TEMPLELE

EGIPTENE

RELIGIA
Unul dintre cele mai
importante aspecte ale religiei
n Egiptul Antic, este ideea de
ratiune
si
echilibru.
Personificarea
acestui
concept, a dat nastere zeitei
Maat, care ntruchipa ordinea,
echilibrul,
moralitatea
si
dreptatea, reprezentata de
obicei, sezand i tinand n
mana un ankh, simbol al vietii,
si purtand pe cap o pana.

Zeitatile egiptene timpurii erau zoomorfe datorita utilizarii

animalelor in reprezentarea diferitelor manifestari ale divinitatior.
Treptat, imaginea lor a inceput sa capete trasaturi umane,
ajungandu-se la un tip de reprezentare anume : trup uman sau
trup hibrid. Incepand cu mileniul al III-lea, cele mai importante
zeitati erau Ra zeul soare si cuplul format din Osiris si Isis.
Legile dupa care functiona viata religioasa egipteana explica
existenta mai multor tipuri de temple : mortuar si de venerare.
Cu timpul s-a ajuns la un stil aproape omogen al arhitecturii
egiptene sacre, in timpul Noului Regat si mai tarziu.

ARHITECTURA REGATULUI VECHI

(2778-2 263 I. HR)

In aceasta perioada, s-au diferentiat tehnicile constructive

si materialele utilizate in arhitectura locuintelor si cea
funerara. Locuintele au continuat sa fie construite din
materiale vegetale si argila, iar piatra a fost destinata pentru
constructiile monumentale, marile edificii de cult sau
necropole.
Mormantul denumit mastaba (araba: mastaba=banca)era
format dintr-un masiv de zidarie de plan rectangular, in forma
de trunchi de piramida, construit deasupra unei camere
mortuare subterane, accesibil printr-o galerie in panta sau in
put vertical de acces, zidit dupa inmormantare. Acesta era de
obicei construit din piatra sau caramizi uscate la soare. In
mastaba erau dispuse mai multe portrere ale defunctului cu
scopul de ai permite lui Ka, spiritul dublu, sa isi recunoasca
salasul si sa il locuiasca.

POZITIONAREA

TEMPLELOR

ORGANIZAREA

SPATIALA

TEMPLUL

LUI

HORUS

DIN

EDFU

Patrunzand in templu, de-a lungul uni traseu impus de planul edificiului, omul
traieste la propriu trecerea din lumea exterioara in lumea divina.
Orientarea constructiei de la E la V dupa traseul solar.
Se patrunde in templu printr-o alee marginita de sfincsi, pazitori ai intrarii.
Doua obeliscuri ( pietre monolite inalte) indreapta privirea spre cer
Pilonii constituie intrarea in templu. Un portal monumental apara intrarea in
sanctuar.
O curte imensa inconjurata de o galerie marginita de coloane (portic) este
rezervata credinciosilor.
O panta lina duce la hipostil, acest spatiu imens invadat de un ansamblu de
coloane enorme, care sustin un plafon inalt. Deschizaturile din claustre permit
patrunderea luminii spre traveea centrala.
Terenul continua sa urce pentru a ingadui accesul in sanctuar camera inchisa, in
care se afla zeul. Statuia acestuia este inchisa in interiorul unui naos. Inaltimea
salilor descreste progresiv si intunericul se face din ce in ce mai adanc.

TEMPLUL DE CULT FUNERAR

Cristalizarea conceptiei de nemurire si a divintatii

faraonului a generat in mod major programele funerare
is programele destinate cultului, programe care au
reflectat fundamentul teocratic egiptean.
Complexitatea si maretia constructiilor
monumentale proclamau puterea absoluta a faraonului
iar durabilitatea lor, evocau dorinta sa de a supravietui
timpului. Aceste constructii impunatoare aveau rolul de
a asigura o legatura puternica dintre egipteni si zeii lor
protectori.

*Noul Regat aduce o modificare privind conceptul

arhitecturii funerare. Odata cu stingerea celei de-a XVII-a
dinastii tebane se renunta la constructia de piramide si se
produce despartirea dintre mormant si templul de cult
funerar.

TEMPLUL

FUNERAR

AL

REGINEI

HATSHEPSUT

TEMPLUL

DE

CULT

DIVIN

Templul de cult divin atinge perfectiunea

in Regatul Nou. El adaposteste in sanctuar
statuia in care se va incarna zeul, asa cum
se intampla la Karnak si la Luxor. Aceste
temple au un aspect impozant. Incinta sacra
care inconjoara aceste temple cuprinde,
inafara de casa zeului, toate cladirile anexe
legate de cult si de intretinerea clericilor.
Cele mai multe si-au pierdut unicitatea
initiala, ca urmare a modificarilor facute de
fiecare faraon.

Templul de la Luxor

COLOANE

SI

CAPITELURI

EGIPTENE

Coloanele egiptene aveau diferite tipuri de

capiteluri:
- de inspiratie vegetala: palmiforma( frunze care se
deschid spre inalt la nivelul capitelului) lotiforma
( frunze in chip de potir care se inchid in interior) si
papiriforma (capitel inchis);
-cu reprezentari antropomorfe (hatorice).
Exista si un sistem de decoratiuni parietale, de
inspiratie naturalista, care relua si interpreta motivul
trunchilui si al rogojinii din papirus sau pe cel al
serpilor sacri.

OBELISCUL

Obeliscul, monument comemorativ original egiptean

(in limba greaca: obeliskos - tepusa) era monolitic, de
forma patrata si avea forma unui stalp inalt cu muchii
drepte si cu varf piramidal, putand depasi 40 de metri
inaltime, fiind acoperit cu basoreliefuri si hieroglife
sapate in piatra.
Obeliscul era simbolul regelui soare Ra si se spune
ca ar fi o raza de soare pietrificata in care isi are lacasul
spiritul acestei zeitati.
Pentru realizarea lui, obeliscul era mai intai taiat in
cariera si decorat pe trei laturi, apoi era desprins din roca
si se finisa pe latura a patra.

BIBLIOGRAFIE

+ Google