Sunteți pe pagina 1din 26

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

TIINIFICE
COLEGIUL TEHNIC AUREL VLAICUBAIAMARE

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU


EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE

Coordonator:
prof.ing. OGREAN DELIA

Absolvent:
ANDOR CTLIN
Clasa a XII-a A

-20150

TITLUL LUCRRII:

ARBORI DREPI

Calificarea profesionala:Tehnician electromecanic

CUPRINS
Argument.................................................................................3
Cap.I Generaliti -organele miscarii de rotatie................4
I.1 Noiuni fundamentale despre organe de maini ......................4
I.2 Miscarea de rotatie-notiuni introductive....................................5

Cap.II Arborii drepi............................................................6


II.1. Definiie....................................................................................6
II.2. Domenii de utilizare...............................................................7
II.3. Clasificarea arborilor..............................................................7
II.4. Construcia unui arbore..........................................................9
II.5. Asamblarea arborilor.............................................................14
II.5.1. Asamblarea arborilor drepi14
II.5.2. Asamblarea arborilor cotii .................................................15
II.6. Materiale folosite pentru confectionarea arborilor................16

Cap. III Asamblarea arborilor.......................................................18


III 1. Montarea arborilor drepti.........................................................18
III 2. Montarea arborilor cotiti.........................................................19
III.3. Montarea arborilor compusi din mai multe bucati..................20

CAP.IV Repararea si inlocuirea arborilor.....................................22


CAP. V Masurari de tehnica securitatii muncii pentru prevenirea accidentelor
de munca in atelierele de lacatuserie montaj ..............................24
Bibliografie .............................................................................25

ARGUMENT
Studiul organe de maini prezint o important deosebit , datorit
rolului lor functional in ansamblul masinilor si mecanismelor. Osiile i arborii sunt
organe de maini care au rolul de a susine alte elemente, aflate n micare de
rotaie, n miscare oscilatorie sau n repaus, care contribuie la transmiterea micrii
de rotaie. n principiu, osiile i arborii fac legtura cu alte elemente de la care
primesc, respectiv la care transmit micarea de rotaie. La rndul lor, osiile i arborii
se sprijin pe lagre cu alunecare sau cu rostogolire. Poriunile de sprijin pe lagre
ale osiilor i arborilor se numesc fusuri, iar deosebirea dintre cele dou organe de
maini, osii i arbori, este funcional.
Am ales aceasta tema de proiect ,deoarece ,arborii si axele sunt parti
interesante care au multe roluri si atributii constructia masinilor, si nu numai.
Lucrarea de fa realizat la sfritul perioadei de perfecionare
profesional n cadrul clasei a XII-a , domeniul electromecanic, calificarea
profesional Tehnician electromecanic- consider c se ncadreaz n contextul
celor exprimate mai sus. Doresc s fac dovada cunotinelor dobndite n cadrul
disciplinelor de nvmnt i mai ales la ,,SISTEME DE TRANSMITERE A
MICRII din cadrul disciplinelor tehnice.
Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea
ei am studiat materialul bibliografic indicat precum i alte lucrri tiinifice cum ar
fi: cri i reviste de specialitate, cataloage, etc. n acest fel am corelat cunotinele
teoretice i practice dobndite n timpul colii cu cele ntlnite n documentaia
tehnic de specialitate, parcurs n perioada de elaborare a lucrrii de specialitate.

Cap.I
Generaliti
-Organele micarii de rotaieI.1 Noiuni fundamentale despre organe de maini
O main, un agregat, se poate descompune n grupuri de piese care au
anumite roluri funcionale, grupuri denumite ansambluri. De exemplu cutia de
viteze a unui strung, sau poampa de ulei a unui circuit hidraulicconstituie
ansambluri.
Ansamblurile pot fi descompuse n subansambluri, care sunt constituite din
grupuri de piese cu roluri funcionale distincte n ansamblul respectiv.
Organele de maini sunt piese sau grupuri de piese care formeaz pri
constituiente ale unor maini, ce pot fi calculate i proiectate separat de restul
ansamblului.
Acest capitol este deosebit de important pentru nelegerea modului de funcionare a
unui ansamblu, pentru munca de ntreinere a acestor organe de maini ca pri
constituente ale unor maini unelte.
Clasificarea organelor de maini
Nr. crt.

Criteriul de
clasificare

Constructiv

Funcional

Tipul organelor de maini

Exemple

Organe de maini simple

uruburi, nituri, pene, arcuri

Organe de maini complexe


Organe de asamblare

Rulmeni, biele, lagre de alunecare


uruburi, nituri, pene

Organe n micare de rotaie

Osii, arbori, fusuri

Organe de legtur pentru

Cuplaje

micare a de rotaie
Organe de rezemare
Organe de transmitere a
micrii de rotaie
Organe pentru nchiderea i

Rulmeni i lagre de alunecare


Angrnaje, roi de friciune, curele
Conducte, organe de nchidere

conducerea circulaiei fluidelor

I.2 Miscarea de rotatie-notiuni introductive


Micarea cea mai frecvent ntlnit n funcionarea sistemelor tehnice este
cea de rotaie.
Miscarea de rotatie, care este frecvent folosita la masini si mecanisme,
este data prin intermediul anumitor corpuri rigide care se rotesc in jurul axei lor
numite arbori. Pentru transmiterea miscarii de rotatie si a momentului de rasucire,
arborii sunt in legatura cu organe de transmisie roti dintate, roti pentru curele de
transmisie, biele etc.
Micarea se realizeaz prin intermediul organelor micrii de rotaie care
pot fi:
- de for (arbori, osii) ;
- de cuplare (cuplaje) ;
- de susinere i ghidare (lagre).
Arborii sunt sprijiniti prin fusuri (parti ale arborilor) pe lagare numite
organe de sprijin. Transmiterea miscarii si a momentului de rasucire la alt arbore
asezat in continuare cap la cap se realizeaza prin cuplaje organe de legatura a
arborilor.
Unele organe cu miscare de rotatie pot fi montate pe corpuri de revolutie
rigide numite osii (axe) fara sa transmita momente de rasucire. Pe osii sunt montate
rotile de la scripeti, rotile vagonului de cale ferata, rotile autovehiculelor.
Organele miscarii de rotatie sunt : osiile (axele), arborii, fusurile, lagarele si
cuplajele.
Arborii si osiile au si rolul de a prelua fortele de la organele de masini
montate pe acestea si de a le transmite reazemelor (lagare cu rostogolire sau cu
alunecare).

Cap.II ARBORII DREPI


5

II.1 Definiie
Arborii- reprezint organe de maini care au rolul de a susine alte organe
de maini (roi) aflate n micare de rotaie, contribuind la transmiterea micrii.
Arborii sunt solicitai compus la torsiune + ncovoiere.
Partile componente ale unui arbore sunt (fig. 1 ):
corpul arborelui (a);
portiunile de calare (b);
portiunile de reazem (c) numite si fusurile arborelui.
Portiunile de calare sunt zonele pe care se monteaza organele de masini
sustinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafete cilindrice sau conice. Cele
mai utilizate sunt portiunile de calare cu suprafata cilindrica, mai usor de prelucrat.
Suprafetele conice se utilizeaza pentru portiunile de calare pe care au loc montari si
demontari frecvente ale organele de masini sustinute de arbore (roti de schimb etc.)
si cnd se impune o centrare foarte precisa a acestora.

fig 1.

Portiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui n


lagarele cu rostogolire sau cu alunecare. De regula, acestea sunt dispuse n
apropierea capetelor arborilor si pot fi executate cu suprafete cilindrice, conice
6

sau sferice.

II.2. Domenii de utilizare


Susinerea roilor (dinate, cu friciune, de curea, de lan, pentru cabluri)
din componena reductoarelor, variatoarelor de turaie n trepte i variatoarelor
continue, susinerea roilor de rulare motoare ale diferitelor tipuri de vehicule,
etc.Identificarea unui arbore este prezentata in figura 1

Fig. 2 Identificarea unui arbore

II.3. Clasificarea arborilor

Dup forma seciunii transversale:


-arbori cu seciune circular;
-arbori cu seciune inelar.
Dup solicitarea preponderent:
-arbori de torsiune (arbori scuri);
-arbori solicitai compus (arbori lungi).
7

Dup form:
-arbori drepi;
-arbori cotii;
-arbori cu came.
1.Dupa tipul solicitarii: - arbori solicitai la torsiune
- arbori solicitai la ncovoiere i torsiune
2.Dupa numarul reazemelor : - arbori pe 2 reazeme
- arbori pe mai multe reazeme
3.Dupa comportarea la vibraii: - arbori rigizi
- arbori elastici
4.Dupa poziia n care lucreaz: -arbori orizontali
-arbori verticali
-arbori nclinai
Clasificarea arborilor si osiilor, pe baza principalelor criterii de clasificare,
este prezentata n tabelul 2.

Criteriul de clasificare

Tipul arborilor

Forma axei geometrice

Arbori
drepti

Destinatia

Arbori de
transmisie

Arbori principali ai masinilor


unelte

Sectiunea arborelui pe
lungime

Arbori cu
sectiunea
constanta

Arbori cu sectiunea variabila


in trepte

Forma sectiunii
transversale

Arbori cu
sectiunea plina

Arbori cu sectiune tubulara

Arbori cotiti

Arbori flexibili

Forma suprafetei exterioare Arbori netezi

Arbori canelati

Rigiditatea

Arbori rigizi

Arbori elastici

Numarul reazemelor

Arbori static
Arbori static nedeterminati
determinati (cu 2
(cu mai mult de 2 reazeme)
reazeme)

Pozitia axei geometrice

Arbori
orizontali

Arbori inclinati Arbori verticali


Tab.2

II.4.Construcia unui arbore


Prile componente ale unui arbore sunt:
1-fusuri zone prin care arborele se sprijin n lagre;
2-zone de calare a roilor;
3-tronsoane libere (intermediare).

Fig. 3 Tipuri de arbori

10

- tipuri de arbori

fig.4

Tipul arborelui Reprezentare


arbori
seciune
constant

cu

arbori in trepte

arbori flexibili

arbori cotii

Arborii drepi -sustin organe de maini aflate n micare de rotaie (roi


dinate , roi de curea , rotoare de motoare , cuple) ;
11

- transmit momente de torsiune organelor de maini (sunt


solicitai n timpul funcionarii la incovoiere i torsiune ).
Arborii drepti sunt frecvent utilizati n transmisiile mecanice, sectiunea
transversala a acestora, pe lungime, putnd fi constanta (fig. a) sau variabila (fig.
b,c,d), depinznd de repartitia sarcinilor (momente de torsiune, momente de
ncovoiere, forte axiale etc.) n lungul axei lor si de tehnologia de executie si de
montaj aleasa. Arborii cu sectiune constanta se utilizeaza cnd sunt solicitati
numai la torsiune, momentul de torsiune fiind constant pe ntreaga lungime a
arborelui. Cnd arborii sunt solicitati la torsiune si ncovoiere, se utilizeaza
sectiunea variabila n trepte, aceasta asigurnd urmatoarele avantaje: apropierea
arborelui de o grinda de egala rezistenta la ncovoiere, prezenta unor umeri de
sprijin pentru fixarea axiala a organelor de masini sustinute, montajul usor al
acestor organe de masini fara deteriorarea altor suprafete ale arborelui. n cazul
arborilor de dimensiuni mari, unele trepte de trecere se executa conice, arborele
apropiindu-se si mai mult de o grinda de egala rezistenta la ncovoiere,
Arborii netezi (fig. b) se folosesc n constructia reductoarelor, iar arborii
canelati (fig. c) se folosesc n constructia cutiilor de viteze, a cutiilor de
distributie, a diferentialelor autovehiculelor etc.
Arborii tubulari (fig. d) se folosesc cnd se impun conditii severe de
greutate (cnd diametrul interior al arborelui tubular este jumatate din cel
exterior, greutatea acestuia se micsoreaza cu 25%, iar rezistenta la ncovoiere cu
numai 6,25% ) sau atunci cnd este necesara trecerea prin arbore a unui alt
arbore (exemple: arborii coaxiali ai unor cutii de viteze planetare; arborii cutiilor
de viteze cu axe fixe ale unor tractoare prin interiorul carora trece arborele prizei
de putere).
Fig. a) Arbori drepti;
Fig. b) Arbori netezi;
12

Fig. c) Arbori canelati;


Fig. d) Arbori tubulari;

Arborii cotii -susin organele de maini n micare de rotaie (cuple , roi


dinate , rotoare de generatoare electrice) ; sunt solicitai n timpul funcionarii la
ncovoiere , torsiune , mai rar la ntindere i compresiune .
Arborii cotiti se folosesc n constructia mecanismelor de tip biel-manivel,
pentru transformarea micrii de translatie n micare de rotatie (la motoarele cu
ardere intern) sau invers (la compresoare, prese, maini de forjat).

Acetia au

dou sau mai multe fusuri paliere, dispuse pe lungimea arborelui, pentru a asigura o
rigiditate mare construtiei i unul sau mai multe fusuri manetoane, de legtur cu
biela (bielele mecanismului). Arborii cotiti sunt prevzuti cu contragreutti, pentru
echilibrarea static i dinamic, constructia i calculul lor fiind specifice domeniului
de utilizare.
Arborii flexibili - formeaz o grup special de arbori, la care axa
geometric are o form variabil n timp. Acetia se folosesc pentru transmiterea
momentelor de torsiune ntre subansamble care i schimb pozitia relativ n
13

timpul functionrii. Sunt confectionati din cteva straturi de srm, nfurate strns
i n sensuri diferite, sensul de nfurare al ultimului strat fiind invers sensului de
rotatie al arborelui, pentru a realiza, n timpul transmiterii micrii, strngerea
straturilor interioare de ctre stratul exterior . Pentru protectia arborelui mpotriva
deteriorrii i a murdriei i pentru mentinerea unsorii consistente ntre spire,
arborele elastic se introduce ntr-o manta metalic sau executat din testur
cauciucat .
Arborele flexibil se racordeaz la elementele ntre care se transmite micarea
cu ajutorul armturilor de capt.

II.5. Asamblarea arborilor


II.5.1. Asamblarea arborilor drepi
- pentru montarea arborilor drepi trebuie parcurse urmatoarele etape :
1. Pregatirea arborilor i a cuzineilor pentru montaj - operaia
consta n verificarea fusurilor , a prilor de calare , a canalelor de pene a canelurilor
i a altor prelucrri ale arborilor.
2. Montarea propriu-zis osiile fixate se monteaza cu ajustaj
cu strngere , prin presare n locaul de susinere
3. Verificarea operaiei de montare se face cu efectuarea
probelor de funcionare a mainii .

II.5.2. Asamblarea arborilor cotii

14

- pentru montarea arborilor cotiti trebuie parcurse urmatoarele etape :


1.

Pregatirea pentru montaj unde , se verific aspectul fizic al fusurilor care

trebuie s fie lipite de urme de lovituri i coroziune .


2.

Montarea arborilor const n aezarea i ajustarea arborilor cotii n lagre .

3.

Verificarea montajului arborelui se realizeaz odat cu proba de funcionare a

mainii inndu-se seama de faptul c arborele nu trebuie s se nclzeasc peste 6070 grade celsius i nici s aib o btaie radial .

II.6. Materiale folosite pentru confecionarea arborilor


15

Oeluri
- oeluri de uz general: OL 37; OL 42; OL 50; OL 60 ; OT 50; OT 60;
- oeluri carbon de calitate: OLC 25; OLC 35; OLC 45; etc.;
- oeluri aliate: AUT 40; 41 Cr 10; 41 MoCr 11; 13 CrNi 15; etc.
Fonte de calitate superioar (pentru arbori mari sau supui la solicitri mai
reduse).
Aliaje neferoase: alam; bronz.
Materiale nemetalice: textolit; materiale plastice; lemn.
Structurat materialele din care sunt confectionati arborii sunt prezentate in
tabelul nr.3.
Tab.3

Tipul materialului

Denumirea industriala

Oel carbon de uz general

OL42 ,OL50 , OL60

Oeluri de calitate

OLC25 , OLC35 , OLC45

Oeluri aliate de constructie

13 CN 30 , 21 Mo MC 12 ,15 C
08 ,18 MC , 16 Mo CN 13

Oel turnat

Forjat pentru obinerea formei i


a dimensiunilor

Materiale metalice neferoase

Alama , duraluminiu pentru


industria de aparate

Materiale plastice
Lemn

Materialele din care se confecioneaz arborii i osiile se aleg n funcie de


scopul urmrit i condiiile impuse n funcionare, de tehnologia de execuie
adoptat, etc. n general se utilizeaz oeluri carbon obinuite OL42, OL50, OL60.
pentru a satisface aceeai rezisten dar la gabarite i la greuti mai mici se vor
folosi oeluri carbon de calitate (la care se vor aplica tratamente termice adecvate
16

pentru a crete rezistena n zonele de sprijin) OLC25, OLC35, OLC45. Pentru


solicitri importante i gabarite reduse se recomand oelurile aliate de
mbuntire: 41MoCr11, 41CrNi12, 18MoCrNi13, 21MoMnCr12, 13CrNi30.
Materialele pentru arbori si osii trebuie sa ndeplineasca urmatoarele
conditii:
- rezistenta mecanica ridicata;
- modul de elasticitate ridicat, pentru ca deformatiile flexionale si torsionale
sa fie
ct mai mici si vibratiile sa aiba amplitudine redusa;
- prelucrabilitate buna si cost redus.
Pentru solicitari usoare sunt utilizate oteluri carbon obisnuite de rezistenta
ridicata (OL
50, OL 60), pentru ca asigura o mare rigiditate arborilor si osilor si prezinta
avantajul costului
minim

CAP. III ASAMBLAREA ARBORILOR


III 1. MONTAREA ARBORILOR DREPTI
17

Montarea arborilor necesita trei faze importante : pregatirea, montarea propriuzisa si verificarea montarii.
Pregatirea montarii arborilor necesita studierea desenului cu schema de
montaj, verificarea acestora, in special a fusurilor si a partilor de calare, care trebuie sa
fie netede, fara zgarieturi, lovituri sau urme de coreziune. Bavurile, zgarieturile,
loviturile se elimina prin ajustare fina, urmata de o finisare cu panza abraziva. Petele de
rugina sunt curatate fie cu panaza abraziva, fie cu pasta abraziva. In general, aceste
verificari sunt efectuate la receptia arborilor la terminarea prelucrarii lor, insa ele se
recomanda si la montare.
Montarea propriu-zisa consta in executarea urmatoarelor operatii :
verificarea cuzinetilor daca sunt fixati corect in corpul lagarului;
ajustarea cuzinetilor dupa fusurile arborilor; pentru aceasta, se sterg cu o carpa
uscata fusurile si apoi se acopera cu un strat subtire de vopsea. Se aseaza arborele in
lagare cu ambele fusuri si se monteaza capacele lagarelor. Apoi, se invarteste usor
arborele cu scopul de a se realiza tusarea cuzinetilor. Se demonteaza capacele lagarelor
si se executa ajustarea cuzinetilor acolo unde apar proeminentele indicate de vopsea.
Opertiile de ajustare se repeta pana cand numarul petelor de contact de pe
suprafata cuzinetului corespunde preciziei impuse la asamblare. In general, se
considera ca suprafata este corespunzatoare, daca contine 1525 de pete de vopsea pe
o suprafata de 25x25mm.
se spala fusurile si cuzinetii, se usuca cu aer comprimat si se ung cu unsoare,
folosindu-se o pensula;
se monteaza definitiv arborele in lagare.
De remarcat faptul ca la montarea arborilor in lagare trebuie sa se respecte
jocurile radiale si axiale prescrise in documentatia tehnica, pentru a se asigura o
ungere buna in timpul functionarii.
Verificarea montarii arborilor, inclusiv a lagarelor, se executa o data cu probele
de functionare a masinilor.
Se cosidera ca montajul a fost corect montat daca, in timpul functionarii,
lagarele nu se incalzesc mai mult de 6070C.

III 2. MONTAREA ARBORILOR COTITI


Montarea arborilor cotiti, cu toate ca este mult mai pretetioasa decat a arborilor
18

drepti, necesita respectarea celor trei faze dinstincte : pregatirea montarii, montarea
propriu-zisa si verificarea monatrii.
Pregatirea montarii consta in controlul fusurilor ca sa nu prezinte zgarieturi.
Acestea se indeparteaza prin slefuire cu paza de slefuit.
Cuzinetii lagarelor trebue sa adere etans pe suprafetele fusurilor.
Suprafata de aderare trebuie sa fie repartizata uniform si sa reprezinte cel putin
6070% din surafata activa.
Verificarea aderarii se face cu vopsea. In cazul unei aderari necorespunzatoare
se executa razuirea.
Se verifica calitatea compozitiei de lagare : startul de comozitie turnat trebuie
sa adere bine la suprafata cuzinetului (bimetalic), iar la ciocanire sa emita un sunet clar,
metalic.
Pe suprafata de lucru a stratului de compozotie nu se admit zgarieturi, sufluri,
startificari etc.
Asezarea cuzinetului inferior dupa fusurile arborelui se verifica cu vopsea
(negru de fum diluat si petrol lampant)
Cuzinetii superiori trebuie sa adere, de asemenea, foarte bine.
Jocul dintre cuzinetul superior si fusul arborelui nu trebuie sa depaseasca
0.001mm.
Pentru preintampinarea pierderilor de presiune a uleiului din lagare, intre baia
de ulei si marginea cuzinetului trebuie sa ramana o distanta de 1520mm.
In cazul cand se folosesc garnituri de reglare intre cuzineti, ca, de exemplu, la
compresoare piston, acestea se executa dupa conturul planului de sparatie. Materialul
acestor garnituri poate fi textolit, alama sau aluminiu.
Atunci cand pe fusurile de capat ale arborilor sunt prevazuti rulmenti, montarea
acestora se face dupa indicatiile date la capitolul 8.
Montarea proriu-zisa a arborilor consata in asezarea acestora in lagare si rotirea
lor de cateva ori.
Se verifica pozitia arborelui cu ajutorul unei nivele de 0.1mm, masurarea
facandu-s la fiecare 90, adica in patru pozitii. Pozitia orizontala a fusurilor manetoane
se verifica tot cu ajutorul nivelei. Abaterile de la paralelism intre axele fusurilor
manetoane si axele fusurilor palier nu pot depasi 0.02mm pentru 100mm din lungimea
fusului.
La controlul excentritatii se folosesc comparatoare.
Depalsarea axiala a arborelui cotit pe lagare se verifica prin rotirea acestuia la
180 si masurarea jocului cu un comparator.
Valoarea jocurilor este stabilita in documentatia de montaj in functie de
conditiile de lucru si de felul masinii la care se monteaza arborele cotit.
Verificarea montarii se executa o data cu proba de functionare a masinii, la care
arborele cotit nu trebuie sa prezinte batai radiale ce se pot transmite pistoanelor, iar
lagarele sa nu se incalzeasca peste 6070C.
19

III.3. MONTAREA ARBORILOR COMPUSI DIN MAI MULTE BUCATI


Arborii compusi din mai multe bucati pot fi : cap la cap si cotiti.
Fiecare tip de arbore se monteza in mod deosebit.
Montarea arborilor cap la cap. Tehnologia de montatrea arborilor cap la cap nu
difera de cea a arborilor drepti. O atentie deosebita trebuie sa se acorde executarii imbinarii,
inca la sfarsitul montajului arborele sa lucreze ca un arbore dintr-o singura bucata.
Imbinarea arborilor compusi din mai multe bucati se poate realiza prin :
cuplaj cu manson si arbore canelat
cuplaj cu manson cilindric, fara caneluri si cu stift
cuplaj conic cu stift
cu suruburi solicitate la forfecare
cu flanse stranse cu suruburi
Montarea unui arbore compus cu ajutorul mansonului canelat se incepe prin
asezarera si fixarea celor doua parti 1 si 2 ale arborelui, pe prisme suport, astfel incat axele
sa fie in prelungire. In acest scop se recomanda folosirea prismelor cu inaltime reglabila.
Apoi monteaza mansonul 3 pe unul din capetele canelate ale arborelui, iar capatul celuilalt
arbore se introduce in celalalt capat al mansonului. Uneori se poate intampla, ca pentru
pozitia respectiva arborelui fata de manson, canelurile si plinurile din arbore si manson sa
nu coincida.in acest caz, se vor distanta arborii intre ei si se va schimba pozitia mansonului
3, rotindu-l cu cateva caneluri, dupa care se va efectua din nou montarea.
Pentru montarea cuplajului manson se folosesc adeseori ciocane cu cap moale.
Pentru un ajustaj aderent pe diametrul de centrare al canelurilor, mansonul se va incalzi in
ulei fiebinte inainte de montare.
Dupa montarea definitiva a mansonului se vor verifica dimensiunile l si l care
determina pozitia mansonului canelat fata de canelurile arborilor.
Pentru ca mansonul sa nu se deplaseze axial se fixeaza cu ajutorul unui surub de
blocare 4.
Montarea arborilor de dimensiuni mari, cap la cap, printr-un cuplaj manson, fara
caneluri, cu ajutorul stifturilor, se realizeaza in aceeasi succesiuine ca si in cazul folosirii
unui cuplaj, cu mansonul canelat.
Deoarece, la imbinarea cu arborii a cuplajului-manson, fara caneluri, se foloseste
adeseori ajustaj blocat sau chiar presat usor, montarea se face in conditii mai bune prin
incalzirea prealabila a mansonului. In cazul arborilor cu lungimi si diametre mai mici,
montarea este mai simpla, si se face, de obicei, prin presarea mansonului la presa sau prin
lovituri de ciocan.
Alezajele de arbori destinate pentru stifturi se executa corespunzator dimensiunilor
din manson, dupa montarea definitiva a acestuia. Stifturile folosite la aceste imbinari sunt
20

cilindrice, iar presarea lor se face cu presa manuala sau cu ciocanul.

CAP.IV
REPARAREA SI INLOCUIREA ARBORILOR
21

Arborii sunt iese folosite in constructia masinilor unelte, care primesc si transmit
miscarea de rotatie. Metoda de reparatie a arborilor se alege in functie de : material,
dimensiuni, natura defectului, valoarea abaterilor, precum si de posibilitatile atelierului de
reparatii. La reparatie se controleaza, in primul rand, daca arborele bate defect care se
inlatura prin indreptare. Daca arborele este incovoiat, acesta se fixeaza intre varfurile unui
strung pentru aprecierea locului sagetii arborelui, apoi se indreapta la rece sau la cald, cu
ajutorul unei prese normale. Indreptarea la cald se aplica la arborii cu diametrul peste
50mm.
Jocurile formate intre arbori si lagare se inlatura prin cromare, metalizarea fusurilor,
presarea bucselor, strunjirea si rectificarea ulterioara la dimensiune.
Fisurile de pe arbori se sudeaza pe inteaga lor adancime dupa largirea prealabila.
Locul de sudat se incalzeste pe intreaga sa lungime si adancime. Dupa sudare, arborii se
supun unei prelucrari mecanice.
Arborii rupti se repara prin sudare electrica sau cu gaze sau folosindu-se adaosuri de
reparatie. Adaosurile de reparatie servesca la inlocuirea partii rupte a arborelui, precum si la
imbinarea celor doua bucati de arbore rupte (a, b, c).
In figura a este reprezentat imbinarea unui arbore rupt 1 prin surubul prizonier 2 si
cu sudura. Dupa sudura se strunjeste si apoi se rectifica.
In figura b este reprezentata ca o imbinare cu ajutorul unei piese filetate la ambele
capete 2 si cu sudura la imbinare. Adaosul trebuie sa aiba lungimea necesara restabilirii
lungimii initiale a arborelui 1 si cu diametru mai mare decat cel al arborelui, pentru ca dupa
sudura sa se strunjeasca impreuna.
In figura c este reprezentata o imbinare, in cazul cand se rupe butonul. Acesta se
inlocuieste cu un adaos 2, care se infileteaza la un capat si se insurubeaza in arborele rupt,
dupa ce s-a strunjit la el o fata dreapta, apoi se sudeaza locul imbinarii. Dupa imbinare se
strunjeste si se rectifica.
Daca suprafetele fusurilor sunt uzate, acstea se pot separa prin incarcare cu sudura,
dupa ce in prealabil fusul a fost strunjit pentru ca stratul de metal incarcat sa aiba o grosime
uniforma. Dupa incarcarea cu sudura, fusurile arborilor se strunjesc, apoi se rectifica. Daca
uzura fusurilor nu depaseste 0,15mm pe raza, ele se pot separa prin cromare. In cazul in care
este permisa reconditionarea fusurilor prin schimbarea dimensiunilor, atunci se strunjesc sau
se rectifica. Inainte de rectificare se verifica starea gauri de centrare a arborelui si daca este
uzata se separa prin strunjire, rectificare sau gaurire. Rezistenta la uzura a fusurilor reparate
se poate mari prin lustruire.
O alta metoda folosita pentru separarea arborilor uzati este presarea bucselor la
reparatie. Aceste bucse se preseaza pe arbore la cald apoi se sudeaza la capete. Dupa
montare, bucsele presate se strunjesc si se rectifica.
Canalele de pana de pe arbore care sunt uzate se separa, marindu-le prin frezare si
ajustare, folosindu-se apoi pene la dimensiunile corespunzatoare. Daca uzura canalelor este
mai mare, acestea se astupa si se frezeaza un alt canal decalat fata de primul.
22

Filetul uzat la arbore se separa, taindu-l la un diametru mai mic si folosindu-se


piulite corespunzatoare. Daca nu se permite schimbarea diametrului, atunci filetul uzat se
repara prin inarcare cu sudura si rectificare.
Daca se uzeaza filetul interior, acesta se repara fie prin taierea unui filet la un
diametru mai mare sau se alezeaza gaura si se preseaza un buson in care se taie filetul.
Arborii care nu se mai pot repara se inlocuiesc.

CAP. V
Masurari de tehnica securitatii muncii pentru prevenirea
accidentelor de munca in atelierele de lacatuserie montaj
23

Pentru imbunatatirea conditilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca


accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masurari sarcini ce revin
atat conducatorului localului de munca dar si lucratorului.
Acestea sunt :
- asigurarea iluminatului, incalziri si ventilatie in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de proiectie a
muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridica pentru manipularea pieselor mai mari de
20 kg
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul
sa fie acoperit sau legat
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de
pornire-oprire si inversare a sensului de miscare
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de
benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi
oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in
locuri indicate
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini
cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost
necesara utilizarea produselor usor inflamabile se vor folosi imediat apa si sapun
- cicanele trebuie sa aiba cozi de lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este
interzis lucrul cu ciocanele, nicovalele care au fisuri, stirbituri, sparturi sau
deformari in forma de floare
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa
utilizare vor fi asezate in truse speciale

BIBLIOGRAFIE

24

1. www.wikipedia.com
2. Osii, arbori drepti si arbori cotiti , Editura Tehnica Bucuresti
1977. Autori : Prof. Dr. Doc. Ing Andrei Ripianu & Dr . ing. Ioan
Craciun.
3. Osii si arbori rectilinii, Editura Tehnica Bucuresti 1977.
Autori : Cong. Ing. Andrei ripianu&Conf. Ing. Andrei albu.
4. organe de masini si mecanisme, editura didactica si pedagogica
bucuresti 1972. autori : T. Mladinescu , e. Rizescu , w. Weinberg.

25