ierarhii foarte clare. Obiectivele
specific..e ale cercetarii, arta ~i intentia cercetatorului sint elemPntele care
due la cea mai buna decizie in astfel de cazuri limita. ' .
PI'in ce anume se caracterizeaza ariile culturale delimitate este o
alta intrebare la care va tr.ebui raspnns altada.ta. Profilurile culturale
dominante ale fiecarei arii vor putea fi reconstituite apelind ~i la alte
informapi. decit cele fmnizate prin criteriile,de .clasificare. Va trebui ca.
diferitele cartografieri culturale ale tarii sa fie confruntate.

Deocamdata stim ca delimitarea propu,sa a ariilor cultwale are o

validitate considerabila. Pe .acest .teinf)i,ea.poate' fi:utita chiar din aceasta
faza pentru realiza.rea unor e~antioane reprezenta.tive la nivel na~ional
in cazul in care obiectul analizei il constituie comportamentele culturale.
0 prima folosire a acestei tipologii a ariilor culturale am realizat-o deja
in cadrul unei cercetari reprezentative la nivel n3(tional, in colaborare
en colegii de la Laboratornl de studii ~i cercetan sociologiee. Alli.turi de
tipul de localitate, aria culturala a func~ionat ca uri bun criteriu -de stratifica.re in e~antionarea multistadiaJa. Re~tatele protenite din sondajele
care in.elud 3!riile cmturaJe, drept criteriu de stratificare vor putea contribni la validarea ~/Sau corectarea tipologiei acestor arii.
!

1 ._,

Caneteristiei de .polarizare. eulturali

Ohiar daca pentru moment nu, abof.d~ pr~b~ea ~t:dfilului cultural al ariilor delimitate, p<)ate fi p#~a', ;tot~fli,'.~a a caracte:r'isticilor cu
maxima vizibilita.te, implicate m strli~~'Ql'ar~a ace~tot:a.
0 anume caracterisuffi' are tu.D.ctie,q~ ll9tarizare,,~ulturaia reg~onaJ.a.
in masura i? care distri~f~~ 'terito~. a' valorilor ei oonoordii., in J)lare,
cu cea. a ar1ilor sau subariilor. c\llt.ut.ale. , ,
Intereseaza deocamdata, 'id.e~tifi~ea ~star ~mcteristiei de
: maxima vizibilitate. :Oaca. ~le .,ae ~U~i sa.u. ;l,lU. intr-o. ,rela~ie cau~Hi, cu distribu~ia pattern-:urilol', cwtwal~. e~;~~ ,o ~lta_problema. Asupra ei se vor
.,pronunta analizerilterio~~,:aP~?~Up.~. .
. Regiunea :istorica, regiu11-en geograjioa, profilul. de, degsvoltare {li compozitia etnioa par sa fie prin~pal~le. ca~tcr.istioi de .polatizar_f,; c:ultutalii
la nivelul ttritoriului najionat :' .
'
FoJi;a. de polarizare
a
regiunii
istorlce
este
re}ativ
red
usa; Moldova
..
. .,. .
' .. ' ' . .
' f.
(~u exc~p~ia Sucevei). este ~in~; f.~g}U#e 'CaJ;~ .se prez~t~ ~ ~ela~i tirp.p
~1., Ca ane culturala. 1n, wst, pen:trn tpate C~le~$,1t.e r.egrum IS torice se con. sta.ta existenya ~or. arii culturale ear~ in mt)d sistematic incalea granitJele

.. , '
regiunilor. . "
:; .
Rea:t18J.mind raporturile de sizrtliitudine cu o metoda mai pli~in restdc1 'tiya (analiza Cluster cl1legatur{m~dii) rez~ta 5 zp.ari grupur~ etilturale
f"l

(fi~.

3) '

,.

'

. .

10

DUMITRU SANDU

304
Componen~a

gruparii

1. Moldova (

Grad medlu de consistentA

+ Buzi\ul)

2. Provinciile sudice ;
Muntenia (firA BuzAu), Dobrogca
~~ Oltenia (firii Gorj)

3. Ariile montan-romilne~ti lle pe ax.a

:\faramure,- Gorj (Maramur~,, Bistrita-Ni\si\ud, Alba, Hum;doara; Cara!}-Severin, Gorj)

4.. Arii. cu &rupiri ,etnice minoritare

(Cqyas{la~ Harghita, Mure~~ SAlaj,
BHior,' Cluj, 'SGtu Mare ~i Bra~ov,

snnu;

0 .27

0 .09
. 0,18

0,19

Arad~JTimi~):

5. BUcurF.ti

' r: ., .. In cad,ruflioi,9.ovei, zon.a ile ;jp.a~hn,a omogenitate, principaJ~l 'criteriu,_de polarizare Qu.lturaHJ. ii con~tituie gradul de dezvoltare a judet!'Jor .
.;Yprmind o su})gru,p~ din punct: ~e vefl~x:e ~mltural Galati ~i Ia~i sint. centre
,d~ dezvoltare i:oin~eriorul MoldoveL Boto~ani ~i Vaslui constituie o, j:~Ub
grupa periferica i,n , j'qrul acelui~~i ~ntru,.:de atractie
Ia~i. Cele, qoua
subgrupe se structureaza deci pe axa centru-periferie. Neamt ~i Bacau
~i Vrancea formeaza o a treia subgrupa cu nivel mediu de dezvoltare in
interiorul Moldovei. Suceava ~i ~uzaul sint situate, atit geografic cit ~i
din punct de vedere~ al gradUlui de 'similitudine, la ,marginea" ariei
Moldovei. tn contextul general al diferentelor de dezvoltare, migratia.
:a.ctioneaza ei ea ea factor de polarizare culturala.Subgrupele culturaJ.e
. ~ 1 M?ld9va, pincid' cu eele delimitate in functie de pattern-pril~ de
..
. . .
m1grat1e (D. Sandu, 19.87 : 230-231).
tn zona culturala a provinciilor sudice, princjpalul criteriu de pola. rizare pare sa 'fie',eel geografic: 1. aria montan-colinara V'Il.cea, Arge~,
Dimbovita, Prahova; 2. aria Cimpiei Roma:ne
Mehedinti Dolj, Olt,
Teleorman, Giurgiu ~i 3. aria Baraganului f}i a Dobrogei -:- Oa.lara~i,
Ialomita, B:nlila~ Tulcea, Constanta.
TranSilvania, Banatul ~i Cri~ana.-;Maramuree sint structurate in
arii' culttri'ale care t'raverseaza frecvent gtanitele fiecaruia dintre ele.
Aceste arii se structureaza, la rindullor, in douil.'ma.ri grupari culturale.
Una dintre ele pleaea,,.e la nord Spre sud ei este formata din judete in
care grupurile etaioo mi'norita.re din rural au o pondere redusa (nu dep&l}eau 17% din 1977) : Maramure~, Bistrija~NMaud, Alba, Cara~Severin,
Ilunedoara. ~i, din Oltenia, Oorj. Majorita.tea localitatilor din aceste
judete sint situate in zone montan-oo'li!lm'e': Regimul de a.ltitudine ridicatil. !Ji predomina.nta pop1Ilatiei romll.neeti distinge, deci, aceasta zona
de oolela.lte a.rii de Uincolo de munti. In cadrul zonei montan-romll.ne~ti
se disting dona a.rii in functie de nivelul de dezvoltare. Ca.ra!}~Severin ~i
Hunedoara este o arie cu dezvolta.re industrial& mai puternica decit
Ma.ramure~, Alba ~i Bistrita~Nasaud. Gorj este atit geogra.fic cit ei din
plinct de vedere al similitudinii la marginea.. zonei culturale respective.
In interiorul Transil"Vaniei se disting cla.r o arie de influenta germana
{Bra~ov, Sibiu) ~i una de infl uenta maghiara cu nucleul in secuime (Oova.sn:a,

AitfiLE CULTURAt.E ALE ROMAN.IEI

11

305

Harghita, Mure~ l}i Salaj). Aceleia,.;~i macro-grupari culturale a judetelor

cu pondere considerabila a minoritatnor ii apart;in ~i ariile din vest Satu Mare, Bihor-Cluj ~i AradcTimi~. Sub aspect geografic judetele
din aceste arii au o situa~ie foarte diversa.

Tabelul 1

Intelectuali, functionari ~i persoane cu studii medii

pe judete !_ii arii culturale 19n.

Cod
arie

Judet

---1

Botol.ian\
Vaslui
Neamt
Vrancea
Galati
l~i

Bacau
Ialomita
Ciiliirasi
Tulcea'
Braila
Teleorman
IHov
Olt
Mehedinti
Doli
Vllcea
Dtmbovita
Arge~

5
6
7
8

H)

11
12
13
14
15
16

Prahova
Car a~- Severin
Hunedoara
Timi'
Arad
Cluj
Bihor
Covasna
Harghita
Murell
Slllaj
Alba
Maramureljl
Bistrita-Nil.sliu d
,BralJOV
Sibiu
satu Mare
Gorj
Buzil.u
Constanta
Suceava
Bucure~Jti

~i

superioare

Pondere absolventi de
Pondere intelectuali ~pi
liceu sau facultate in
functionari tn populatia
total popullitia de
activa
+ 12 ani

5,5
6,0
7,1
6,3
9,6
12,4
7,8
6,3
-

6,7
9,3
5,6
4,3
6,7
7,3
9,5
8,0
7,3
9,9
10,3
8,1
10,0
16,4
8,2
15,2
9,0
8,8
8,6
10,0
6,6
8,7
8,0
6,4
14,4
11,3
8,4
8,0
6,7
11,6
7,0
31,5

8,8
9,1
10,3
8.7
13,3
13,3
11,4
10,7

11,4
13,0
8,7
6,1
9,7
10,7
12,4
10,1
10,2
12,7
15,3
12,0
13,4
16,6
12,6
16,7
12,0
12,7
12,1
12,8
9,5
11,5
11,4
8,8
17,9
15,2
11,8
10,3
10,2
16,9
9,8
32,8

306

DUMITRU

~ANDU

12

BIBLIOGRAFIE
A. Golopt>ntia, D, C. Georgescu, Populajia Rcpublicii Populare Romane Ia 25 iaunarie 1948,
,Probleme economiee", nr. 2/1948.

'
D. Sandu, Migrafia ~i dinamica structurii sociale, I. Dragan, C. Anastasiu (coord.),
Structura
socialli a Romaniei socialiste, 1989 a
D. Sandu, De:woltana socio-teritoriala a Romaniei, Bucuretti Edit. Aeademiei, 1987
D. Sandu, Tranzifie t?i dt(erenjiere demogra(icii in mediul rural, ,Vitorul soeial", 4/1989 It
YJ. Trebici, Model demogm(ie.naJiQJlal,'Si submodele r!lgionale,.,,Viitorul SOcial", 1/1984.
Yl. Trebici, Denwgrafia teritorytda a Romaniei Bucure~ti, Edit. Aeademiei 1986
DUMITRU SANDU

iulie !liMtJ

'