Universitatea Aurel Vlaicu din Arad

Facultatea de Inginerie Alimentara Turism si Protectia Mediului

Domeniul : Ingineria Produselor Alimentare
Program de studiu : Protectia Consumatorului si a Mediului
Forma de Invatamant : cu frecventa
An de Studiu : III

Capsule operculate

INDRUMATOR STIINTIFIC :
.l.dr.ing. Dicu Anca

STUDENT :
Bredicean Orlando

1.Generaliti.

Capsulele reprezinta preparate farmaceutice solide, formate dintr-un invelis tare sau moale,
de forma si de capacitate variabile, continind, in general, o doza unitara de substanta activa ;
Sunt destinate administrarii, in principal, pe cale orala ( Capsule, capsulae, FR X, supl.2004 si
6th Ph. Eur) dar si pe alte cai : vaginala, rectala, oftalmica ( unguent oftalmic).
Capsulele operculate au fost pentru prima data produse in masa in Statele Unite in secolul al
19-lea. Capsulele sunt uor acceptate de ctre consumatori datorit aspectului atractiv iar
structura sa este proiectat astfel nct este uor de nghiit. In principiu capsula poate conditiona
o varietate de materiale, incepind de la pulbere, lichid sau baza de ulei.

Capsule-clasificare ( F.R X si 6th Ph. Eur.) :

Capsule cu invelis tare (operculate) ;

Capsule cu invelis moale (perle) ;
Capsule gastrorezistente ( enterosolubile) ;
Capsule cu eliberare modificata ;
Casete ( capsule amilacee).

Aparitia capsulelor tehnologie sau Hazard ?

La inceput, in 1830- Hazard !!!

Fab MOTHES- student la facultatea de farmacie facea bule dintr-o solutie de
gelatina ;
S-a experimentat umplerea cu substante si sudarea acestora cu o picatura din
aceeasi solutie ;
Primul mod de preparare a capsulelor, patentat de Mothes si Dublanc,
farmacist, in 1834 :
Imersia unor saculeti de piele umpluti cu mercur in solutie de
gelatina ;
Eliminarea mercurului stringerea saculetului indepartarea
filmului de gelatina uscarea la aer capsula ;
Ulterior TEHNOLOGIE !!!
1838, Delron preparat primele capsule dintr-un amestec de guma arabica
si zahar gustul gumei de mestecat ;

1873, farmacistul Taetz a introdus glicerolul in formularea capsulelor

capsule mai moi si mai elastice ( capsule gelatinoase moi);
1846, farmacistul J.C. Lehuby a patentat capsula dura din doua bucati
invelisuri medicinale perechi de cilindri obtinuti din gelatina,
amestecuri carrageen: gelatin sau amidon:sirop:carrageen, cu capetele
deschise care se adaptau perfect unul la altul;
1874, fabricarea la scar industrial a capsulelor dure de gelatin:
Farmacistul Hubel, Detroit mulaje din fier cu diametre diferite,
montate in lemn, introduse in solutia de gelatina capsula ( corp +
capac) ;
1875, compania farm. Hubel se afiliaza companiei Park DAVIS detin
brevetul de fabricare a capsulelor;
1900, Park DAVIS Comp. Si Eli LYLLY Comp. lideri mondiali in
productia de capsule prezent ;
1920, introducerea de masini de umplere automate expansiune a
fabricarii capsulelor ;

Prezent

O forma farmaceutica foarte utilizata ;

Anual industria farmaceutica mondiala fabrica 25-30 miliarde de capsule
diverse formulari si cai de administrare ( fig.1).

comprimate
capsule
alte forme farmaceutice

15%

5%

80%

Fig.1

Capsulele operculate sunt utilizate pentru ambalarea diferitelor medicamente sub forma de
pulberi sau granule. Utilizarea acestor capsule prezinta urmatoarele avantaje:

Se pot fabrica usor ;

Protejeaza substantele active fata de factorii externi ( lumina, oxigen, umiditate etc.) ;
Permit mascarea gustului neplacut al unor substante medicamentoase ;
Utilizind diferiti coloranti se pot distinge diferite tipuri de capsule;
Dezagregare corespunzatoare ;
Se poate dirija absorbtia in functie de materialul utilizat la preparearea invelisului.

2. Clasificarea capsulelor operculate :

2.1 In functie de marime :

Capsulele operculate utilizate sunt de diferite dimensiuni si n functie de capacitate au fost
numerotate de la 000 la 5 (cele cu numarul 5 au capacitatea cea mai mica). Dimensiunile
capsulelor operculate utilizate sunt prezentate n tabelul 1.

Capacitatea medie a capsulelor operculate (cm3)

Numarul capsulei
000

Capsugel ( ParkeDavis)
1.37

Elanco ( Eli
Lilly)
1.42

00

0.95

0.92

0.68

0.67

0.50

0.48

0.37

0.37

0.30

0.27

0.20

0.20

0.13

0.13

Tab.1

2.2 In functie de culoare :

Capsule transparente incolore ;

Capsule transparente colorate ;
Capsule opace ;
Capsule bicolore.

 Asociere de culoare : grup terapeutic :

Alb analgezice ;
Mov halucinogene ;
Galben sau portocaliu antidepresive.
Asociere culoare : doza S.M. ( optiunea producatorului)

3. Prepararea capsulelor operculate :

Pentru prepararea acestui tip de capsule se utilizeaza gelatina amestecata cu apa in raport
alaturi de alte substante auxiliare.
Gelatina : principalul component al invelisului capsulei.( fig.2)
Gelatina este un produs natural, o substan solid, fr gust, incolora i transparenta obinuta
din hidroliza parial a colagenului. Gelatina este o protein solubil care se poate comporta ca
un agent de gelifiere (material de-a face cu gel) sau ca agent de negelatinizat.

Fig.2

Pentru prepararea gelatinei se foloseste indeosebi materia prima ce contine colagen.

Acestea sint oasele, ligamentele, cartilajele vitelor mari cornute si pielea de porc. Virsta
animalelor trebuie sa fie optima : 1.5 ani pentru porci, 2-3 ani pentru bovine. Cu marirea virstei
animalelor randamentul, viscozitatea si temperatura de topire a gelatinei se micsoreaza.
Dupa aspectul exterior gelatina reprezinta niste placi sau granule incolore sau punti galbui,
stravezii fara gust si miros.

Gelatina este un produs al colagenului hidrolizat partial. La baza moleculei proteice este
catena polipeptida, alcatuita din 19 aminoacizi, principalii dintre care sint glicina, prolina,
oxiprolina, glutamina, lizina. Aminoacizii sint legati cu legatura peptida CO-NH.
Gelatina se caracterizeaza prin continutul procentual al cenusei, azotului total si cel amid,
hidroxiprolina, prolina si glicina. Continutl hidroxiprolinei se poate considera indicele puritatii
gelatinei care determina proprietatile tehnologice : viscozitatea si taria gelului. Cesti indici
depind unul de altul : cu cit mai mare este taria gelului, cu atit mai mare este viscozitatea si
temperatura de topire si, deasemenea proprietatile gelatinei de a absorbi apa prin turgesciere. De
mentionat ca viscozitatea, spre deosebire de temperatura de topire, depinde de masa moleculara a
gelatinei. Continutul cenusei probelor de gelatina si transparenta relativa sint invers
proportionale.
La prepararea capsulelor se acosda o mare atentie calitatii gelatinei. Foarte insemnati sint asa
indici ca : viscozitatea si micsorarea viscozitatii, taria gelului, pH-ul, marimea particulelor de
gelatina, transparenta, substantele reducatoare, impuritatile anorganice, puritatea bacteriologica,
etc.
Taria gelului determina duritatea membranei capsulei. Culoarea gelatinei influenteaza
culoarea capsulelor, calitatile cele mai inalte sint colorate in slab galbui. Un indice insemnat este
pH-ul gelatinei, deoarece in dependenta de acesta se schimba stabilitatea nuantei culorii si
viscozitatea gelului. Substantele reducatoare trebuie strict limitate, deoarece reactioneaza cu
colorantii schimbind culoarea.
Cerinte si indicii mai insemnati ai gelatinei sint: viscozitatea nu mai mica de 3.3E ;
micsorarea viscozitatii nu mai mult de 20% la temperatura de 40C timp de 24 ore ; taria gelului
nu mai putin de 1500g, marimea optima a pH-ului 5.2-5.7 ; marimea si omogenitatea particulelor
de la 0.5-3.5 ( nu mai mari de 5mm) ; lipsa impuritatilor si a diferitor fragmente metalice ;
invazia microbiana redusa.

Etapele de preparare a capsulelor operculate :

Capsulele gelatinoase tari se prepara prin imersie sau stantare.
1.

nainte de a ncepe fabricare a unei capsule, toate materialele prime sunt verificate,
trecind controlul calitatii. (fig.3)

fig.3

2.

Primul pas este de a face soluie de gelatin 25-30%: gelatin i ap cald

demineralizat sunt amestecate sub vid n Sistemul de topire a gelatinei.(fig.4)

Fig.4
3.

Dup aceasta , soluia de gelatin este transferat n vasele de alimentare din otel
inoxidabil.
4.
Colorani, conservani, opacifiantii i apa necesar se adaug peste gelatina n
rezervoarele de alimentare. (fig.5)

5.

Fig.5
De la rezervorul de alimentare, gelatina este transportata prin gravitatie la o alta
sectiune.
Aici, capsulele sunt turnate pe oel inoxidabil, si sunt scufundate n soluia de gelatin.
Apoi trece prin cuptoare superioare i inferioare si prin masina de uscare. ( fig.6)

Fig.6
6.
Se monitorizeaza permanent temperatura, lumina si umiditatea cu ajutorul contoarelor
pe tot parcursul procesului de productie (fig.7)

Fig.7
7.

Odat ce uscarea este complet, acestea intra n seciunea de mas care poziioneaz
jumtile de capsul pentru ndeprtarea din pinii din seciunea Automatic. n seciunea
Automatic, jumti de capsul, sunt eliminate n mod individual.( fig.8)

Fig.8
8.

Lungimile capului i corpului sunt precis tiate cu o toleran 0,15 mm. Organele
capsul i capacele sunt unite n mod automat n blocurile de tamplarie.(fig.9)

Fig.9
9.

Capsule finite sunt mpinse pe o band transportoare care le aranjeaza ntr-un

recipient.

10.

Calitatea capsulelor este monitorizat pe tot parcursul procesului de producie, inclusiv

dimensiunea, coninutul de umiditate, grosimea peretelui singur, i culoare.

11.

Capsule sunt sortate i inspectate vizual.( fig.10)

Fig.10
12.

Din ntreaga lume, procesul de producie gelatin se face n conformitate cu

standardul ISO 9001 Sistemul de Management al Calitii pentru a asigura calitatea de
gelatin rezultata.

4. Utilizarea excipienilor :
Numrul mediu de excipienti in comprimate, comprimate acoperite cu zahr i
capsule gelatinoase tari sunt prezentate n Tabelul 3. Capsulele gelatinoase operculate
necesita, de obicei, intre unu si patru excipienti.

Numarul de
excipienti
1-4
5-8
9 si mai mult

Capsule

Comprimate

18
5
-

3
15
5

Comprimate
acoperite
6

Tab.3 Numrul de excipieni necesare pentru fabricarea de capsule, comprimate nvelite n

zahr i comprimat.

Pe lng diluani i lubrifiani, alti excipienti utilizati la fabricarea capsulelor

include gelatin tare, dioxid de siliciu coloidal pentru mbuntirea caracteristicilor,
inclusiv si dezintegranti pentru a facilita eliberarea substantei active.
Unii excipienti pot indeplini mai multe functii : talcul de exemplu serveste ca
lubrefiant in concentratii mai mici de 5%. De asemenea unii excipienti folositi la
prepararea comprimatelor, in capsule indeplinesc alte functii.
4.1Diluantii :
Improved plug formation and compression
Lactoza face parte din categoria dizaharidelor, i este alctuit dintr-o o molecul
de d- galactoz i o molecul de d-glucoz, cele dou molecule sunt legate n
poziia -1,4- printr-o legtur glicozidic. Lactoza este o substan cristalin
incolor i inodor cu gust dulceag care conine ntre 25 i 60 % zaharoz. n
forma anhidr lactoza este higroscopic, este mai greu solubil n ap ca maltoza.
Este excipientul cel mai utilizat n formularea comprimatelor n calitate de
diluant, avnd totodat i proprieti aglutinante.

Amidon de porumb este frecvent utilizat ca diluant la fabricarea comprimatelor si

capsulelor avnd rolul de reglare a umiditii i totodat confer elasticitatea
corespunztoare. Amidonul mai ndeplinete funcia de aglutinant i dezagregant.
n amidonul oficinal umiditatea poate fi de la 11 pn la 14%, dar n amidonul
obinut cu metode speciale de uscare, este de la 2 pn la 4%.

Celuloza microcristalina
Celuloza monohidrat
Amidon 1500
Amidon pregelatinizat
Carbonat de calciu
Manitol

4.2Lubrifianti :
proprietati de curgere, reduce aderenta prafului de piesele metalice
Stearat de magneziu, de asemenea, numit si acid octadecanoic, sare de magneziu,
este o substan alb, solid la temperatura camerei cu formula chimic Mg
(C18H35O2) 2. Aceasta este o sare care conine dou echivalente de stearat
(anion de acid stearic ) i una de magneziu (cation) (Mg 2 +). Stearatul de
magneziu se topete la aproximativ 88C, nu este solubil n ap. Stearatul de
magneziu este adesea folosit ca lubrifiant la fabricarea comprimatelor, capsulelor
i pulberilor.

Acid stearic- in formele farmaceutice acidul stearic este folosit in calitate de agent
de emulsionare, in capsule este utilizat ca agent de lubrefiere. Continutul de acid
stearic din capsule se determina prin extractia cu tetrahidrofuran si ulterior prin
cromatograma.
Glicerol monostearat
Lauril sulfat de sodiu
Parafina lichida
Talc
4.3Agenti de alunecare :
Imbunatateste proprietatile de curgere

Aerosoli
Talcul

4.4Dezintegrantii :
Pentru a asigura dezintegrarea amestecului de pulbere
Amidon de porumb
Amidon 1500
Acidul alginic
Glicil sodiu amidon
4.5 Agenti de umectare :
imbunatateste penetrarea apei in amestecul de pulbere

Lauril sulfatul de sodiu

Tween 80

4.6 Coloranti :
se utilizeaza doar coloranti admisi de Ministerul Sanatatii si anume
galben de tartrazina,
rosu de amarant,
eritrozina etc ;
4.7 Conservanti :
parabeni ;
p-hidroxibenzoat metil de sodiu ;
p-hidroxibenzoat propil de sodiu
4.8 Agenti tensioactivi,
glicerina, etc ;
4.9 Opacifianti :
bioxid de titan care este suspendat in solutia apoasa de gelatina incalzita la 57 C;
Caracteristicile multor excipienti depind de conditiile de pastrare : temperatura,
lumina, umiditate etc.

Gelatina utilizata la preparearea capsulelor trebuie sa corespunda unor norme severe de puritate
si anume :

Sa nu aiba miros sau gust neplacut ;

Continutul in metake grele sa fie sub limitele admise ;
Sa nu contina agenti patogeni etc.

O formulare corespunzatoare porneste de la cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale

substantei active ( punct de topire, solubilitate, forma cristalina, etc).
S-a demonstrat ca, pentru numeroase substante medicamentoase introduse in capsula,
viteza de absorbtie este dirijata de marimea particulelor.
De regula, viteza de dizolvare este direct proportionala cu marimea particulelor substantei
active.
Cu cit particula este mai mica, cu atit marimea relativa a suprafetei este mai mare.

5. Factorii de formulare care pot influenta biodisponibilitatea medicamentelor

din capsule operculate :

Marimea si suprafata totala a particulelor substantei medicamentoase;

Utilizarea preferentiala a sarurilor substantelor medicamentoase fata de bazele sau acizii
lor;
Forma cristalina a medicamentelor;
Stabilitatea chimica a substantelor in forma dozata si in lichidul gastrointestinal;
Natura si cantitatea diluantului, lubrefiantului si agentului de umectare;
Interactiunea medicamnt-excipient ( adsorbtie, complexare) ;
Tipul si conditiile procesului de umplere ;
Densitatea de compactare a continutului capsulei ;
Compozitia si proprietatile peretelui capsulei ( inclusiv capsulele enterosolubile) ;
Interactiunea dintre continutul si peretele capsulei.

6. Etapele fluxului tehnologic de fabricare a capsulelor cu insulina ( Insulin

Capsules)

Insulina este un material proteinic biologic activ. Insulina reprezinta o polipeptida

constituita din 65 aminoacizi. Cercetatorii britanici planuiesc sa scoata pe piata capsule care i-ar
putea scapa pe diabetici de chinul intepaturilor.Insulina orala i-ar putea scapa pe diabetici de
injectii. Curente cercetari au artat c administrarea de insulina la etapele anterioare de diabet
zaharat tip 2 are efecte pozitive, iar acum ncepe s fie incluse n scheme de tratament standard.
Insulina orala Orameds este indicat pentru stadiile de diabet zaharat tip 2, aceasta poate
ncetini n continuare rata de degenerare a bolii prin furnizarea de insulin suplimentar a
organismului i permind rgaz pancreasului. Insulina pe cale orala are avantajul de a mimeaza
locaie i degradeuri naturale de insulin n organism prin trecerea n primul rnd prin ficat
nainte de a intra in fluxul sanguin.

Oramed Comunicat de pres : Oramed a prezentat un protocol pentru FDA pentru a

initia un studiu de faza 2a de capsula sale insulina pentru administrare oral, ORMD 0801,
pentru diabet zaharat tip 1. Dublu-orb, randomizat, controlat cu placebo, studiu de design de
apte zile vor fi efectuate la o setare de stationar de la douzeci i patru de tip 1 pacientii cu
diabet zaharat. Este sperana c de droguri ar putea reduce dozele de insulina ora mesei, pentru
a permite mai puine injecii zilnice.

6.1 Metoda generala de fabricare este urmatoarea :

Surfactantul Myrj-52 ( 3.76 mg/Cap) este dispersat incet in amestecul de polietilen

glicol 400 si propilen glicol. Odata ce se dizolva, se adauga de asemenea hidroxipropil
celuloza (3.76mg/Cap) ca stabilizator care este dispersat ncet n amestecul precedent. O
soluie separat de materialul proteic mpreun cu inhibitor de proteaz i fosfolipide se
face ntr-o poriune din amestecul de solveni precedent. Soluia poate fi apoi adugat la
amestecul de PEG/PG la temperatura camerei. Cantitatea de apa este limitat la 5% din
solvent poliol. Soluia tampon citrat este utilizat pentru a menine pH-ul la un punct n
care proteina este cea mai stabil. In acest exemplu particular, n cazul n care se
folosete insulina, se sugereaz ca pH-ul s fie meninut cu o soluie tampon de citrat n
jurul valorii de 2,5. Separat, ingredientele solventului lipidic sunt amestecate mpreun.
Sub agitare blnd i constant, soluia poliol este dispersat cu soluia lipidic.
Surfactantul este dispersat ncet n 139,80 mg / Cap amestec de polietilen glicol i
15.57 mg/Cap propilen glicol.
Odat ce aceasta este dizolvat, mici cantiti de hidroxipropil celuloza sunt apoi
adugate i dispersat n acelai amestec.
Insulin este dizolvat n ap, iar acidul citric este dizolvat n 8.75 mg/Cap ap
pentru a menine pH-ul la 2,5
Solutia apoasa este adaugata la amestecul de propilen glicol. Intr-un vas separat se
dizolva toate ingredientele din faza uleioasa in 249.10 mg/Cap acid oleic.
Colesterolul ( 31.20 mg/Cap) se adauga ncet pentru a realiza dizolvarea mai
rapid.
Odata ce ambele faze sunt gata, se adaug soluia de poliol ncet la faza lipidic
n timpul amestecrii la vitez redus. Nava trebuie s fie, de preferin, cu manta de
ghea, deoarece se pote incalzi. O data ce se adauga solutia, se obtine o solutie
transparenta galbena-maronie.
Soluia preemulsie este umplut ntr-o capsul tare de gelatina de marimea 0, iar
capsula este sigilata cu o band de soluie de gelatin. Banda ajuta pentru acoperirea
capsulei uniform.
Capsula este apoi acoperita cu o soluie de hidroxipropil metilceluloz 10% ca un
substrat. Cantitatea de strat necesara este suficient pentru a acoperi doar capsula uniform

cu un strat subire de strat de polimer. De obicei, creterea n greutate 3,5-4,5% din

capsula este un indiciu bun de suma necesar ca un substrat.

6.2 Indicatii terapeutice :

Pentru tratamentul adulilor i copiilor cu diabet zaharat care necesit insulin pentru meninerea
homeostaziei glucozei.deasemenea este utilizata pentru stabilizarea iniial a diabetului zaharat.

7. Capsule de ibuprofen cu eliberare prelungita

Ibuprofen este un medicament antiinflamator nesteroidian, analgezic i antipiretic i un
antiagregant plachetar (de trombocite), asemntor cu aspirina. Este un medicament din clasa
OTC (se elibereaz fr prescripie medical). Este un derivat al acidului fenilpropionic cu
actiune antiinflamatoare, analgezica si antipiretica, antiinflamator nesteroidian.

7.1 Etapele fluxului tehnologic de fabricare a capsulelor de ibuprofen cu eliberare

prelungita :

1)

2)

3)

4)

5)

6)

Un amestec format din 450 mg/Cap ibuprofen , prealabil triturat in 225 ml glicerina,
se adauga prin agitare rapida la solutia apoase care consta din 450g alginat de sodiuin
22.5l apa purificata.
Aceasta solutie este adaugata apoi la 45 l solutie de clorura de zinc 2% care a fost
in prealabil adusa la pH 3 prin adaugarea de HCl, in timp ce agitarea rapida se continue
timp de 10 minute.
Preparatul este apoi lsat s stea la temperatura camerei timp de 4 ore, dupa care
medicamentul-prins zinc alginat precipitat este colectat prin filtrare, spalat de trei ori cu
apa distilata, apoi se usuca sub vid timp de 24 ore.
Dup uscare, reziduul este granulat folosind cantiti minime de glicerin / ap i
transformat n 0,5 mm diametru microsfere prin extrudare mecanic i sferonizare ( Nica
Extruder ; Aeromatic Ltd., Budendorf, Switzerland), n care este introdus masa uor
flexibil reprezentat de reziduul de mai sus, i care produce din acestea un flux continuu
de extrudat cilindric, care este de 0,5 mm n diametru.
Acest extrudat cade pe placa de filare a unui Sferonizator Nica, unde este rupt n
cilindri de aproximativ 1:1 lungime: raportul diametrelor. Interactiunea dintre discul si
peretele sferonizator face ca cilindrul sa sferonizeze in domeniu de 0.5 mm in diametru.
Sferele sunt apoi introduse n capsule gelatinoase (1 g de sfere pe dimensiunea 0
capsul, ceea ce reprezint o doz total de 450 mg de ibuprofen). Capsulele de sfere
astfel produse reprezint o form de dozaj cu eliberare susinut pentru activitate

analgezic si antipiretica cu mai puine efectel secundare gastrointestinale dect sub

form de tablet convenional de ibuprofen.

7.2 Indicatiile terapeutice :

Preparatul se administreaza in caz de dureri asociate cu migrena. La fel preparatul se indica
pentru jugularea temporala a cefaleei, algodismenoreei, odontalgiei, durerilor musculare, osoase
si articulare, scaderea febrei si reducerea temporara a durerilor usoare sau moderate.

7.3 Contraindicatii :
Ulcer peptic activ, ulcer recurent sau afectiuni inflamatorii active ale tractului
gastrointestinal in antecedente ;
Hipersensibilitate la ibuprofen, alte remedii antiinflamatoare nesteroidiene sau la orice
din componentele preparatului ;
Astm aspirinic si triada aspirinica ( rinita eozinofila, polipoza nazala recidivanta,
sinusita hiperplastica) ;
Dereglari pronuntate ale functiei hepatice sau afectiuni hepatice active ;
Dereglari pronuntate ale functiei renale ;
Administrarea concomitenta a altui remediu antiinflamator nesteroidian , etc ;

7.4 Conditii de pastrare : se pastreaza la loc uscat, ferit de lumina, la temperatura 15-30grade
celsius. A nu se lasa la indemina copiilor.

7.5 Statutul legal : Cu prescriptie medicala

Bibliografie

1. http://technopharm.ucoz.com/_ld/0/49_PREL_biofarm_6_.pdf
2. http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/farmacie/farmacie-284517.html
3. http://ro.scribd.com/doc/75892838/90/Tipuri-de-capsule-utilizate-in-practicafarmaceutic

4. http://technopharm.ucoz.com/_ld/0/68_Excipieni_CLasi.pdf
5. http://www.srif.eu/fisiere/8017_IcLl_Tehnologii%20%20inovatoare%20in%20domeniul
%20capsulelor%20operculate_POPOVOCO_COJOCARU_OCHIUZ).pdf
6. http://capsugel.com/media/library/hard-gelatin-capsules-today-and-tomorrow.pdf

Cuprins:
1.
2.
3.
4.
5.

Generalitati;
Clasificarea capsulelor operculate;
Prepararea capsulelor operculate;
Utilizarea excipienilor ;
Factorii de formulare care pot influenta biodisponibilitatea
medicamentelor din capsule operculate
6. Etapele fluxului tehnologic de fabricare a capsulelor cu insulina ( Insulin
Capsules) ;
7. Capsule de ibuprofen cu eliberare prelungita.

Universitatea Aurel Vlaicu din Arad

Facultatea de Inginerie Alimentara Turism si Protectia Mediului
Domeniul : Ingineria Produselor Alimentare
Program de studiu : Protectia Consumatorului si a Mediului
Forma de Invatamant : cu frecventa
An de Studiu : III

AMBALAJ SI DESIGN

INDRUMATOR STINTIFIC :

.l.dr.ing. Dicu Anca

STUDENT :

Bredicean Orlando