CUPRINSUL LUCRARII

CAP.

Date generale

CAP.

Baza cartografic

CAP.

Metod de lucru

CAP.

Istoricul si functionalitatea parcului

CAP.

Structura actual a parcului

CAP.

Concepia peisagistic

13

CAP.

Lucrri propuse

14

CAP.

Costul lucrrilor

16

CAP.

Anexe

17

11

12

CAPITOLUL 1
DATE GENERALE
1.1. Denumire, contract
Prezenta lucrare se intituleaz: CADASTRUL VERDE AL PARCULUI LIDIA
(PADURICE).
Ea a fost ntocmit n baza contractului nr.TH 4X 0001304 din data de
05.04.2000, ncheiat ntre Primria Municipiului Timioara ca beneficiar i S.C. PARC
SILVA S.R.L., ca executant. Contractul s-a ncheiat pe baza licitaiei cu nr.SC0X2211
din data de 13.03.2000 ctigat de S.C. PARC SILVA S.R.L.
1.2. Necesitatea lucrrii
Existena unui cadastru verde al unui ora mare se impune ca indispensabil unei
abordri moderne a problemei raporturilor optime, de natur ecologic i social, dintre
gospodarul unui ora i locuitorii si. Este singura modalitate de cunoatere a realitii
spaiilor verzi ce intr n patrimoniul unui ora, incluznd aici att parcuri ct i ntreaga
vegetaie stradal. Este de asemenea singura modalitate de a conduce corespunztor,
att din punct de vedere tehnic ct i economic aceast important component a unui
ora.
Lucrarea are astfel att un caracter de inventar al fondului de vegetaie, ct i un
caracter de proiect de organizare, pe criterii ecologice i peisagistice a acestuia. Nu se
exclude nici partea economic, care precizeaz sarcinile financiare de conducere a
acestui obiectiv.
1.3. Amplasare, suprafaa
Parcul LIdia este situat n sudul Timisoarei ,in apropierea cartierului Soarelui,
marginit n sud de str.Lidia ,in est de str.Uranus, n vest de zona de blocuri din Calea
Girocului, iar la nord de terenul alocat scolii Waldorf.
Suprafata parcului este de 9,03 ha.

CAPITOLUL 2
BAZA CARTOGRAFIC
Pentru amplasarea parcului s-a folosit planul cadastral nou realizat in sistemul de
proiectie STEREO -LOCAL de catre firma VERSAND SRL
La stabilirea coordonatelor exemplarelor de arbori si arbusti s-a utilizat o retea
proprie de statii de vizare nscrisa n sistemul de proiectie STEREO LOCAL, astfel nct
ntrega vegetatie inventariata a fost inserata n planul definitiv al zonei.

CAPITOLUL 3
4

METODA DE LUCRU
3.1. Organizarea spaial
Avndu-se n vedere marea varietate structural i funcional a parcului,
organizarea sa spaial, necesar stabilirii soluiilor peisagistice i de amenajare
general, se impune.
In acest sens, s-au constituit urmatoarele parcele:
Parcela 1
-subparcela 1A
-subparcela 1B
-subparcela 1C
-subparcela 1D
Total parcela 1

8.344 mp
7.959 mp
9.615 mp
1.208 mp
27.126 mp

Parcela 2
-subparcela 2A
-subparcela 2B
-subparcela 2C
Total parcela 2

9.376 mp
8.417 mp
17.150 mp
34.943 mp

Parcela 3
-subparcela 3A
-subparcela3B
Total parcela 3

6.071 mp
22.191 mp
28.262 mp

Total parc

90.331 mp

Principalele analize i soluii tehnice i peisagistice sunt stabilite pe aceste

parcele.
3.2 Culegerea datelor de teren
Pentru fiecare element de vegetaie lemnoas identificat pe teren dup poziia sa
pe plan, n urma determinrilor topografice, au fost culese i nregistrate urmtoarele
caracteristici, codificate, astfel:
1 Numr de identificare cel corespunztor din plan NRI;
2 Subparcela n care se ncadreaz SUP;
3 Codul speciei COD.
Pentru necesitile cadastrului verde al municipiului Timioara a fost ntocmit un
catalog al speciilor posibile de identificat, fiecare specie avnd un numr de cod, ce are
corespondentul n denumirea tiinific a speciei.
4. Denumirea tiinific SPE;
Denumirea latin consacrat, n general a speciei, uneori i a subspeciei sau
varietii.
5

5. Natura speciei NAT;

- arbore rinos cod 1
- arbore foios cod 2
- arbust rinos cod 3
- arbust foios cod 4
6. Proveniena PRO;
- smna cod 1
- plantaie cod 2
- lstar, drajon cod 3
Determinarea s-a fcut inndu-se seama de elemente istorice i de probabilitatea
prezenei speciei.
7. Vrsta VR;
- 1 10 ani cod 11
- 11 20 ani cod 12
- 21 40 ani cod 20
- 41 60 ani cod 30
- 61 80 ani cod 40
- 81100 ani cod 50
- peste 100 ani cod 60
S-a inut seama de sistemul claselor de vrsta din amenajarea pdurilor, cu urmtoarele
modificri:
clasele de vrst au fost exprimate cu 2 cifre;
clasa 1 de vrst este redat pe subclase: 11,12;
se stabilete prin apreciere, n funcie de grosimea trunchiului, specie, condiii de
cretere.
8. Categoria de diametru DIA;
Arborii n functie de grosimea trunchiului, la naltimea de 1,30 m, se ncadreaza n
urmatoarele categorii:
1. 10
1 - 10 cm;
2. 20
11 20 cm;
3. 30
21 30 cm;
4. 40
31 40 cm;
5. 50
41 50 cm;
6. 60
51 60 cm;
- 70
61 70 cm;
- 80
71 80 cm;
- 90
81 90 cm;
- 100
91 100 cm.
In continuare se constituie categorii de diametre n mod asemanator din 10 n 10
cm.
9. Clase de nlimi IN;
Se stabilete prin apreciere pn la 812 m sau cu dendrometrul la nlimi mai
mari. Are importan pentru stabilirea plafonului n care se situeaz elementul i pentru
stabilirea nlimii coroanei.
Se constituie urmatoarele clase de naltimi:
-1
1 5 m;
-2
6 10 m;
-3
11 15 m;
-4
16 20 m;
-5
21 - 25 m;
-6
26 30 m;
6

-7

31 35 m.

10. Forma trunchiului FTR;

- Rectiliniu pn la 10m cod 1;
- Ramificat sub 5m cod 2;
- Ramificat ntre 5 10m cod 3;
- nconvoiat cod 4;
- Contorsionat cod 5;
- Tiat n scaun cod 6;
- nfurcit de jos cod 7;
- Gard viu cod 8.
Caracteristica are importan n special pentru stabilirea valorii peisagistice.
11. Diametrul trunchiului utilizabil DTR;
Se exprim n centimetrii, din 2 n 2, i se stabilete prin apreciere vizual, la
jumtatea trunchiului utilizabil (pn la 8 10 cm diametru).
Are importan la stabilirea volumului trunchiului utilizabil.
12. Lungimea trunchiului utilizabil LTR;
Se exprim n metrii i se stabilete prin apreciere, de la baza arborelui i pn la
grosimea trunchiului de 8 10 cm.
13. Volumul trunchiului utilizabil.
Se exprim n metrii cubi i se stabilete de calculator.
14. Poziia n teren POZ;
- Izolat cod 1;
- Buchete, aliniamente cod 2;
- Margine de masiv cod 3;
- Interior masiv cod 4.
15. Dominanta coroanei DOM;
- Dominant cod 1;
- Codominant cod 2;
- Parial dominat cod 3;
- Total dominat cod 4.
16. Forma coroanei FOR;
- Sferic cod 1;
- Ovoid cod 2;
- Semisferic cod 3;
- Tabular cod 4;
- Conica cod 5;
- Columnar cod 6;
- Neregulat cod 7;
- Plngtoare cod 8;
- Gard viu cod 9;
Are importan pentru stabilirea valorii peisagistice precum i a volumului
coroanei.
17. Diametrul coroanei DCO;
Se exprim n m i se refer la proiecia medie a coroanei. Are importan pentru
stabilirea volumului coroanei i a procentului de acoperire al solului.
18. nlimea coroanei HCO;
Se exprim n m i se stabilete prin apreciere, realiznd o compensare pentru a
defini o form cilindric pentru calculul volumului.
7

19. Volumul total al coroanei VCO;

Se exprim n mc i se stabilete de calculator.
20. Indice de densitate IDE;
Un element de apreciere a densitii coroanei, cuprins ntre 1,0 coroana cu
densitatea cea mai mare, reprezentnd o suprafa foliar maxim (Tei, Paltin, Molid) i
0,5 coroana cea mai rarefiat. Are importan pentru stabilirea unui volum structurat
standard al coroanei (densitate maxim), de care depinde valoarea ecologic a fiecrui
arbore.
21. Volumul structurat (standard) al coroanei VRE;
Se exprim n mc i se stabilete de calculator.
22. Anomalii ale coroanei ANO;
- Coroana normal cod 1;
- Asimetrica cod 2;
- Vrf rupt cod 3;
- Parte uscat cod 4;
- Neregulat cod 5;
23. Valoarea ecologic VAE;
Valoarea ecologic a arborilor i arbutilor este determinat de influena pe care
ei o realizeaz asupra factorilor fizico-climatici ai zonei nconjurtoare. Aceasta influen
este n direct dependen n special de coroana arborelui i arbustului, respectiv de
volumul ei i de densitatea crcilor i a frunzelor. Efectele coroanei arborilor i arbutilor
se resimt asupra urmtoarelor elemente climatice:
- absorbia energiei solare;
- reducerea intensitii turbulenelor atmosferice vnturi;
- absorbia de CO2;
- emisia de oxigen ;
- efectul de filtru asupra particulelor solide din atmosfer;
- emisia de ioni negativi;
- emisia de fitoncide;
- izolare fonic.
Toate influenele enumerate (necuantificate dar cuantificabile), ntr-un efect
global, respectiv valoarea ecologic, sunt determinate de volumul structurat real al
coroanei. n lipsa unor studii de specialitate care s stabileasc acest volum structurat
real, se poate opera cu o eficien suficient, utiliznd ca element de lucru volumul
structurat standard.
Pentru determinarea acestui volum structurat relativ putem utiliza urmtoarea
formul:Valoarea ecologic = volumul coroanei x indicele de densitate al coroanei
(Volum structurat
relativ)
Indicele de densitate maxim al coroanei, cu valoarea 1 poate fi preluat cel al
coroanei de paltin, tei, molid, brad. Pentru celelalte specii, acest indice se stabilete prin
apreciere, el neputnd cobor sub valoarea 0,5.
Pentru operativitate n exprimarea valorii ecologice, valorile absolute se grupeaz
astfel:
- volumul standard coroan
2 mc - cod 1;
- volumul standard coroan
- 2,1 - 10 mc - cod 2;
- volumul standard coroan - 10,1 - 20 mc - cod 3;
- volumul standard coroan - 20,1 - 40 mc - cod 4;
- volumul standard coroan - 40,1 - 80 mc - cod 5;
- volumul standard coroan - peste 80,1 mc - cod 6;

24. Vitalitate VIT;

- Uscat
cod 0
- Foarte sczut, n curs de uscare cod 1
- Sczut, lnced cod 2
- Normal cod 3
25. Valoarea peisagistic VPE;
Valoarea peisagistic este un element de mare importan n caracterizarea
vegetaiei lemnoase a parcului. Funciunea de recreere i cea instructiv a parcului este
n deplin corelaie cu aceast valoare.
Aceast valoare depinde n general de trei caracteristici:
- fizionomia general a speciei n port singular;
- mrimea exemplarului, coroan i trunchi, care depinde n special de vrst;
- anomalii ale trunchiului ca: nfurcire, contorsionare etc.
n ce privete fizionomia general a speciei, elemente de baz sunt: forma
general a coroanei, forma i structura frunziului, culoarea frunzelor, inclusiv variaia ei
n timp, nflorirea, fructificaia remanent.
O alt caracteristic de baz este mrimea exemplarului care impresioneaz prin
nota de grandoare i implicit prin intuirea vrstei exemplarului.
Anomaliile impresioneaz prin raritatea i singularitatea lor.
Din aceste caracteristici, ultimele dou au un caracter permanent, iar prima un
caracter conjunctural, dinamic i deci variabil ca valoare impresional. Excepie fac aici
rinoasele pentru care i acest caracteristic are o not de permanen, ridicndu-le
astfel valoarea.
Este foarte greu, dac nu imposibil de cuantificat aceaste caracteristici valorice,
deoarece VPE este n funcie i de un element subiectiv: gustul individual. Din acest
motiv s-a adoptat o scar valoric limitat de ase trepte, n funcie de caracteristici (mai
mult sau mai puin) constante, iar ncadrarea exemplarului se face prin apreciere de ctre
specialist. Erorile ce pot rezulta din caracterul subiectiv al aprecierii nu sunt de natur a
influena sensibil valoarea global a unui exemplar, deoarece V.PE. intr n proporie de
cca 40% n aceasta.
Ca orientare general, cu excepia unor specii de foioase ca: Platanus, Albitzia,
Paulownia, Betula care posed caractere morfologice de excepie (colorit trunchi, form
frunze, nflorire), foioasele n general nu depesc VPE treapta 3, dect prin
considerente de vrst. n schimb rinoasele prin forma coroanei, permanena frunzelor
i coloritul aparte, pot fi ncadrate la trepte ale VPE de 3-4 chiar la vrste mici
Treptele de apreciere a valorii peisagistice folosite n proiect sunt:
- Foarte sczut cod 1
- Sczut cod 2
- Medie cod 3
- Mare cod 4
- Foarte mare cod 5
- Excepional cod 6
26. Valoarea global VGL
Se stabilete de calculator folosind formula:
VGL = VAE x VIT x VPE
Aceast valoare poate varia ntre 0 atunci cnd vitalitatea este 0 arbore uscat i
108, la valori maxime (VAE = 6; VIT = 3; VPE = 6). Valoarea maxim poate fi ntlnit
foarte rar, ca de exemplu o pdure monumental de platan. Aceast valoare global are
o semnificaie aparte pentru aprecierea importanei unui parc, sau pentru stabilirea unor
penalizri n cazul distrugerii unor elemente.
27. Lucrri propuse
Se prevd urmtoarele lucrri:
9

- meninerea intact cod 1

- toaletare, elagaj cod 2
- extragere uscat cod 3
- extragere necorespunztor biologic cod 4
- extragere necorespunztor peisagistic cod 5
Pe lng toate aceste caracteristici, baza de date din calculator mai ofer:
- SCO - suprafaa proieciei coroanei;
- coordonata X
- coordonata Y
n anexa lucrrii se prezint un listing cu principalele caracteristici ale fiecrui
element de vegetaie.
3.3. Prelucrarea datelor
Pe lng prelucrrile primare prezentate n subcapitolul anterior, pentru
extragerea unor date de sintez se apeleaz la calculator. n capitolul 5 al studiului, care
se ocup de structura actual a parcului, sunt prezentate toate aceste situaii statistice
de sintez.

10

CAPITOLUL 4
ISTORICUL I FUCIONALITATEA PARCULUI
Pe harta oraului Timioara din 1900, suprafaa pe care se afl actualul parc Lidia
(Pdurice) era mult in afara orasului.
n 1929 (C. Cionchin), fosta pepinier mic a oraului de pe actualul bulevard V.
Prvan se muta pe o suprafa de 11 ha n Calea Girocului. Acolo se construiete o ser
de 42 mp, o cas i un grajd. n acea pepinier se producea anual, dup datele lui
Cionchin : 1000-2000 arbori foioi, 400-500 arbori rinoi, 3-4000 arbuti floriferi. O
mare parte din arborii btrni din parcurile i de pe strzile Timioarei au fost produi aici.
n timpul rzboiului, materialul dendrologic s-a mbtrnit, terenul practic s-a
mpdurit, nemaiputnd fi folosit pentru plantaii i a fost ulterior tiat i ntrebuinat ca
lemn de foc la sera pepinierei.
Dup 1950, o parte a acestei pepiniere este defriat de vegetaia salbaticita si se
reamenajaz pepiniera dendrologic. Ea pierde din pondere n 1961 cnd se obine
suprafaa de pe aleea CFR, prin donaie, unde se mut producia floricol a seciei de
horticultur a oraului. Totui producia de material dendrologic continu n ritm susinut.
Cionchin menioneaz c producia de arbori a crescut de la 1000 buc n 1950, la 27.500
buc n anul 1965. Producia de conifere a crescut de la 500 buc in anul 1950, la 8.000
buc in 1965. Se lrgete i gama speciilor cu valoare ornamental deosebit.
Activitatea continu pn in 1973, cnd pepiniera se mut in Ciarda Roie, unde
funcioneaz i in prezent, pe o suprafa de 25 ha. Acolo se construiesc 16.400 mp
sere, 9.500 mp rsadnie zidite in pmnt, solarii i umbrare. Fosta pepinier este
abandonat, materialul dendrologic nescos crete, intreaga suprafa se impdurete i
zona primete numele de Pdurice.
Construirea blocurilor de pe Calea Girocului, o parte din ele chiar pe terenul
fostei pepiniere, apoi cartierul de blocuri din zona Soarelui ce ajunge pn la limita fostei
pepiniere, duc la folosirea acestui teren ca refugiu de recreere, ca o oaza de verdea
intre cartiere minerale de blocuri. Desimea i caracterul slbatic al zonei reduc ins mult
din eficiena recreerii.
Amenajri timide se fac dup 1990, cnd deja vegetaia lemnoas se ridicase
bine.
Amenajarea, in structura actual se face definitiv abia in 1999, cnd se
contureaz aleile, o parte din ele pe vechile drumuri de acces a fostei pepiniere, se
defrieaz masiv subarboretul, se niveleaz i se gazoneaz intreaga suprafa, se
amplaseaz bnci i se introduc buchete de rinoase.
Parcul Lidia (Padurice), este astfel cel mai tnr parc al Timioarei, in acest
moment, dar in acelai timp unul din cele mai intens vizitate, datorit siturii lui intre dou
mari zone de blocuri.
Funciile sale principale sunt:
- funcionarea recreativ;
- funcionarea de tranzit;
- funcionarea de joac pentru copii, avnd un mini teren de fotbal in interiorul
parcului, inconjurat de masiv pduros

CAPITOLUL 5

11

STRUCTURA ACTUAL A PARCULUI

Tabelele : 9.2; 9.3;9.4 i 9.5 prezint structura general a parcului.
Au fost identificate 62 specii, ceea ce inseamn puin pentru suprafaa parcului.
Multe specii se grupeaz pe loturi, aa cum au rmas de la vechea pepinier, speciile
preponderente ca numr de exemplare sunt: Robinia pseudoacaccia, Acer
pseudoplatanus, Populus euro-americana, Populus thevestina, Quercus robur.
Dup natura speciilor, rinoasele reprezint doar 8% i acestea exemplare tinere
plantate in ultimii ani. Arbutii reprezint i ei doar 7%, astfel, din acest punct de vedere,
al naturii speciilor, structura parcului este modest.
Densitatea medie este de 203 ex /ha, variind intre 102 (subparcela 1B) i 367 ex/ha
(subparcela 1C). Avndu-se in vedere vrsta mic a majoritii exemplarelor, aceast
densitate apropie o parte a parcului de o structur de pdure.
Ca vrste, 98% din exemplare sunt sub 40 ani, cu o vrst aproape uniform 25-30
de ani, dnd astfel parcului un caracter de uniformitate, dup dimensiuni, diametre i
inlimi. Parcul se include astfel in categoria parcurilor tinere din ora.
Procentul mediu de acoperire este 16%, cu variaii intre 4% i 28%, prezentnd
att numeroase goluri ct i poriuni cu caracter de masiv inchis.
In corelaie cu toi indicatorii anteriori, grosimea stratului ecologic este de numai
0,45m, modest dar intr-o cretere rapid an de an.
Valoarea ecologic medie este, firesc, modest, de 2,66. Valoarea peisagistic este
i ea redus, de 2,69. Cum este firesc in aceast situaie i valoarea global este redus.
Ca o caracterizare general, se poate afirma c acest parc, dei foarte solicitat de
vizitatori, datorit amplasrii sale intr-o zon intens locuit, are o structur general mai
mult dect modest. Acest fapt impune o atenie deosebit , prioritar, pentru
amenajarea sa corespunztoare.
Se menioneaz existena ctorva segmente de garduri vii din Ligustrum ovalifolium
la intersecia de alei, bine amplasate i de efect.
Utilizarea terenului in cadrul parcului se prezint astfel:
-

suprafee inierbate i plantate

84.573 mp
alei asfaltate sau dalate
4.550 mp
alte terenuri fr vegetaie
1.208 mp
Total
90.331 mp
Dotrile existente in parc sunt:
alei asfaltate sau dalate;
bnci.
O evaluare a capacitii de recreere se prezint astfel:
locuri pe bnci;
vizitatori pe alei.
16X4 vizitatori/100ml alee =

94 %
5%
1%
100 %
1.605 ml
42 buc

Capacitatea total instantanee de incrcare cu vizitatori este de

putnd fi sporit in viitor prin amenajri specifice.

CAPITOLUL 6

12

126
64
190

CONCEPIA PEISAGISTIC
ntruct parcul este rezultat din dezvoltarea unei vegetaii abandonate intr-o
pepinier dezafectat, la realizarea lui nu a stat nici o concepie peisagistic. Mai mult
chiar, amenajarea ulterioar, in special realizarea reelei de alei a respectat o schem de
drumuri de acces a vechii pepiniere, pe cea mai mare parte. Pe o mic poriune, la limita
sudic, reeaua de alei a fost realizat pe criterii peisagistice i existnd o vegetaie
foarte rar, s-au introdus rinoase, ridicnd astfel valoarea peisagistic. In rest, parcul
are un caracter de masiv forestier, rrit pe alocuri.
Stilul peisagistic in care se incadreaz astfel parcul, este cel peisager.
Rezerve de amenajare peisagistic exist ins multe, pe fondul acestui mic masiv
pduros, care este o originalitate in parcurile municipiului.

CAPITOLUL 7
LUCRRI PROPUSE

13

7.1. Lucrri de investiii

Structura actuala a parcului impune o imbunatatire substantiala a lui pentru a

putea asigura o eficienta functioanala maxima.
Ca idei fundamentale pentru aceasta imbunatatire se pot contura urmatoarele:
- imbunatatirea si completarea retelei de poteci, care a fost realizata fara a urmari
un important criteriu functional, si anume functia de tranzit:
- realizarea unei structuri corespunzatoare de parc, prin plantari de grupe de arbori
si arbusti, asociati pe criterii peisagistice , in subparcela 1B;
- completarea si diversificarea vegetatiei, in principal prin introducerea de rasinoase
in subparcelele: 1A, 2A, 3A;
- realizarea pe intreg conturul parcului a unui gard viu, cat mai inalt, pentru
asigurarea linistei si a unei ambiante intime specifice, separata in special de
circulatia stradala;
- realizarea unui gard viu din arbusti floriferi pe limita estica a parcului, pentru a
masca garajele ce dau un aspect total necorespunzator la acesta limita;
- realizarea unor obiective speciale recreative in subparcela 3B in golul si raristea
cu pruni din vecinatatea aliniamentului spectaculos de stejari, pe baza unui
proiect special;
- extragerea in etapa urmatoare a exemplarelor uscate, debilitate sau
necorespunzatoare peisagistic de plopi ajunsi la limita longevitatii si amenajarea
peisagistica corespunzatoare a golurilor ce se creaza;
- punerea in valoare prin perspectivare a palcului de stejari de la limita NV-ica a
subparcelei 1C;
- introducerea in intreg parcul de grupe si mici aliniamente de arbusti floriferi,
pentru diversificarea structurii verticale si pentru segmentarea vizuala a parcului,
respectiv realizarea starii de intimitate.
Toate aceste modificari in structura parcului vor face obiectul unor proiecte
speciale de detaliu ,insotite de devizele necesare.
7.2. Lucrari de ntretinere si selectarea vegetatiei
Aceste lucrari sunt prevazute n tabelul 9.6. Sunt prevazute lucrari de toaletare si
elagaj, taieri de craci uscate, extragerea exemplarelor uscate precum si a celor
necorespunzatoare din punct de vedere biologic si peisagistic. Ultima categorie de
extrageri este stabilita n concordanta cu conceptul de restructurare precizat la
subcapitolul 7.1.
7.3 Lucrari de ntretinere a covorului ierbaceu
Se prevede executarea a minimum 4-5 cosiri pe vara, cu strngerea imediata a
ierbii. In portiunile n care desimea covorului este redusa se propune fie refacerea n
totalitate a covorului vegetal, fie executarea de supransamntari cu Lolium perene.
Identificarea si planificarea acestor lucrari, considerate ca detalii de ntretinere,
vor fi facute de catre seful formatiei de ntretinere.
7.4 Intretinere dotari
-

Se considera necesare urmatoarele lucrari de ntretinere;

repararea aleelor;
repararea sau nlocuirea bancilor deteriorate;
completarea cosurilor de gunoi;

14

CAPITOLUL 8
COSTUL NTREINERII I AMENAJRII PARCULUI
8.1 Costul ntretinerii
Se apreciaz c lucrrile curente de ntreinere prevzute pot fi executate
mulumitor de o echip stabil pentru acest obiectiv, dimensionata la un muncitor la
hectar.

15

Lund n considerare att salariile necesare, ct i materialele ce se folosesc i

uzura utilajelor, comparativ cu analizele fcute n alte parcuri, costul anual orientativ de
ntreinere poate fi apreciat la 56.000 DM/ha.
8.2. Costul investitiilor
Fiind vorba de lucrari de amploare, atat constructive cat si de plantari, ce vor fi
pravazute de proiecte speciale, costul investitiilor se va stabili prin devize in cadrul
fiecarui proiect.

CAPITOLUL 9
ANEXE

Tabele:
9.1

Evidenta descrierii arborilor si arbustilor

9.2

Situatie centralizatoare pe specii, numar de exemplare

16

19

si suprafata coroanei
9.3
9.4
9.5
9.6
9.7

50

Evidenta numarului de arbori si suprafetetelor coroanei

pe clase da varsta si specii
Evidenta numarului de arbori pe specii si subparcele
Caracteristici sintetice pe specii
Lucrari propuse
Evidenta lucrarilor executate

Alte anexe ( Volumul II Planuri ) :

-

planul general al parcului scara 1:500

planul pe sectiuni scara 1: 250

17

54
58
63
64
65