1.Lagare cu rostogolire.

Materiale si tehnologie:Materiale:Inelele si corpurile de rulare se

executa din otel aliat cu crom (Mn, Ni, n cantitati mai mici). Aceste oteluri
sunt standardizate n STAS 1456 / 1 n 3 categorii. n ultimul timp s-au
realizat rulmenti din mase plastice, nsa pentru sarcini mai mici. S-au realizat
rulmenti cu cai de rulare metalice si corpuri de rulare din mase plastice sau
din materiale ceramice (nitrura de siliciu), numiti si rulmenti hibrizi. Coliviile
se executa din otel, bronz si din mase plastice (ebonita, poliamide). Tehnologie:
Inelele se executa n functie de marime prin forjare, laminare dintr-un
material forjat n prealabil sau prin turnare centrifugala. Se pot executa si prin
taiere din teava. Inelele n stare bruta se prelucreaza pe strung pna la
dimensiuni finale. Se calesc n ulei la temperatura de 820o , se face o
revenire nalta si apoi rectificarea la dimensiuni finale cu tolerantele
respective. Duritatea HRC = 5865 Corpurile de rulare: 1.Bilele se executa
prin matritare la rece pentru 20 mm si la cald pentru 20 mm. Apoi se
face o rectificare initiala pentru nlaturarea crustei si pregatire pentru
tratamentul termic. Se calesc si prin revenire se obtine o duritate HRC = 60
65. Dupa tratament se face o rectificare finala, folosindu-se niste placi pe
care se aseaza o pasta de rectificat (ulei - substante compuse). Apoi urmeaza
lustruirea care se face n tobe cu deseuri de piele. Dupa lustriure se face
montarea bilelor n asa fel ca ntr-un acelasi rulment bilele sa nu difere mai
mult de (25) m. 2.Rolele cilindrice se executa pe strung automat direct din
bara, dupa care urmeaza aceleasi faze. Rolele conice au o tehnologie
apropiata de bile: matritare, recoacere, tratament termic, lustruirea, sortare.
3.Coliviile se executa din table de otel prin stantare, bronz prin turnare,
mase plastice prin injectare.
2.Solicitarile corpului de rulare (bile): ntre corpurile de rulare si inele, contactul are loc teoretic
ntr-un punct la bile si la role butoias, sau pe linii la celelalte corpuri. Din cauza deformatiilor
elastice, contactul are loc pe niste suprafete de contact mici n raportul cu dimensiuni corpurilor
de rulare. Tensiunile se numesc tensiuni de contact local si studiul lor a fost facut pentru prima
data de Hertz n baza urmatoarelor ipoteze: -corpurile de rulare sunt omogene, izotrope si perfect
elastice; -solicitarea se mentine tot timpul n domeniul elastic; -suprafata de contact este foarte
mica n raport cu dimensiunile corpurilor de rulare; -forta este perpendiculara pe suprafata de
contact, deci nu exista forte tangentiale; -nu exista lubrefiant ntre suprafete , iar suprafata de
contact nu este plana, dar este aplatisata. Aplicarea acestui studiu n cazul bilelor se prezinta
astfel
(fig.9.10):

Notam diametrul bilei cu db, cu rc raza caii de rulare si Ri, Re razele de curbura ale cailor de
rulare. Aceasta suprafata a fost calculata de Hertz. Repartizarea tensiunilor este spatiala si are
forma unui elipsoid (z):
3.Frecarea suplimentara de alunecare. Repartizarea sarcinii pe elem de rulare. Cazul rulmentilor
radiali cu un singur rand de bile: Cunoasterea repartizarii sarcinii exterioare este necesara pentru
a determina forta maxima care revine unui corp de rulare, rspectiv inelului, n scopul
dimensionarii sau verificarii corpului de rulare sau inelului. Forta F nu se repartizeaza dect pe
partea inferioara a rulmentului (fig.9.8).

Forta F se repartizeaza n mod inegal. Forta cea mai mare revine bilei 1 care este chiar pe
directia fortei z 360 Ipoteze de calcul:- toate bilele au aceeasi forma si aceleasi
dimensiuni (exact); -nu exista lubrefianti ntre bile si inel; -nu exista joc radial ntre bile si inel;
-bilele sunt executate din material omogen, izotrop si sunt elastice; - inelele si carcasa se
considera rigide.
4.Scheme speciale de montaj. Montajul cu strangere varianta in O: de obicei rulmentii radialaxiali cu bile sau cu role conice care se monteaza perechi. Pentru transmiterea reactiunilor este
necesara strngerea inelelor cu ajutorul unor asamblari filetate, montate pe carcasa sau pe arbore.
Montajul n O (fig.9.16)

Se recomanda pentru rezemarea arborilor cu forte n consola. Denumirea montajului provine de

la forma descrisa de normalele la axele corpurilor de rostogolire, aproximativ litera O. Fortele
axiale suplimentare Faxs a si Faxs b ,au sensuri diferite fata de cele de la montajul n X. Calculul
fortelor axiale preluate de fiecare rulment se face cu acelasi rationament, descris la montajul n
X. Conditii generale de pastrare si montaj: - nainte de montaj trebuie feriti de
coroziune si ruginire. -se recomanda ca rulmentii sa fie mentinuti n ambalajul fabricii pna in
momentul montarii. -Din punct de vedere al montajului: -Se vor evita la montaj ntepenirile si
blocarile corpurilor de rulare. -Se va asigura perfecta centricitate a arborelui cu gaurile carcasei
se recomanda ca gaurile sa se dea dintr-o singura trecere si cu aceeasi scula; Fixarea pozitiei
axiale a arborelui se face numai cu un singur rulment, de regula montat la jumatatea arborelui sau
la rulmentul (lagarul cel mai ncarcat). - daca se monteaza un rulment axial, atunci toti rulmentii

radiali trebuie sa aiba posibilitatea deplasarilor axiale. -se va asigura deplasarile sau dilatarile
axiale ale arborelui deci unul din rulmenti trebuie sa aiba posibilitatea deplasarilor axiale.
-trebuie sa se asigure ungerea suficienta a rulmentilor. -rulmentii radiali axiali se vor monta
perechi

5.Alegerea rulmentilor: Se face pa baza capacitatii dinamica de ncarcare, adica pe baza

capacitatii rulmentului de a suporta sarcini exterioare n timpul rotirii sale,
fara sa apara pe unul din inele semne de oboseala. Se apreciaza prin asa
numita durabilitate a rulmentului sau a unei grupe de rulmenti. Prin durabilitatea unui
rulment se ntelege timpul exprimat n [rot] sau n [ore functionare la turatie
constanta], pna la care nu apar pe rulment semne de oboseala (gropite).
Durabilitatea unie grupe de rulmenti aparent identici se exprima tot prin numarul
de rotatii sau numarul de ore functionale la turatie constanta, efectuate de
90% din numarul de rulmenti ai grupei, fara aparitia primelor semne de
oboseala. Capacitatea dinamica de ncarcare de baza a rulmentilor radiali se
defineste(STAS 7160) ca sarcina pur radiala de valoare si directie constante,
la care o grupa de rulmenti aparent identici, cu inelul interior rotativ (exterior
fix), ating durabilitate de 1 milion de rotatii, fara aparitia vreunui semn de
oboseala. Capacitatea de ncarcare dinamic pentru rulmenti axiali se exprima prin
sarcina pur axiala de marime si directie constante, la care rulmentii sau
grupa de rulmenti axiali aparent identici, cu inelul de fus rotativ, atinge
durabilitatea de 1 milion de rotatii, fara sa apara semne de oboseala. Sarcina
echivalenta F este sarcina pur radiala la rulmentii radiali si pur axiala la
rulmentii axiali de marime si directie constante, la care un rulment radial cu
inelul interior rotativ, respectiv un rulment axial cu inelul de fus rotativ atinge
aceeasi durabilitate, ca si n conditiile reale de functionare. Expresia sarcinii
echivalente F depinde de felul rulmentilor. Pentru rulmentii radiali cu bile: F XFr
Y Fa n care: X= coeficient radial; Fr = sarcina radiala; Fa = sarcina axiala;
Y=coeficient axial si are semnificatie de a transforma sarcina axiala n sarcina
radiala. Valorile lui X si Y se dau n tabele n functie de Fa/Fr Avnd forta
echivalenta F si avnd durabilitatea L se poate calcula capacitatea de
ncarcare dinamica si apoi din catalog sa se aleaga pentru tipul respectiv de
rulmenti, rulmentul corespunzator (pentru diametrul fusului). Pentru rulmentii
axiali formlulele de baza sunt aceleasi cu deosebirea notarii: Fa XFr YFa - X,
Y aceleasi semnificatii, dar au alte valori.
6.Definitii caracterizare: Lagarele cu rulmenti sunt acele lagare la care frecarea de alunecare este
nlocuita cu frecarea de rostogolire. Prezinta urmatoarele avantaje: -pierderi mici prin frecare
chiar la porniri si opriri,deci caldura putina degajata si randament mai mare dect la cele cu
alunecare; -nu uzeaza fusul deoarece pe ele se monteaza unul dintre inelele rulmentului; -portanta
mare, raportul 1/d l; - gabarit mic; -lubrefierea se face periodic si nu necesita nici un fel de
supraveghere n timpul functionarii; -consum redus de lubrefiant; -jocul radial,respectiv axial
foarte mic, ceea ce mareste precizia de lucru a masinii; -nu folosesc materiale deficitare; -se
monteaza relativ usor, se nlocuiesc usor,deoarece sunt standardizati;-nu se rodeaza n
exploatare.Dezavantajele rulmentilor sunt: -nu pot functiona la turatii si sarcini foarte mari,
deoarece ar rezulta dimensiuni radiale foarte mari, fiind necesari rulmenti speciali si nu de serie;
-costul este relativ ridicat; -la turatii mari produc vibratii si zgomot; -cnd sts pe loc si masina
este supusa la vibratii, bilele fac amprente pe inelele respective; -nu se pot monta dect pe la

capete.

Elemente

componente

(fig.9.1)

-carcasa sau corpul lagarului A -capacul B care se prinde cu suruburi de carcasa; -dispozitiv
suplimentar de fixare a rulmenului un inel plastic, o rondea cu surub etc.; -rulmentul format din:
-inelul interior 1, caracterizat prin diametrul alezajului sau d si care se monteaza pe fus prin
strngere sau prin ajustaj intermediar, este prevazut cu cai de rulare; -inelul superior 2 care se
monteaza n carcasa si care se caracterizeaza prin diametrul exterior D si latimea b, prevazut cu
cai de rulare. -corpuri de rulare care pot fi: bile sau role de diferite forme (3) -colivia 4 mpiedic a
contactul dintre bile.
7.Montajul rulmentilor. Scheme de montare a rulmentilor: Dimensiunile rulmentilor se aleg din
STAS sau din cataloage. Tot aici se dau si ajustajele si tolerantele corespunzatoare rulmentilor,
respcetiv se precizeaza ca inelul interior se monteaza pe fus dupa sistemul alezaj unitar iar inelul
exterior se monteaza n carcasa dupa sistemul arbore unitar. Toate abaterile sunt negative. Ca
ajustaje cu strngere, dar cel mai frecvent ajustaje intermediare STAS 6671, sau tabele din
cataloagele de rulmenti. Schita a)este reprezentata montarea inelului interior pe fus cu strngere,
deci fara elementele suplimentare de evitare a deplasarilor axiale. Schita b)inelul interior este
blocat cu ajutorul unui inel elastic ntre un locas practicat n fus. Schita c)inelul interior este
blocat cu ajutorul unei placi fixate cu surub pe capul arborelui. Schita d) acelasi inel fixat
suplimentar cu piulita si contrapiulita. Inelul exterior poate fi fixat n carcasa, fie limitndu-i
deplasarea n ambele sensuri (ca n fig.9.13.c), sau poate fi limitat numai spre capac (fig.9.13.d),
ca varianta c, daca totusi trebuie sa asigure deplasarea axiala, atunci ntre capac si carcasa se
monteaza o garnitura si se creeaza un mic joc. n ceea ce priveste montajul rulmentilor radiali de
la ambele capete ale arborelui, n practica se ntlnesc 2 scheme de montaj: -flontant -rulment
conductor si condus. n schema de montaj flotant rulmentii se monteaza pe fus fara nici
un fel de asigurare suplimentara, iar inelul exterior este limitat numai de capac. Avantaje
-constructie simpla -tehnologie usoara -piese putine. Dezavantaje: -necesita tolerante foarte
precise ntre fus si inelul interior si ntre carcasa si inelul exterior, pentru a sigura montarea fara
efecte daunatoare.

arborii

trebuie

sa

fie

scurti.

8.Clasificare si simbolizare: Dupa forma corpurilor de rulare : rulmenti cu bile, cu role

cilindrice, cu role conice, cu role butoias -Dupa directia sarcinii: b1rulmenti radiali
pentru sarcini exclusiv radiale cu role cilindrice. b2 rulmenti radiali care pot
prelua si mici sarcini axiale pot fi oscilanti cu bile care au o cale de rulare normala si una
sferica (fig.9.3). Cum se explica faptul ca rulmentii radiali cu bile pot prelua si sarcini axiale:
Cnd sarcina este radiala, bila se gaseste perpendiculara pe axa de simetrie. Datorita acestei forte,
inelul interior este deplasat spre stnga cu a si are contact cu caile de rulare n C1 si C2 dupa
normala N-N, perpendiculara pe tangenta T-T rc rb de ordinul 4%. Se observa ca forta Fa se
transmite la inele dupa directie normala si se descompune dupa directia radiala si axiala. Fra =
Fa*tg, Fra=forta radiala datorita fortei axiale. Dar cos =a/(rc rb) din hasurat din fig.9.3.
Cu ct (rc rb) este mai mic, cu att cos este mai mare. Practic, acesti rulmenti preiau sarcina
axiala de circa 0,3 din forta radiala. Rulmenti radiali axiali (fig.9.4) -cu bile, cu cale de
rulare adnca (fig.9.4.a); -cu role conice pentru a prelua sarcini radiale si axiale (fig.9.4.b);
Simbolizarea rulmenului STAS R 7760 indica simbolurile noi n corelatie cu
normele internationale I.S.O. Simbolul alezajul interior (diametrul fusului d):
-pentru diametrul d mai mare de 20 si mai mic de 500 mm, simbolul
alezajului este un numar natural ce reprezinta raportul 5/d -pentru d mai mic
de 10: 10 simbol 00; 12 simbol 01; 15 simbol 02; 17 simbol 03; -pentru d mai
mare de 500 mm se prevede scrierea ntregului numar sub forma de fractie
73/520 unde 520 mm marimea alezajului Exemplu:6214 alezaj 14*5 =70
mm 7315 alezaj 15*5 = 75 mm

9.Solicitarea rolelor cilindrice. Fenomenul de oboseala la rulmenti:a)Solicitarea rolelor cilindrice

Contactul are loc teoretic pe o linie de lungime l (fig.9.11). n realitate,din
cauza deformatiilor elastice, contactul are loc dupa o suprafata
dreptunghiulara, avnd dimensiunile l si 2b. Repartitia presiunii pe aceasta
suprafata este pe un elipsoid (plan dupa o elipsa).n afara tensiunilor normale
z exista si tensiuni tangentiale, care nsa nu sunt chiar pe o suprafata de
contact, ci la o anumita adncime sub suprafata de contact. Valoarea maxima
a lui este max =0,31*z max si se gaseste la o adncime: zo = 0,47 a
pentru rulmenti cu bile si zo = 0,39 b pentru rulmenti cu role; a=semiaxa
mica a elipsei.Datorita starii spatiale de tensiuni si timpului scurt de solicitare
(contact) valoarea tensiunii este foarte mare (fara a se produce deformatii
plastice) Explicatia fizica: Pentru deformarea locala trebuie sa se deformeze
ntreaga masa a bilei care este foarte mare, n raport cu dimensiunea
suprafetei de contact. b)Fenomenul de oboseala la rulmenti: Data fiind durata lunga
de functionare si variatia permanenta a marimii tensiunii, materialul bilelor
este supus unor solicitari variate si rezulta ca efect, oboseala n timp si, deci
uzarea. Forma de oboseala este frecventa si foarte rar spargerea sau ruperea.
Fenomenul uzual este uzarea prin gropite (pitting), deoarece sunt satisfacute
conditiile: -existenta unor mici fisuri care apar initial la o adncime sub
suprafata de contact (deci,se produc din cauza tensiunii tangentiale );
-aceste fisuri sunt apoi largite de lubrefiant care patrunde n ele si rezulta
mici cratere sau gropite. Se face constatarea ca oboseala este datorata:
-marimii si variatiei tensiunilor (n special ) -numarul de solicitari n unitatea
de timp (frecventa solicitata).

10.Montajul cu trangere. Varianta in X: Se recomanda rezemarii arborilor lungi cu fortele ntre

reazeme. Denumirea montajului provine din forma descrisa de normalele la axele corpurilor de
rostogolire (aproximativ litera X). Calculul fortelor echivalente din fiecare rulment are unele

particularitati, ca urmare a fortelor axiale suplimentare Faxs din fiecare rulment. Pentru
rulmentii radiali- axiali cu role conice Faxs = 0,5 Fr / Y unde Fr este forta radiala din
rulmentul considerat si Y este coeficientul de echivalare a fortei axiale. Referitor la acesti
coeficienti (Y, e) se fac urmatoarele precizari: Pentru rulmentul radial axial cu role
conice, coeficientul Y este specificat pentru fiecare rulment n parte tabel functie de simbolul
rulmentului; Pentru rulmentul radial-axial cu bile coeficientul e se alege prin
interpolare, ca functie de raportul Fa / Co, Fa fiind forta axiala posibila de a fi preluata si se
estimeaza a fi forta axiala de pe arbore Ka iar Co este capacitatea statica de ncarcare, data n
catalogul de rulmenti sau n standarde. Pentru stabilirea fortei axiale din fiecare rulment (A si B),
se face urmatorul rationament: -se considera fortele radiale preluate de fiecare rulment cunoscute
(reactiunile radiale Fr A , Fr B), astfel ca se determina fortele axiale suplimentare Faxs A, Faxs B
ca marime si sens, stiind ca rezultanta dintre forta radiala si cea axiala este normala pe rola si pe
calea de rulare (RA tot , RB tot); -se stabileste rezultanta celor trei forte de pe directia axei arborelui:
Ka, Faxs A si Faxs B; -n functie de sensul acestei rezultante axiale, se stabileste care rulment (A
sau B) preia reultanta cu acest sens; de exemplu, presupunem ca sensul rezultantei este de la B la
A;

11. Ungerea rulmentilor: Ungerea rulmentilor are ca scop: - micsoreaza frecarea; usureaza deplasarile axiale ale rulmentilor; - protejeaza contra coroziunii; evacueaza caldura rol de racire; - amortizeaza vibratiile si socurile; Ungerea
se poate face n functie de turatie, de temperatura, de mediul ambiant, de
dimensiunea rulmentilor si de ncarcare cu unsoare consistenta sau uleiuri. n
functie de viteza: - la viteze de v = 56 m/s se pot folosi, att uleiuri, ct si
unsori, temperatura va hotara cnd se va folosi uleiul sau unsoare - la viteze
de v 6 m/s se folosesc numai uleiuri. n functie de temperatura: - la
temperaturi mai mici de 00, se folosesc numai uleiuri, al caror punct de
congelare sa fie cu 150200 mai jos dect temperatura de functionare (de
regim) - la temperaturi t = (070)0C, se folosesc uleiuri sau unsori, viteza
hotarnd care. - la temperaturi t = (7080) 0C, se folosesc tot unsori sau

uleiuri, uleiuri cu att mai vscoase, cu ct temperatura este mai mare peste temperaturi mai mari de 80 0, se folosesc uleiuri si anume foarte
vscoase. n functie de mediu: - n mediu cu praf, gaze, vapori de apa, se
folosesc unsori, daca temperatura si viteza permit acest lucru dimensiunile
rulmentilor, cu ct sunt mai mici, cu att necesita uleiuri cu vscozitate mai
mica. - cu ct ncarcarea este mai mare, lubrifiantii sunt mai vscosi.
Dispozitive de ungere: - n general, aceleasi ca si la lagarele cu alunecare,
exista nsa si constructii speciale; - pentru unsori consistente se folosesc
casete de unsoare = spatiul dintre capac si rulment; - pentru uleiuri se
foloseste foarte mult sistemul ungerii prin barbotare, stropii sunt aruncati
direct din baie sau din buzunarul lagarului; - la rulmentii cu turatii foarte mari
si de importanta deosebita se foloseste ungere cu ceata de ulei obtinut si prin
pulverizare, venind prin conducte ntr-o priza, unde vine si aer comprimat
12.Lagare radiale cu alunecare si ghidaje.Elemente geometrice. Formarea peliculei de lubrifiant:
Fus diametrul d, lungimea Bf; Cuzinetul diametrul D, lungimea Bc. Lungimea de contact
dintre fus si cuzinet este lungimea lagarului B si este B c. Se definesc si urmatoarele elemente
geometrice: - jocul relativ = (Rr) / R= (D d) / D ca ordin de marime = (0,5.3)10 3; excentricitatea e = O1O2; - excentricitatea relativa = e / (R r); - grosimea minima a peliculei de
lubrifiant h0; - grosimea minima relativa a peliculei de lubrifiant = ho / ( R- r) = h0 / (r) =
ho / ( d); geometric R - r = e + h0 sau l = e / (R r) + h0 /(R r) sau + = l.

13. Definire, clasificare, materiale, tehnologie: Lagarele cu alunecare sunt organe de masini
compuse care permit sustinerea osiilor, arborilor sau a altor organe de masini si pot transmite
forte (reactiuni din reazeme) n prezenta miscarii relative de alunecare. Componenta unui lagar cu
alunecare: fus, cuzinet, corpul lagarului, sistem de aducere a lubrifiantului n zona de contact,
sistem de etansare. Clasificarea lagarelor se face dupa tipul fusurilor: 1. Dupa directia fortei
(reactiunea) preluata de fus: a. fusuri radiale - forta are directia razei fusului (fig.8.1.a); b. fusuri
axiale (pivoti) forta are directia axei longitudinale (fig.8.1.b); c. fusuri combinate (fig.8.1.c) 2.

Dupa pozitia fusului pe arbore sau osie: a. fusuri frontale sau de capat (fig.8.1.a) b. fusuri
inferioare sau superioare (fig.8.1.b,c) c. fusuri intermediare (fig.8.1.d) supus si la un moment
de torsiune (rasucire) 3. Dupa forma geometrica a fusurilor: a. fusuri cilindrice - (fig.8.1.a,d,
h); b. fusuri conice - (fig.8.1.e); d. fusuri sferice (fig.8.1.f) folosite atunci cnd sunt supuse la
solicitari, miscari oscilatorii care pot fi verticale si orizontale (teodolite etc.) e. fusuri canelate
(fig.8.1.g). Material si tehnologie. Fusurile se executa din acelasi material cu arborele. Ca
tehnologie, trebuie o prelucrare mai ngrijita si necesita tratamente termice de suprafata. Uneori
pentru a nu face ntregul arbore din acelasi material cerut de cuplul cuzinet-fus atunci fusurile se
pot executa si separat. n acest caz fusurile se executa din otel carbon de cementare sau
mbunatatire sau din oteluri aliate. Ca tehnologie dupa prelucrarea prin aschiere fina, fusul poate
fi ntrebuintat fara un tratament, alteori necesita un tratament urmat de o rectificare dupa care se
asambleaza. Cuzinetii se executa din: Fonte speciale antifrictiune: perlitice, nodulare, aliate cu Cr,
Ni, Cu, Al, care sunt foarte rezistente dar, de asemenea, n cuplu cu otelul, daca nu este asigurata
o ungere buna, duc la uzura fusului. Sunt utilizate pentru presiuni medii mai mici de 1 MPa, si
viteze mai mici de 3m/s. Bronzuri cu cupru, plumb cu cupru, plumb si staniu

14.Conditii constructive si functionare: Formele constructive ale lagarului cu alunecare sunt

foarte variate, de la forma unei simple bucse pna n cele mai complexe. Pentru exemplificare se
indica schita unui lagar dintre cele mai complexe (fig.8.6): Parti componente : cuzinet 1a si 1b,
corp 2, capac 3, elemente de asamblat 4, elemente de reglaj 5 placute de otel, surub de legat la
fundatie 6, canal de ungere 7, dispozitiv de ungere 8. Dispozitive de ungere. Depind de : - felul
lubrefiantului; - natura masinii; - posibilitatea de supraveghere si alimentare. Se disting: 1 dispozitiv de ungere pentru unsori consistente: a) - pentru ungere locala; b) pentru ungere
centralizata; 2 dispozitiv de ungere pentru ulei: a) la presiune naturala (fara exces de ulei sau cu
exces); b) cu suprapresiune nalta (cu circuit nchis sau deschis) joasa - materialul si forma
trebuie sa asigure o prelucrare usoara si ieftina; - sa permita o deservire usoara; - precizia de
prelucrare trebuie sa asigure forma si dimensiunea corecte ale elementului lagar, pentru
functionare optima; - cnd se folosesc cuzineti din 2 bucati, planul de reparatie trebuie astfel ales
nct sa fie perpendiculara pe directia fortei pentru a nu fi n zona portanta; - cnd sunt mai multe
lagare pentru acelasi arbore, prelucrarea lor la interior trebuie facuta dintr-o singura prindere; - sa
se foloseasca lagare standardizate sau sa se foloseasca elemente standardizate. Conditii legate de
ungere. - prin forma constructiva sa se asigure o ungere buna cu respectarea temperaturii
admisibile; - jocul dintre fus si cuzinet trebuie asigurat;

15.Functionarea in regim de ungere hidrodinamica: Formarea peliculei de lubrifiant.

Transmiterea fortei de la fus la cuzinet sau invers se face prin intermediul filmului continuu de
lubrifiant. Realizarea si mentinerea acestui film de lubrifiant sunt cond

itionate de : 1. existenta unei viteze relative ntre suprafata periferica a fusului si suprafata
interioara a cuzinetului; 2. forma de pana a peliculei de lubrifiant se poate obtine prin jocul
lagarului rezultat din diferenta dintre diametrul interior al cuzinetului si cel exterior al fusului; 3.
existenta n permanenta ntre suprafetele alunecatoare a lubrifiantului. n primul moment de
pornire fusul are tendinta sa urce pe cuzinet n sens opus miscarii. Odata cu rotirea fusului,
lubrifiantul aderent este antrenat n miscare si datorita viscozitatii se formeaza pelicula portanta si
fusul ncepe a fi purtat de pelicula.
16.Elemente geometrice functionarea in regim de frecare uscat: Se considera grosimea filmului
de lubrifiant h0 = 0. Presiunea medie de contact p m = F / (B D) padm (functie de materialul
cuzinetului); ncalzire puterea consumata prin frecare se transforma n caldura
Pf F f v Fv , v fiind viteza periferica a fusului (viteza de alunecare din lagar); Se defineste
puterea specifica consumata prin frecare Psp Pf / ( BD) pm v ; comportarea materialului la
ncalzire se apreciaza printr-o valoare admisibila a produsului (p mv)adm. n timpul functionarii
normale coeficientul de frecare variaza putin, astfel ca verificarea simplificata la ncalzire a
lagarului cu functionare n regim de frecare uscat se face prin determinarea produsului (p mv) si
compararea cu valori admisibile specifice materialului cuzinetului; durabilitatea lagarului: se
apreciaza pe baza cresterii jocului in timpul functionarii ca urmare a uzarii de tip adeziv. Se
considera intensitatea de uzare liniara ca indicator al procesului de uzare: I h

hu
kp m kp .
Lf

Se aplica aceasta relatie celor doua elemente din contact (fus si cuzinet) si considernd contactul
de tip hertzian pentru presiunea p: I h1 k1 p; I h 2 k2 p; Jocul din cupla dupa un numar de ore de
functionare Lh va fi j hu1 hu 2 k1 L f 1 p k2 L f 2 p p (k1 L f 1 k 2 L f 2 ) jadm . Pentru calculul

lungimilor de frecare specifice fusului si cuzinetului L f1 si Lf2 se considera ca fusul are aceeasi
pozitie n cuzinet si sub sarcina exterioara F semilatimea hertziana de contact

17. Metoda practica de calcul a lagarelor radiale cu alunecare: Se cunosc: sarcina F, turatia n
(rot/s), felul agregatului, conditiile specifice de mediu. Se aleg: cuplul de material, raportul B/D.
Prin calcul de rezistenta simplificat se determina diametrul D si lungimea B. Se determina
presiunea medie pm = F/ (BD) si viteza de alunecare v = Dn. Se alege uleiul si viscozitatea la
temperatura ipotetica de functionare (5060 0C). Se alege jocul relativ = (1,23)*10-3 sau
2
0,8 4 v , cu viteza v n m/s. Se calculeaza cifra de portanta C p n / ( pm ) si din
diagrama functie de Cp, pentru diferite valori ale raportului B/D, se determina grosimea
relativa a peliculei de lubrifiant si apoi grosimea minima a peliculei h0 D / 2 . Se verifica
daca grosimea minima a peliculei de lubrifiant este mai mare dect suma naltimilor rugozitatilor
fusului si cuzinetului; n caz contrar se realege alt joc relativ sau alt raport B/D si se reiau
calculele. Se determina coeficientul de debit C q din diagrama Cq functie de cifra de portanta, Cp,
si apoi debitul de lubrifiant qz Cq Dn BD . Se determina cifra de frecare Cf din diagrama Cf
functie de Cp si apoi coeficientul de frecare . Calculul temperaturii medii si compararea cu
temperatura estimata la care a fost aleasa viscozitatea dinamica, necesara calculului cifrei de
portanta: - puterea pierduta prin frecarea fluida si transformata integral n caldura

Pf Fv C p Fv ; - puterea evacuata prin lubrifiant si prin carcasa lagarului

Pev A t t0 c0qz (t ti ) unde este coeficientul de convectie termica a carcasei

lagarului cu mediul ambiant de temperatura t 0,

18.Parametrii adimensionali ai peliculei hidrodinamice:

1) Cifra caracteristica de portanta Cp. Din expresia presiunii medii pm
se deduce C p

F
n

1 ( , D / B)
BD

n
1

11 ( , D / B) . Acest parametru adimensional (Cp) se

2
pm
1 ( , D / B )

numeste cifra de portanta, reprezentata grafic ca functie a grosimii relative a peliculei de

lubrifiant si a raportului si a raportului B/D. 2) Coeficientul de debit Cq. Din expresia

3
3
debitului, qz n d 2 ( , D / B ) n (1 ) D 2 ( , D / B ) , se deduce debitul specific qz si

cifra

de

portanta

Cq,

qz

qz
D
n D(1 ) 2 ( , D / B) ,
BD
B

qz
21 ( , D / B ) 22 (C p , B / D) . 3) Cifra de frecare Cf. Din expresia coeficientului
Dn
n
1

11 ( , D / B ) , se
de frecare, n / pm , si a cifrei de portanta C p
2
pm
1 ( , D / B)
Cq

deduce

Cp .

19.Ecuatia presiunilor din pelicula de lubrifiant la lagarele radiale cu alunecare:

Presiunile din filmul de lubrifiant, ca urmare a fortei exterioare F ce trebuie transmisa, sunt
definite
de
ecuatia
Reynolds
(ecuatia
hidrodinamica
de
baza):

h3 p
h3 p
h

6v 0 , n care: x,z sunt coordonatele unui punct al peliculei; h

x x
z z
x
grosimea peliculei n punctul x,y (neglijnd rugozitatile); p presiunea, - viscozitatea
dinamica a lubrifiantului, v viteza dintre cele doua elemente ale cuplei (fus - cuzinet). Aplicarea
ecuatiei Reynolds la lagarele radiale complete cu o zona portanta este posibila. n figura sunt
prezentati parametrii geometrici specifici filmului de lubrifiant. Unghiurile 1 si 2 delimiteaza
zona portanta. Cu acesti parametri, n ecuatia Reynolds se poate scrie: x r si z=z,

1
R e cos r h cos ,
este
mic
si
cos
rezulta

h R r e cos e cos ,

v r ; n; n rot / s .

p , v, h, x, z p , r , , , , , z si portanta F

2 B /2

1 B /2

pd dz .

Rezulta

ca

20.Lagare axiale cu alunecare. Elemente geometrice. Functionarea in regim hidrodinamic:

Ipoteze. ncarcare uniforma a sarcinii axiale F a pe sectoare, - sector de forma dreptunghiulara. Se
cunosc - viscozitatea si variatia sa cu temperatura (t ) - viteza periferica U, geometria
sectorului B,L; - modul de ungere; Se cer - grosimea minima a peliculei de lubrifiant h m; debitele de lubrifiant circumferential Q x si radial Qy; - debitul de alimentare Qalim; - temperatura
de functionare.
Parametrii adimensionali- Coeficientul de portanta C p

UL
f1 ( hM / hm , B / L) unde
pm hm2

Fa
pa (2...5) MPa si hm, hM sunt grosimile minime respectiv maxime ale peliculei de
zLB
Qx
h B
f 2 ( M , ) , radial (lateral)
lubrifiant. - Coeficientul de debit circumferential CQx
UBhm
hm L
Qy
h B
CQy
f 3 ( M , ) . Coeficientul puterii consumate prin frecare. - Pozitia relativa a
UBhm
hm L
hM B
, ) . - Pozitia
punctului de pivotare (pentru lagarele axiale cu sectoare oscilante) L0 / L f 5 (
hm L
pm

relativa a rezultantei cmpului de presiuni (geometrie fixa)

21)Ghidajele: Ghidajele sunt organe de rezemare care asigura deplasarea unor subansambluri
(mese, sanii, ntr-o anumita pozitie, asigurnd precizia necesara si preluarea fortelor. Un
parametru important pentru functionarea unui ghidaj este variatia coeficientul de frecare cu
viteza de alunecare (v). Forma si starea de ungere a ghidajelor poate fi (fig): Presiunea medie de
contact (p) se recomanda sa aiba valorile p [50500kN/m2] pentru masini unelte.Indicatorul
comportarii termice (pv) se limiteaza la o valoare admisibila pv(pv)adm specific
materialului.Functionarea fara aparitia miscarii sacadate (fenomenul de stick- slip) este asigurata
cnd viteza de alunecare (v) este superioara uneia minime (vmin) v >vmin = functie de: stick-slip,
rigiditate, forta si greutatea transmisa). Solutii constructive de rezemare sunt prezentate n (fig).:

Elemente de
calcul: se face n func_ie de natura ungerii: uscat, limita, mixt, hidrodinamic sau hidrostatic.

Pentru

ghidaje

cu

alunecare,

distributia

de

presiuni

poate

fi

ca

(fig.):

22) Ghidajele de rostogolire: sunt (ca si ghidajele cu alunecare) organe de rezemare care asigura
deplasarea unor subansambluri (mese, sanii etc.)(fig)

ntr-o anumita pozitie, asigurnd precizia necesara si preluarea fortelor. Ghidajele cu rostogolire
pot fi cu 2, 3 sau mai multe suprafete . Elemente de calcul: pentru ghidajele cu rostogolire se
determina presiunea de contact cu relatiile lui Hertz:

23)Dispozitive de ungere.Sisteme de ungere cu ulei: ungatoarele cu presiune naturala fara exces

de ulei alimenteaza cu ulei proaspat lagarul.sunt destinate ungerilor cu scopuri secundare.
Ungatorul prin picurare cu fitil(fig a)

asigura ungerea prin efectul capilaritatii fitilului de bunbac,care absoarbe uleiul din rezervor si il
conduce la orificiul de ungere. Dezavantajul utilizarii ungatorului prin picurarea cu fitil este ca
asceasta functioneaza si cand masina sta, conducand astfel al pierderi continue de lubrifiant.

Ungerea cu exces de ulei cu inel de ungere mobil este prezentata in figura ( fig.b).

Dimensiunile inelelor de ungere sunt stabilite prin STAS 773-71. Ungerea cu disc de ungere(fig

c)
si ungerea cu roata dintata de ungere (fig.d)se realizeaza prin barbotarea uleiului din baie.
Debitul
de
ulei
depinde
de
turatia
arborilor
pe
care
sunt
montate.

24)Sistemele de ungere automate asigura siguranta in exploatare si economie de lubrifiant. Se

clasifica in:-sisteme de ungere automata cu presiune joasa:utilizeaza forta gravitationala pentru
deplasarea lubrifiantului spre locurile de ungere(fig.A)-sisteme de ungere automata cu presiune
inalta: sunt prevazute cu mecanisme dozatoare, actionate de lubrifiantul sub presiune.alimenteaza
un numar mare de puncte de ungere, aflate la distante mari(fig.B)

25)Sisteme de ungere cu ungere consistenta-unsoarea consistenta se foloseste in cazul turatiilor

reduse sau cand regimul de ungere este limita. Tipuri de ungatoare cu bila (fig.a).

Ungatorul cu bila este un dispozitiv de ungere semiautomat,folosit pentru ungere locala. Forma
si dimensiunile sunt stabilite prin STAS 116-88. Ungatorul cu palnie(fig.b)este folosit pentru
ungere locala, dimensiunile sale fiind date in STAS 784-90. Ungatoarele cu palnie nu asigura
continuitatea ungerii si, din acest motiv, trebuie utilizate numai cand nu se cer conditii de ungere
mai bune.

26)Angrenaje. Elemente geometrice ale angrenajelor: Se disting elemente geometrice ale fiecarei
roti dintate si elemente geometrice ale angrenajului n ansamblul sau. A.Elementele geometrice
ale rotii(fig.a)

Cremaliera: cnd z

roata dintata devine cremaliera si cercurile devin drepte, iar evolventa

devine profil rectiliniu(fig.b)

Elementele geometrice standardizate se definesc pe cremaliera de referinta: -pasul danturii p masurat pe cercul de divizare = distanta dintre 2 flancuri omologe consecutive - modulul parametrul principal al unui angrenaj m. Modulul m este o marime standardizata prin STAS 822:
-diametrele caracteristice: de vrf, de fund, de rostogolire , de baza -naltimea dintelui h:naltimea
piciorului dintelui hf ,coeficientul naltimii piciorului dintelui,naltimea capului din ha;
coeficientul naltimii capului dintelui,jocul la fund danturii c = hf ha

27)Corijarea danturii: Se deplaseaza scula cremaliera fata de linia de referinta T-T cu distanta x,
care se exprima n functie de modulul m. Daca x >0 roti corijate pozitiv, x <0 roti corigate
negativ, x = 0 roti necorijate.(fig.a),(fig.b)

Forma aproximativa a unor dinti necorijati (0) si corijati (+) sau (-) este precizata n
schema de mai jos(fig.c) Necesitatea deplasarii (corijarii)
a) realizarea unor roti cu gabarit redus, deci cu numar de dinti foarte mic, astfel nct sa se evite
fenomenul de interferenta b) realizarea unor distante dintre axe impuse c) cresterea capacitatii
portante la ncovoiere si la presiune contact d) reducerea alunecarii dintre flancuri e) cresterea
gradului de acoperire.
28)Angrenaje cilindrice cu dinti drepti. Calc. pe baza solicitarii de contact: Contactul sub actiunea
sarcinii este o fsie de latime 2b si lungime B. Relatia lui Hertz se aplica pentru flancurile
evolventice ,considerate cilindri, n polul angrenarii. Identificarea marimilor din (1) pentru
angrenajul cilindric cu dinti drepti : Fnc = forta normala din punctul C; pentru angrenajul
Ft
k Y , b = lungimea de
cilindric cu dinti drepti, forta normal de calcul este Fnc kFn
cos w
contact a cilindrilor lungimea dintilor;Rc = raza de curbura echivalenta a cilindrilor pentru
1
1
1

angrenaj
, R1 T1C si R2 T2 C razele de curbur_ ale cilindrilor cu care se
Rc
R1 R2
aproximeaza evolventele celor doua flancuri. Dar
2d w1
1
2

(d w1 d w 2 )
(1 i );
sin w
T1C = O1C sin aw si T2C =O2C sin aw, Rc sin w

29) Fortele din angrenaj: Forta Fn se deplaseaza pe flancul activ dupa cum se deplaseaza dintele
de la intrarea la iesirea din angrenare tinnd seama de imprecizia de executie si montaj si de
repartitia sarcinii pe lunimea angrenajului sarcini dinamice suplimentare. Fortele nominale(fig)
2 M t1
2 M t1
Fn1

; Ft1 Fn1 cos ; Fr1 Fn1 sin Ft1tg ; F f 1 Fn1 Analog

d b1
d w1 cos
se pot scrie si fortele pentru roata 2 (Fn2, Ft2, Fr2, Ff2). Conform principiului actiunii reactiunii,
se poate scrie Fn1 = Fn2 _i apoi se poate stabili legatura dintre momentele de torsiune si raportul
de transmitere. n calculul angrenajului se considera forta nominala de calcul Fnc:
Ft
2M t
1
Fnc Fn k
k

k
cos
d w` cos

30) Calculul la solicitarea de ncovoiere- se considera forta normala de valoare Fnc/ aplicata n
vrful dintelui. - se considera doar efortul de ncovoiere n sectiunea de la baza dintelui;sectiunea periculoasa de la baza dintelui se defineste prin punctul de tangenta la profilul dintelui
n zona de racordare cu corpul rotii dintate.
p lim
p lim -rezistenta limita la oboseala prin incovaiere la piciorul dintelui,

k p k PN
p min
k p -factorul concentratului de tensiune, k pN factorul numarului de cicluri, N p 60 n h ;

B
-6 pentru dinti neprelucrati si 1020 pentru dinti prelucrati si roti
m
B
pe lagare detasabile. a
0,10,3 angrenaj deschis;0,150,3 angrenaje cu duritatea HB >
a
350;0,30,4 pentru reductoare obitnuite.
2 M t1 k Y f Y
F
Dtereminarea modului ip t k Y f Y pai m 3
m z1 pai
Bm
Pentru dimensionare: m

31.Cauzele scoaterii din functiune a angrenajelor: a) Cauze care duc la ruperea dintilor:- rupere
prin oboseala- suprasarcini- desprinderea aschiilor b) Cauze care duc la distrugerea flancurilor
(suprafetelor)- ciupire (pitting)- gripare - uzura atraziva- strivire- coroziune de contact- fisuri pe
flanc- exfoliere a.Ruperea dintilor prin oboseala este cauza principala a scoaterii din uz a rotilor
dintate din materiale dure (HB > 350) sau a angrenajelor din materiale plastice.Fenomenul se
datoreste ncovoierii repetate a dintelui, ceea ce duce la formarea unor fisuri de oboseala care
duce n final la ruperea dintelui.Fisura ncepe de obicei n zona de racordare a dintelui cu capul
rotii unde se produce o puternica concentrare de tensiuni. b) Ciupirea (pittingul) este principala
cauza care duce la reducerea durabilitatii unui angrenaj din materiale cu duritati mici si mijlocii
(HB < 350). Fenomenul se manifesta prin desprinderea unor aschii fine de pe suprafetele active
ale flancurilor disaparitia ca urmare a acestor desprinderi a unor gropite localizate cu precadere pe
linia polului. c) Griparea reprezinta deteriorarea rapida prin uzarea intensiva de aderenta a
flancurilor active ale dintilor si este hotarta de factorii tribologici ai angrenajului. Transmisiile
cele mai sensibile la gripare sunt cele cu viteze mari de alunecare pe inaltimea dintelui
(transmisia melcata, transmisia cilindrica elicoidala).

32.Transmisii
fundamentale
marginesc doi
un raport de

prin roti dintate: Legea fundamentala a angrenarii (teorema Willis): Legea

a angrenarii arata conditia ce trebuie s-o indeplineasca curbele de profil are
dinti in contact (dinti conjugati), pt ca transmiterea miscarii sa se poata realize cu
transmisie constant (fig12.2) O 1,O2-centre de rotatir ; a-distanta dintre axe
V1M R11 O1M , V2 M R22 O2 M N-N normala comuna in punctul de contact al
profilelor T-T tangenta comuna in punctul de contact al profilelor Se descopera vitezele :V1M si
n
t
n
t
V2M dupa N-N si T-T V1M V 1 V 1; V 2 M V 2 V 2 Din momentul intrarii in angrenare a
punctului M(primul contact) pana la iesirea din angrenare(ultimul contact), Punctul M descrie o
curba plana numita traiectoria de angrenare.Elementele 1 si 2 fiind rigide Punctul C polul
angrenarii sau centrul de rotatie al vitezei relative.Se poate enunta legea fundamentala a
angrenarii :Pentru ca angrenarea sa fie posibila i sa se realizeze cu raport de transmitere constant,
profilele conjugate ale dintilor trebuie astfel construite, incat in timpul angrenarii, normala lor
comuna in punctele successive de contact sa treaca prin polul angrenarii.

n
n
t
Concluzii:1) deoarece V1 V2 desiV1 V2 V1 V2 deci profilele dintilor in contact se
rostogolesc cu alunecare ;2) traiectoria angrenarii este o treapta suprapusa normalei commune NN deci trece prin pol; cand M ajunge in C, au loc relatiile:V 1este paralela cu V2; V1=V2=
V1n V2n VC O1O2 siV1t V2t 0 (alunecare nula).In C-numai rostogolire.

33.Calcului angrenajuluyi

z1V

cilindric cu dinti inclinati: mn=m i numerele de dinti

z1
z2
; z2V
unghiul 0 de inclinare a danturii se recomanda a fi : 0=12.....15
3
cos o
cos 3 o

pentru angrenaje din materiale cu HB<350 =8.....10 pt angrenajele din materiale durificate
(HB>=350)
Relatia de incovoiere a dintilor se aplica rotii echivalente

ip

Fte
2M t
k Y ; Fte
; K functie( z1V , z2v ) b=lungimea dintilor(b=B/cos 0,
bm
dv

latimea

H max c

rotii) Relatia
Ftc ie 1

k Y
bd v1 ie

petru

B-

solicitarea de oboseala superficiala a flancurilor

z
z
ie 2v 2 i ie =raportul de transmitere al angrenajului
z1v z1

echivalent
34.Angrenaje conice. Generalitati: Sunt angrenaje cu axele rotilor coplanare care se intersecteaza,
iar suprafetele de rostogolire formeaza o pereche de conuri tangente care se rostogolesc fara
alunecare. Tipuri (desen) =unghiul dintre axele rotilor; 1,2-unghiular rotii 1, respective 2 Dupa
forma dintilor (desen)

35.Angrenaje cilindrice cu dinti inclinati. Particularitati fata de angrenajele cilindrice cu dinti

drepti: (desen) Daca se sectioneaza roata cu planul normal N-N, angrenarea are loc pe o portiune
de elipsa cu 2......3 pasi normali si ca urmare se considera ca apartin une roti dintate cilindrice cu
raza cercului de divizare egala cu raza de curbura a elipsei in punctul C.Raza de curbura a elipsei

2
in punctul C este : a
e
b

2 cos o
d
2

d
2 cos 2 0

unde a=semiaxa mare a elipsei :a=

d
d
, b=semiaxa mica a elipsei : b
Diametrul cercului de divizare al rotii
2 cos 2 0
2
d
echivalente(inlocuitoare) dV 2 e
Pasul rotii echivalente(inlocuitoare) :pn=pfcos 0
cos 2 0
unde pf este pasul frontal(distanta dintre doua flancuri succesive in plan frontal) Modulul rotii
echivalente(inlocuire) : mn=mfcos 0= modulul normal si este STAS 822

36.Fortele din angrenajul cilindric cu dinti inclinati (desen)

Se pot determina utilizand roata echivalenta:Se da:M t(momentul de torsiune),d-diamentrul de

divizare sau rostogolire ; n=20 ;0(unghiul de inclinare a danturii).Se cer :Fr ; Ft ; Fa ;

2M
F

; Fa Ft tg 0
t

F ?
r

Fr= ? din Ftn=Ft/cos0in planul rotii echivalente Fr= Ftntg n

Ca atare rezulta Fr

Ft tg n
;
cos 0

in plan frontal: Fr Ft tg f

tg n
Ft tg n
Ft tg f tg f
,
cos
cos o

37.Angrinajul conic.Angrenajul inlocuitor exterior: Prin punctual M se duce un plan (N-N)

perpendicular pe generatoarea comuna celor doua conuri(OM).Acest plan intersecteaza axele
rotilor in O1v si O 2 v .Se translateaza planul N-N i punctele de intersectie O1v , M ,O 2 v spre
stanga un angrenaj cilindric cu dinti drepti numit angrenaj inlocuitor sau echivalent i se
caracterizeaza prin urmatoarele:-modulul, egal cu cel exterior, m(modulul standardizat);
-numerele de dinti z1v , z2v;-raportul de transmitere iv (desen)

Analog se defineste i un angrenaj inlocuitor(echivalent) pe conul mediu(determinat prin

intersectarea conurilormedii al celor 2 roti cu un plan perpendicular pe generatoarea comuna dus
prin punctual Mm).Acesta se caracterizeaza prin:-modulul mediu mm m1 0.5 g , numerele

z1
de dinti z1v , z2 v z1, 2 v
cos 1, 2

, raportul de transmitere iv=i2

38.Fortele din angrenajul melcat: Viteza de alunecare este mare i nu mai pot fi neglijate efectele
V
2
2
fortelor de frecare Va V1 V2 1
pt valori normale ( 0 <30) Va V1 deci
cos 0
alunecari mari (V1=do1n1, unde n1=turatia melcului)(desen);

Date:momentele de torsiune transmise de cele doua roti, M t1 ; Mt2 ; geometria rotilor.Se determina

2 M t1
2M t 2
Fa 2
Ft 2
Fa1 Se poate demonstra, analog cu
d o1
d2
Ft1 Fa 2tg 0 unde este unghiul de frecare
filetate, ca

fortele(desen) Ft1
asamblarile

tg

cos tg on

, este coeficientul de frecare, on 20 , si Fr1 Ft1

cos on
sin 0

39.Fortele din angrenajul conic : Se considera cunoscute momentele de torsiune (M t1, Mt2)
transmise de cele doua roti si elementele geometrice(diametrele de varf, de divizare, de fund,
lungimile dintilor, unghiurile 1 , 2 ).Se considera conul mediu si angrenajul inlocuitor pe conul
mediu :Forta tangentiala a rotii 1 pe diametrul mediu d1m z1mm z1m1 g 0.5

Ft1m

2 M t1
(directia perpendiculara pe planul foii x) (desen)
d1m

Pe angrenajul inlocuitor mediu, aceasta forta este tangenta la cele doua cercuri de pe diametre
d1mv si d2mv si face cu normala unghiul =20 pt angrenaje necorijate.Conform teoremei
fundamentale a angrenarii, fluxul de forta se transmite prin normala la profile, astfel ca F t1m este o
componenta a fortei normale Fn1v, cealalta fiind Fr1v. Deci Fr1v= Ft1mtg.Se translateaza aceasta

componenta Fr1v in punctul Mm i se descompune dupa directia radiala a rotii 1 i dupa directia
axiala a rotii 1 i componentele radiala F r1 si axiala Fa1. Fr1 Fr1v cos 1 ; Fa1 Fr1v sin 1
40. Angrenaje melcate. Particularitati. Elemente geometrice: a) Particulariti cinematice:

Generarea
unui
angrenaj
melcat este identic cu a angrenajelor cilindrice cu dini nclinai. Melcul se caracterizeaz printrun numr mic de dini (z1) (numr de nceputuri, similar cu un urub). Se recomanda z1 = 14, n
funcie de raportul de transmitere i (de exemplu: z 1 = 4 pentru i = 78 i z 1 = 1 pentru i 40). Pe
un cilindru se nfoar mai multe spire echidistanate. Dac raza cilindrului este r0 (diametrul d0)
i pasul unei elice este px, la o rotaie a cilindrului pasul total este pE = z1 px; Din figura
alturat, tg0 = pE/d0 = z1px/d0 ; 0 = unghiul de nclinare a elicei melcului ;
0 = unghiul de nclinare a dintilor n comparatie cu axa cilindrului (similar cu
angrenajul cilindric cu dinti nclinati) ( 0 = /2 ). Dar, p=m, mx=modulul
axial si este standardizat prin STAS 822. Deci, tg0 = z1mx/d0 = z1/d0/mx =
z1/q ; parametrul adimensional q = d0/mx se numeste coeficientul diametral
al melcului si este standardizat n STAS 6845. b) Elementele geometrice: -diametrul
de referinta al melcului d01 = d0 = mxq (din definirea coeficientului diametral); -diametrul de
referinta al rotii melcate d02 : d02 = mxz2; -diametrul de divizare (rostogolire) al
melcului d1 = d01 + 2mxxt2, xt2 - coeficientul de corijare a danturii rotii
melcate). -diametrul de divizare (rostogolire) al rotii melcate : d2 = d02 = mxz2.
-diametrele de picior (interioare sau de fund) df1 = do1 - 2 (h*oa + c*o) mx = do1 2h*ofmx , (h*oa = coeficientul capului dintelui) df2 = do2 - 2 (h*oa + c*o - t2)mx ,
(c*o = coeficientul jocului),(h*of = coeficientul piciorului dintelui) -diametrele de
cap da1 = do1 + 2h*oamx ; da2 = do2 + 2 (h*oa + t2)mx ; -latimea coroanei melcate
b2 = 0,75 da1 pentru z1 = 1; z1 = 2 ; 0,67 da1 pentru z1 = 3 sau 4; -lungimea
melcului L1 f (mx, z1, z2)de exemplu : pentru z1 = 1 sau 2L1 = (11 + 0,06
z2)mx

41. Metodica de proiectare a unui angrenaj cilindric cu dinti drepti: Se dau :

Mt1, i, conditii de lucru ; Se aleg: materialul (H lim, p lim); b/d1; Calcul:aH mina
STAS 6055; mmin ncov. mSTAS 822 (daca m1 se considera m = 1). z1 = 2a/m(1+i), z2
i12ef = z2/z1 i = (i12STAS i12ef / i12STAS) ia=> calculul elementelor geometrice. Calcul
geometric: A).Elementele cremalierei de referinta 0=20o; h*oa= 1; h*of = 1,25, c*o =0,25 B)
Calculul deplasarilor specifice ale danturii; -unghiul de rostogolire a cremalierei awcosw =
aocos, aw - distanta dintra axe standardizata, ao - distanta de referinta ao = m (z1 + z2 )/2 ) => aw;
-suma deplasarilor danturii rotilor S = 1+(z1+z2)invw-inv/2tg.; -repartizarea deplasarilor
specifice => si se calculeaza S-Elementele geometrice ale angrenajului: d1,2 = mz1,2; db1,2
= d1,2 cos; dw1,2 = d1,2 cos/cosw ; df1,2 = d1,2 2m(h*of 1,2 ); da1,2 = - d1,2 + 2m(h*oa+ 1,2)
( angrenaje fara joc). da1 = 2 [a + m (h*oa 2)] d1 , da2 = 2 [a +m (h*oa 1)] d2 unghiul de presiune la capul dintelui (a1,2); arcul dintelui pe cercul de cap
(Da1,2). -latimea danturii b1,2; b2 = d1 (b/d1); b1 = b2 + (26 mm). -diametrele
cercurilor nceputului profilului evolventic d11, d12 (relatiile sunt date n
Indrumare de proiectare). - gradul de acoperire C) Relatii de calcul pentru
verificarea dimensionala a danturii rotilor -lungimea (cota) peste N dinti;
coarda de divizare etc (relatiile sunt date n Indrumare de proiectare).
42. Elementele geometrice standardizate ale angrenajelor conice: Se refera la
conul exterior => d1,2 = m z1,2 , m = modulul standardizat; z 1,2 = numerele
dedinti. Elementele geometrice ale unui dinte: h = h a + hf = h*oam + h*ofm =
m (h*oa + h*of) = 2,25 => da1,2 = d1,2 + 2hacos1,2 (da1,2 diametre exterioare sau
de vrf, df1,2 - - diametre interioare sau de fund) => df1,2 = d1,2 2hfcos1,2 Ca
atare rezultat: d1,2 = mz1,2 ; da1,2 = mz1,2 + 2mcosdf1,2 = mz1,2 2,5cosm. Din
triunghiurile asemenea O O1mMm si O OeMe O1mMm/OeMe = OMm/OMe = OMe-B/2
/OMe = G-B/2 /G = 1-0,5 B/G = 1-0,5 g ; unde g = coeficientul de lungime a dintelui : g =
0,20,3 ; O1mMm = d1m/2 = mmz1/2 si OeMe = d1/2 = mz1/2 => mmz1/2 / mz1/2 = 10,5 g => mm=m(1-0,5 g). Ce legatura exista ntre 1 si 2, atunci cnd se
cunoaste si raportul de
transmitere i: i =d2/d1? Viteza periferica ntr-un punct M: V1M = O1M
V2M = O2M ; viteza unghiulara a rotii 1,2Corpurile se rostogolesc => V1M = V2M =>
i = O2M/ O1M = O2Msin2/= O1Msin1 = sin(-1)/sin 1 => 1 Daca =/2 (cazul
cel mai frecvent) => i = sin(/2- 1) / sin 1 = cos 1/ sin 1 = ctg 1 => 1 = arcctg i si apoi 2
= -1 ; Deci elementele geometrice sunt : -modulul exterior m; mediu m m; -unghiurile 1, 2 (1
= arc ctg i pentru = /2); -diametrele - divizare d1,2 = mz1,2 -de vrf sau exterioare :
da1,2 + 2hacos1,2 = m(z1,2 + 2cos1,2); -de fund sau interioare : df1,2 = d1,2 2hf
cos1,2 = m(z1,2 2,5cos 1,2); -lungimea dintelui B = Gg; G = d1,2/sin1,2 .

43. Cuplajul elastic cu bolturi (fig.11.12) STAS 5982: Se compune din 2 semicuple (3, 3)
montate prin pene paralele (2, 2) pe arbori 1, respectiv 1. Elementele intermediare sunt compuse
din bolturile 4 si mansoanele elastice 7. Materiale: - semicuplaje OL 37, OT 50 sau Fc 20 ; bolt
=> OLC 45 ; manson 7 => cauciuc. n STAS se dau: - diametrul de dispunere a bolturilor:-nr.
bolturi ib ; - geometria boltului si a mansonului. Calcul elementelor intermediare se face la:
ii/Wi = Ft l /d3 /32 , Ft = 2Mtc/i0D; -bolt incovoiere : i ai = 4570 N/mm2; manson presiune de contact - pe bolt (p m-b); - pe semicupla (pm sem) pentru
elemente STAS, max(pm-b, pm semicuplaj)=pm-b ; pmb=Ft/ldpadm=1,22 N/mm2. Aceste
cuplaje se aleg n functie de momentul M tc. Permit deplasari unghiulare pna la 10 si deplassri
radiale si axiale de ctiva mm.

44. Cuplaje cu arcuri elicoidale: = cuplaje permanent mobile cu elemente

intermediare elastice metalice. Pe periferia semicuplajelor 1 si 2 se monteaza arcuri
elicoidale cu prestrngere initiala n niste locasuri (F 1). n timpul functionarii putem avea
urmatoarele 2 situatii: 1.F1 ZRMt1 => arcurile nu se deformeaza mai mult deci cuplajul
functioneaza ca un cuplaj rigid ; F1 forta de prestrngere initiala ; z numar arcuri. 2.Fl z R
Mt1 - ncepe sa se deformeze dupa caracteristica sa liniara ; - functioneaza ca un element elastic.

45.Cuplajul cardanic si cuplajul dintat: Cuplaje cardanice

(fig.11.9)-permit deplasari unghiulare . 2Rdiametrul mediu corespunz_tor

fusurilor. Cele doua furci 1, 3 sunt montate n plane perpendiculare. Unghiul [0,450] teoretic. Practic din cauza variatiei mari a turatiei arborelui condus n raport cu cel conducator
se
limiteaza
la
780.
maxcosmax2mincosmax/2min
=

2
1/cos pentru si 1,031 pentru Domeniu de utilizare: autovehicule, tractoare
(la prize de putere). Se pot lega mai multe cuplaje cardanice n serie - cuplaje bicardanice.
(fig.11.10).

Elemente de calcul se exemplific_ numai calculul fusurilor crucii cardanice (2) care face
legatura ntre cele doua furci (1, 3). Intereseaza forta maxima, deoarece, desi M t1=ct, rezulta o
forta variabila, ca urmare a variatiei unghiului . Din conditia de transmitere a puterii:P 1c= P2c ;
Mt1t2maxmin ; t2minmax; Deci : Mt2=Mt11/min=Mt1cos si F2=Mt2/2R =>

F2max=Mt2max/2R=Mt1/2Rcos ; F2maxc=kMt1/2Rcos . Cunoscand F2maxc -se calculeaza fusurile si

rezemarea acestora (bucse sau rulmenti). Aceste cuplaje sunt supuse la vibratii torsionale apar
vibratii parametrice. Cuplaj dintat STAS 6589 - permanent mobil (compensator) cu elemente
intermediare rigide permite deplasari combinate.

Este format (fig.11.11) din doua mansoane (1) cu dantura interioara, prinse ntre ele cu suruburi
si doi butuci, cu dantura exterioara, fiind etansati cu inele de etansare O (3), deoarece pentru
micsorarea uzurii cuplajul functioneaza cu ungere. Dantura butucului are o forma sferica.
Deplasari axiale: r = 12 mm.
46. Cuplaje permanente mobile. Cuplaje cu ghiare: - permit deplasari axiale (fig.11.7)

ig- numar de ghiare. Pe fiecare cap de arbore se monteaza cte un semicuplaj; i g = 23 si se

executa din fonta - nu este standardizat. Pentru a asigura centrarea n partea lor interioara se
introduce un inel de centrare. Elemente de calcul : Se face numai pentru ghiare - ncovoierea n
sectiuni de ncastrare n butuc ; - strivire ; Ft=2Mtc/Dm=2Mtc/Di+De/2 ; Ft1=Ft/ig ; forta ce revine
unei ghiare : i= Mi/Wig= Ft(a+a)/igDe-Dl/2h2/6 Fta/igDe-Dl/2h2/6 ai=30,050,0
N/mm2. (h = hmediu, deoarece sectiunea exacta este un trapez); a- lungimea de contact a ghearelor
corespunzatoare celor doua semicuple: ps= Ft/As = Fz/igDeDi/2a pa=57 M/mm2.
47. Cuplaje permante fixe: Cuplaje fixe - mbina rigid doi arbori formnd un tot unitar. Utilizarea
acestor cuplaje impune o coaxialitate perfecta a organelor cuplate, deoarece chiar abaterile foarte
mici de la coaxialitate (radiale, unghiulare) produc tensiuni suplimentare importante n linia de
arbori si reactiuni periculoase n lagare (contact pe muchii). Cuplajele fixe pot prelua att
momente de torsiune Mt ct si momente de ncovoiere M i. Exemple : a1) Cuplajul cu bucsa

(fig.11.2).

La aceste cuplaje (nestandardizate), bucsa se execut_a din fonta sau OT. n varianta constructiva
cu stift (fig.11.2.a) sau cu pene (fig.11.2.b). Constructiv L=2,5 d si din conditia de egala rezistenta
la torsiune a arborelui si a bucsei rezulta: M t capabil arbore = Mt capabil bucsa. /16d3at =
/16D4-d4/Dat dar at(23)at => D=(1,41,7)d ; Se face verificarea penelor la forfecare si
strivire. In locul penelor se introduc cte o data doua stifuri conice cu diametrul: dc (0,2
0,3)d => - se face o verificare la forfecare Ftc (cuplu) f = F//4dc2 af . a2)
Cuplaje cu manson sectionat

(fig.11.4) (STAS 870): -simbol CMO cuplaj pentru arbori orizontali ; - simbol CMV cuplaj
pentru arbori verticali Avantaj arborii nu mai sunt deplasati axial la montare. Pentru siguranta
suplimentara se monteaza o pana. Prin strngerea suruburilor cu forta F S (fig.11.4),

apar presiuni, p, ntre semicuplaje si arbore care conduc la forte de frecare prin intermediul
momentelor de torsiune ; Verificarea se face la forfecare si strivire: F s=2Mtc/isDs => f = Fs/d12/4
af si s = Fs/dls as , unde ls este lungimea tijei surubului n contact cu una dintre semicuple
(cea mai mica lungime dintre cele doua lungimi de contact ale surubului cu semicuplele); D s
-diametrul de dispunere al suruburilor; d - diametrul surubului; i s numarul de suruburi. Notarea
unui cuplaj cu flanse cuprinde: - simbolul tipului constructiv; - marimea cuplajului, urmata de o
liniuta;
48. Cuplaje permanente mobile. Cuplajul Oldham: Cuplaj Oldham (fig.11.8)

- pentru deplasari radiale - cu disc radial : Mansoanele (semicuplele) 3, 3 au locasuri

dreptunghiulare pentru proeminentele discului intermediar 5. Material - semicuplaj (3,3) ->otel ;
- discul intermediar 5-> fonta ; Permite deplasari radiale de ordinul de marime r = 0,01 d + 2,5
mm. Permite si foarte mici deplasari unghiulare: = 20/3. O data cu transmiterea miscarii apare
alunecarea n ghidaje, discul intermediar executnd o miscare planetara, centrul sau se deplaseaza
pe un cerc cu diametrul r. La o rotatie completa a arborilor, centrul discului intermediary face 2
rotatii. Ca urmare a alunecarii se produce uzuri; randamentul are valori cuprinse ntre = 0,93
0,97 ca urmare a alunecarii. Verificarea acelor cuplaje se face pentru discul intermediar
ghearele la torsiune din contact.
49. Cuplaje. Definitii. Caracterizare. Rol functional: Cuplajele sunt organe de masini care
realizeaza legatura permanenta sau intermitent ntre 2 arbori, cu scopul transmiterii miscarii de
rotatie si a momentelor de torsiune, fara modificarea valorilor nominale si a sensului acestora
(fig.11.1).

Cuplajele se pot utiliza si pentru realizarea legaturilor ntre un arbore si piesele montate liber pe
acesta: roti dintate, roti de transmisie, roti pentru lant. Cuplajele pot servi ca elemente de
siguranta (limitare de moment, turatie, sens). Obiectivele utilizarii cuplajelor: a) cuplarea
arborilor chiar n cazul existentei unor abateri de la coaxilitate (radiale, unghiulare) sau n cazul
existentei deplasarilor axiale; b) modificarea frecventelor proprii ale agregatului din care fac parte
(cuplaje cu elemente elastice); c) micsorarea efectului solicitarilor dinamice prin nmagazinarea
unei energii potentiale la aparitia suprancarcarilor (cuplaje elastice) ; d)cuplarea sau decuplarea
arborilor n timpul mersului si sub sarcina (cuplaje intermitente = ambreiaje). Clasificare:1.
permanente : a) fixe (rigide) - cu bucse ; - cu manson ; - cu flanse ;- dintate ; b) mobile
(compensatoare) cu elemente intermediare rigide : - abateri axiale ; - abateri radiale ;- abateri
unghiulare ; - abateri combinate ; - cu elemente intermediare elastice : metalice ; - nemetalice ;
2. intermitente (ambreiaje) : - dupa modul de transmitere a momentelor de torsiune : - mecanice ;
- electromagnetice ; - hidraulice ; - dupa caracteristicile functionale ; - comandate - cu comanda
mecanica; - cu comanda hidrostatica; - cu comanda electromagnetica; - automate centrifuge;
- directionale (sens) ; - siguranta. ntr-un cuplaj actioneaza urmatoarele sarcini : - momentul de
torsiune util care trebuie transmis; - sarcini dinamice care se manifesta n timpul regimului
tranzitoriu; - sarcini datorate socurilor si vibratiilor
50 .Roti cu frictiune cilindrice: Pot fi:- cu periferia neteda; -cu periferia canelata;
Vitezele periferice ntr-un punct: v 1=v2 => 1=D1/2=2=D2/2 => i=2/1=D2/D1 cand se

neglijeaza alunecarile; daca nu se neglijeaza alunecarile => i=1/2 =D2/D1 ; =1,021,04

factor de alunecare =f (cuplu material). Elemente de calcul : - Diametrele rotilor se
aleg constructiv si anume : D1 = (512) d1, d1 = diametrul arborelui rotii 1;
D2 = iD1/- Forta de apasare necesara mentinerii n contact si a transmiterii
momentului Mt1. f12=kaMt ; dar Mf12=QD1/2 => Q=kaMt/D1/2 ; - Latimea de contact a
rotilor b : se defineste incarcarea specifica q= Q/bqa=100150 N/mm pentru otel ; = 4070
N/mm pentru ferodou/fonta => b=Q/qa=kaMt/qaD1/2 .
Subiectul 51: Transmisii prin curele. Caracterizare.Rol functional: Transmiterea fluxului de forta
de la arborele motor (1) la arborele condus se face indirect, prin intermediul unui element flexibil.
Acesta poate fi curea lata, trapezoidala, dintata, rotunda. Domenii de utilizare: - puteri transmise
P 2000

kW pentru curele late; P1200

kW pentru curele trapezoidale -viteze periferice v 30

m/s pentru curele late; v40

m/s pentru curele trapezoidale -distante dintre axe a 12
m pentru
curele late; a10
m pentru curele trapezoidale - rapoarte de tranmsitere i 6 pentru curele late;
i=10 m pentru curele trapezoidale Avantaje: transmite la distante mari si pozitii convenabile;
-functionare relativ silentioasa; -amortizeaza socurile si vibratiile; -pret de cost scazut n
comparatie cu rotile dintate, lant; - precizie de executie relativ scazuta. Dezavantaje:- gabarit
mare, comparativ cu rotile dintate; -i nu poate fi mentinut constant pentru forte tangentiale
variabile datorita alunecarilor; -produc ncarcari suplimentare n lagare; -durabilitate limitata;
randament = 0,940,96. Clasificare: dupa pozitia relativa - cu axe paralele -cu axe ncrucisate
- dupa forma sectiunii - late, trapezoidale, dintate, rotunde.

52.Transmisii prin curele trapezoidale:

n figura 14.3 sunt prezentate moduri de asezare a curelelor trapezoidale n canalul lor si
caracteristicile dimensionale ale curelelor. Dp = diametrul primitiv (similar curelelor late
fig.14.1) Lp = latimea primitiva a curelei trapezoidale (n sectiunea care nu sufera deformatii de
ncovoiere) Sectiunea curelei trapezoidale este standardizata: -curele clasice (7 tipuri) STAS 1164
: Y, Z, A, B, C, D, E - curele nguste (5 tipuri) STAS 7192-65 : 16X15; SP2; SPA; SPB; SPC
Consideratii teoretice: Ca urmare a formei trapezoidale a sectiunii curelei, intervine efectul de
pana, care contribuie la cresterea frecarii si implicit la cresterea portantei ( frecare = unghi de
frecare) Se pot aplica concluziile de la curelele late.

53.Transmisii prin curele late. Elemente geometrice: Materiale: n functie de materialul din care
sunt confectionate, se disting curele din piele, textile tesute (cauciucate sau necauciucate),
materiale compuse (tesute si piele), banda de otel etc. b1) Elemente geometrice (fig.14.2)

Exemplu pentru arbori paraleli : - diametrele rotilor: D1, D2 -distanta dintre axele 01, 02a unghiurile de nfasurare .n functie de sensul vitezei unghiulare 1 (roata conducatoare) se
defineste ramura conducatoare si ramura condusa. =coeficient

de patinare, =
(13)% = (1
3)x10-2
54.Transmisii prin curele late. Fortele din transmisiile cu curele late: Se neglijeaza fortele de
inertie (fig.14.3).

Pentru a transmite momente de torsiune, cureaua trebuie ntinsa initial cu o forta F0; Cunoscnd
Mt1 (momentul de torsiune ce trebuie transmis), unghiurile de nfasurare, coeficientul de frecare
m si diametrele D1, D2, ne intereseaza F0. Ffrecare = Futila = 2Mt1/D1 ntre F1 i F2 (fortele din
ramurile curelei n timpul functionarii) se stabileste relatia lui Euler (relatia firelor) : F1 =
F2emb1 .Dar F1 F2 = Futila = Fu (cunoscuta)

55.Roti cu frictiune conice: Deoarece 12 ( = unghi de frecare) Q1<Q2; deci este bine
sa apasam roata mica (va rezulta un arc mai mic) si roata mare sa prezinte doar reactiune (ca
atare, arcul 2 nu va trebui). Elemente de calcul - Diametrele Dm1, Dm2; Dm1 (510)

d1, d1 =
diametrul arborelui 1 sau v = 1Dm1va
= (57) m/s si rezulta Dm1 ; Dm2 = i Dm1

56.Transmisii prin roti de frictiune.Caracterizare.Rol functional Transmiterea miscarii de la roata

conducatoare 1 la cea condusa 2 se realizeaza prin contact direct, prin intermediul fortei de
frecare, care apare pe periferia rotilor, ca urmare a apasarii reciproce a celor 2 arbori cu forta Q.
Conditia de functionare : Mf 12 Mt (Mt momentul de torsiune ce trebuie transmis, Mf
momentul de frecare) sau Mf 12 = kaMt, unde ka = coeficientul de siguranta la alunecare; ca
valori recomandate ka = 1,051,2. Clasificarea rotilor prin frictiune: - dupa pozitia arborilor arbori paraleli (roti cilindrice) - arbori perpendiculari (roti conice) - dupa raportul de transmitere:i=constant -i=variabil (variatoare cu frictiune) Avantaje: constructie simpla; ieftina; functionare

linistita, fara zgomot si vibratii; posibilitatea patinarii la suprasarcini. Dezavantaje: exercitarea

unor reactiuni mari n lagare; necesita dispozitive suplimentare pentru forta de apasare; uzura
rapida; randament relativ mic =0,850,9; puteri relativ mici de transmis P < 20 kW; viteze
periferice mici v10
m/s; i = variabil cu sarcina ca urmare a alunecarii. Materiale: cu coeficient
de frecare () ridicat.Cerinte: rezistenta mare la uzare cuplul de material este foarte important.
Exemplu:otel calit\otel calit,otel calit\fonta, fonta\fonta; ferodou\fonta, ferodou\otel, piele\otel.

57.Etansari. Etansarea in constructii de masini. Etansari fixe: (1) Etansari fara garnituri (fig.10.1)

pentru elemente care nu se demonteaza sau se demonteaza foarte rar: - suprafete plane suprafete
conice (de preferat) Presiunea de etansare : pe p0 + cpradical din 0,05b p0 = functie de mediul de
etansat = 1,5 MPa pentru apa = 5 MPa pentru abur c = 1,21,5 coeficient b=element
dimensional. Forta de etansare : Fe = pe Ae; Ae = aria de etansare (m) (2) Etansari cu garnitura
Materialele pot fi moi sau tari (metalice) fig.10.2

Se deformeaza, astfel ca se creaza presiuni de contact suficient de mari ca sa depaseasca

presiunile fluidului de etansat (fig.10.3). Calculul fortelor

58.Etansari mobile cu contact: b1) Radiale segmenti (6) b = (0,752) t ; D/t = 16 24 instalatii
hidraulice = 25 37 compresoare ; D/b = 913 Radiale inele profilate si manseta (8 fig.10.4)

Recomandari de utilizare:

Mansete de etansare STAS 7950-71

Radiale cu presetupa

59.Etansari mobile fara contact: Debit de scopari Q = kpa ; k,a = constante, dependente de
geometria labirintului si caracteristica fluidului. Etansari centrifugale

60.Transmisii prin lant.Caracterizare.Rol functional: Transmisiile prin lanturi sunt larg utilizate n
constructia de masini prezentnd, comparativ cu alte tipuri de transmisii, o serie de avantaje:
ncarcare redusa pe arbori; randament relativ ridicat r = 0,860,98; gabarit redus; functioneaza
si n conditii de exploatare grele (praf, temperatura, umiditate).Ca dezavantaje putem enumera:
vibratii si zgomot; montaj precis; viteze relativ mici v < 20 m/s. Performante : P< 4000 kW;
Clasificarea lanturilor STAS 2577 - lanturi de transmisie - cu eclise si bolturi - cu bucse - cu
bucse, eclise si bolturi - lanturi pentru variator - lanturi de transmis