Part I Geostru Software 1

Contents
Table of Contents
Part I GeoStru Software
1 Prezentare
...................................................................................................................................
companie
1
2 Activarea
...................................................................................................................................
produsului
2
3 Autoupdate
................................................................................................................................... 7
4 Copyright
................................................................................................................................... 7
5 Serviciul
...................................................................................................................................
Suport Tehnic Clienti
8
6 Contact................................................................................................................................... 8
7 Utility ................................................................................................................................... 9
.......................................................................................................................................................... 9
Tabele de conversie
..........................................................................................................................................................
10
Database caracteristici
fizice terenuri
8 Comenzi
...................................................................................................................................
de shortcut
12
Part II Static
13
1 Introducere
................................................................................................................................... 13
2 Instrumente
................................................................................................................................... 14
3 Corelatii
...................................................................................................................................
de folosit
15
4 Date generale
................................................................................................................................... 15
5 Prelucrare
...................................................................................................................................
statistic
16
6 Introducere
...................................................................................................................................
ncercare nou
16
7 Introducere
...................................................................................................................................
date
18
8 Prelucrare
................................................................................................................................... 20
9 Reprelucrare
................................................................................................................................... 22
10 Trasare
...................................................................................................................................
sectiuni
22
11 Clasificare
...................................................................................................................................
subsol dup corelatie
23
12 Clasificare
...................................................................................................................................
subsol dup ncercare seismic
23
13 Capacitatea
...................................................................................................................................
portant
24
14 Note teoretice
................................................................................................................................... 25
.......................................................................................................................................................... 25
Corelatii Geotehnice
......................................................................................................................................................... 25
Terenuri necoezive
Unghi de frecare......................................................................................................................................... 25
Densitate relativ......................................................................................................................................... 26
......................................................................................................................................... 26
Modulul lui Young
......................................................................................................................................... 26
Modulul endometric
......................................................................................................................................... 27
Greutate volumic
27
Modul dinamic de.........................................................................................................................................
deformatie
......................................................................................................................................... 27
Potential de lichefiere
......................................................................................................................................... 28
Consolidare vertical
Permeabilitate ......................................................................................................................................... 28
......................................................................................................................................................... 28
Terenuri coezive
......................................................................................................................................... 28
Coeziune aparent
.........................................................................................................................................
29
Indice de Compresiune
si Cv
2013 Geostru Software
II
Static Probing RO
Modul edometric ......................................................................................................................................... 29
29
Modul dinamic de.........................................................................................................................................
deformatie
......................................................................................................................................... 29
Greutate volumic
......................................................................................................................................... 30
OCR
Permeabilitate ......................................................................................................................................... 30
..........................................................................................................................................................
30
Modul de forfecare
G
.......................................................................................................................................................... 31
Categorii de subsol
Lichefiere .......................................................................................................................................................... 34
Bibliografie .......................................................................................................................................................... 35
Index
GeoStru Software
GeoStru Software
1.1
Prezentare companie
GeoStru Software dezvolt programe pentru inginerie,

geologie, geomecanic, hidrologie si ncercri in situ.
geotehnic,
GeoStru Software va pune la dispozitie instrumente de mare eficient

pentru a v desfsura n cel mai placut si util mod propria profesie.
Programele GeoStru sunt instrumente complete, de ncredere (algoritmii de
calcul sunt printre cei mai avansati disponibili la nivel mondial), actualizate
periodic, simplu de utilizat, avnd o interfat grafic intuitiv si mereu
avangardist.
Atentia acordat asistentei clientilor si dezvoltrii de programe mereu n
concordant cu tehnologiile moderne ne-a permis ca, n scurt timp, s ne
afirmm pe pietele internationale. Programele, traduse n prezent n cinci
limbi, sunt compatibile cu normativele de calcul internationale si se folosesc
n peste 50 de tari din ntreaga lume.
GeoStru particip la cele mai importante trguri nationale si internationale
precum SAIE Bologna, MADEEXPO Milano, GeoFluid Piacenza, ExpoEdilizia
Roma, Restructura Torino, SEEBE Belgrad, Construct EXPO Bucuresti,
EcoBuild Londra, Construtec Madrid, The Big 5 Dubai etc.
Adresndu-v astazi societatii GeoStru nu nseamn doar s cumprati un
software, ci s aveti alaturi o echipa de specialisti care v mprtsesc
cunostintele si experienta lor.
n decursul anilor compania noastr a cunoscut un proces continuu de
evolutie si s-a specializat n sectoare diverse.
Familia de produse GeoStru se poate mprti n urmtoarele categorii:
Structuri;
Geotehnic si geologie;
Geomecanic;
ncercari in situ;
Hidrologie si hidraulic;
Topografie;
Energie;
Geofizic;
Birou.
Pentru mai multe informatii despre produsele disponibile consultati site-ul
Static Probing RO
nostru web http://www.geostru.com/

Printre numeroasele sevicii pe care vi le oferim, va invitm s folositi si
GeoStru Online, serviciu gratuit prin care va punem la dispozitie o ntreag
colectie de aplicatii software direct pe web numrul impresionant de
utilizatori este cel mai important barometru si cel care ne incurajeaza s
adaugm mereu programe noi acestei colectii.
Certificat ISO 9001:2008
La 1 iunie 2009, GeoStru Software a obtinut Certificarea Firmei UNI EN ISO
9001 din partea CVI Italia s.r.l. prin emiterea documentului nr. 7007 pentru
activitatea de Proiectare si vnzare de software.
1.2
Activarea produsului
SISTEME DE OPERARE COMPATIBILE
Window s 98/Window s X P/Window s V ist a /Window s 7
Versiunea LITE a programului permite evaluarea caracteristicilor generale ale
aplicatiei, ns anumite functii sunt dezactivate sau furnizate n versiune
limitat. Pentru a utiliza programele n versiunea integral este necesar
activarea acestora.
Procedura de activare a programelor GeoStru permite deblocarea si folosirea
imediat a programelor achizitionate. Activarea se realizeaz pe fiecare
calculator pe care se doreste folosirea programelor GeoStru.
Pentru activarea programelor se vor urma pasii de mai jos:
1. Descrcati programul din zona ut iliza t or proprie (sectiunea Progra m e
a c t iv e ) si instalati-l;
2. Rulati programul, n cateva secunde va aprea o fereastr ce va permite
rularea programului n versiune LITE sau activarea acestuia;
3. Apsati butonul "Ac t iv a re ";
GeoStru Software
Procedura de activare se poate realiza n diverse moduri:
- Activarea automat via Internet:

Pentru a realiza activarea automat a programului este necesar
conexiune activ la Internet.
Static Probing RO
a. Apsati butonul aferent Activrii automate via Internet;

b. Inserati datele de login (username si password) oferite de
GeoStru n momentul nregistrrii;
c. Apsati butonul "Ac t iv e a za": va fi afisat un mesaj ce va indica
realizarea nregistrarii programului.
Activarea manual:
Activarea manual poate fi efectuat atunci cnd sistemele de protectie
pentru conexiunile de retea precum proxy si firewall nu permit comunicarea
corect a aplicatiei cu serverele de nregistrare GeoStru.
a. Copiati c odul de c ont rol a l progra m ului generat de acesta;
b. Intrati n sectiunea Ac t iv a re soft w a re din zona ut iliza t or pe siteul http://www.geostru.com;
c. Solicitati un nou cod de nregistrare apsnd butonul "Ac t iv a re
noua" corespunzator programului pe care doriti s l activati;
d. Copiati codul generat n csuta destinat codului de nregistrare
din fereastra programului;
e. Apsati butonul "Ac t iv e a za": va fi afisat un mesaj ce indica
realizarea nregistrrii programului.
GeoStru Software
Activare via e-mail sau telefonic:

Activarea via e-mail sau telefonica permite
nregistrrii cu ajutorul unui operator GeoStru.
utilizatorului
efectuarea
a. Contactati GeoStru prin e-mail sau telefon indicnd codul de

control si programul care a generat acest cod;
b. Inserati codul de nregistrare furnizat de GeoStru n csuta
destinat;
c. Apsati butonul "Ac t iv e a za": va fi afisat un mesaj ce indic
realizarea nregistrrii programului.
Static Probing RO
Activare cu cheie hardware:

Utilizatorii care posed cheie hardware local nu trebuie sa urmeze
operatiile de activare. Este suficient s insereze cheia hardware n
calculator nainte de a porni aplicatia pentru a nu mai vizualiza procedura de
activare.
GeoStru Software
DEZACTIVAREA PROGRAMELOR
n prezenta unei conexiuni Internet se poate dezactiva un program de pe un
anumit calculator si activa apoi pe un alt calculator.
REPROGRAMAREA CHEII HARDWARE
Procedura de reprogramare a cheii hardware survine, de regul, n cteva
zile si necesit o interventie minim din partea utilizatorului, concretizanduse n urmatoarele faze:
FAZA 1. Detectarea codului cheii.
n vederea reprogramrii cheii este nevoie de codul corespondent acesteia.
Codul ID este prezent n fereastra care indica tipul de cheie inserat.
FAZA 2. Reprogramarea cheii.
Asteptati mesajul e-amil care v va informa asupra disponibilittii
programului pentru reprogramarea cheii. La primirea acestui e-mail intrati in
zona utilizator proprie si mergeti n sectiunea "Doc um e nt e ". Veti regsi aici
un fisier cu codul corespunzator celui trimis prin e-mail - descrcati fisierul
pe calculatorul pe care aveti instalate programele GeoStru. Dezarhivati si
rulati fisierul descrcat, asigurndu-v c aveti cheia hardware de
reprogramat inserat n calculator (lsati liber cmpul pentru password).
Un mesaj v va anunta ncheierea operatiunii de reprogramare.
1.3
Autoupdate
Programul este dotat cu un sistem de autoupdate integrat.
n cteva momente de la pornirea programului, trecnd cu mouse-ul peste
locatia n care este indicat versiunea programului (n partea dreapta jos a
ferestrei principale: GEOSTRU-2012._._._), utilizatorul poate verifica
eventuala disponibilitate a unui update pentru program. n cazul n care
exist o nou versiune utilizatorul este anuntat prin afisarea unui mesaj.
Pentru a face update este suficient s dati click pe aceast mesaj. n cazul
n care nu exist update-uri disponibile va fi afisat mesajul "No updates
available".
1.4
Copyright
Informatiile continute n prezentul document pot fi modificate fr preaviz.
Dac nu este altfel specificat, orice referire la societate, nume, date si
adrese utilizate n reproducerea imaginilor n exemple este pur ntmpltoare
si are ca unic scop ilustrarea modului de folosire al programului.
Respectarea tuturor legilor n materie de copyright revin exclusiv n sarcina
utilizatorului.
Nicio parte a acestui document nu poate fi reprodus n nicio form sau
mijloc, electronic sau mecanic, pentru niciun folos, fr permisiunea scris a
Static Probing RO
GeoStru Software. Dac utilizatorul are ca unic mijloc de accesare cel

electronic, va fi autorizat, n baza prezentului document, s listeze o copie.
1.5
Serviciul Suport Tehnic Clienti

Pentru orice ntrebare privind produsele GeoStru:
- Consultati documentatia si alte materiale disponibile
- Consultati Help-ul
- Consultati documentatia tehnic folosit pentru dezvoltarea programului
(disponibil pe site-ul web)
- Consultati FAQ (disponibil pe site-ul web)
- Consultati serviciile de suport GeoStru (site web)
Este activ noul serviciu de suport tehnic de tip ticket oferit de GeoStru
Software pentru a rspunde solicitrilor clientilor nostrii.
Serviciul este rezervat utilizatorilor GeoStru cu licente la zi si permite
rezolvarea diverselor nelmuriri asupra programelor detinute direct cu
specialistii nostri (Site Web).
Site Web: www.geostru.com
1.6
Contact
Skype ID:
geostru_support_it-eng-spa
Web:
www.geostru.com
E-mail:
geostru@geostru.com
Consultati pagina de contact de pe
site pentru mai multe informatii
privind datele noastre de contact si
adresele sediilor noastre din Italia si
din strintate.
GeoStru Software
1.7
Utility
1.7.1
Tabele de conversie
nclinatie (%)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
Unghi ()
0.5729
1.1458
1.7184
2.2906
2.8624
3.4336
4.0042
4.5739
5.1428
5.7106
6.2773
6.8428
7.4069
7.9696
8.5308
9.0903
9.6480
10.2040
10.7580
11.3099
11.8598
12.4074
12.9528
13.4957
14.0362
nclinatie (%)
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
Unghi ()
14.5742
15.1096
15.6422
16.1722
16.6992
17.2234
17.7447
18.2629
18.7780
19.2900
19.7989
20.3045
20.8068
21.3058
21.8014
22.2936
22.7824
23.2677
23.7495
24.2277
24.7024
25.1735
25.6410
26.1049
26.5651
Conversie din nclinatie n grade
Din
N
kN
kN
kg
kg
Tonn
n
kg
kg
Tonn
N
kN
kN
Operatiune
De impartit cu
De inmultit cu
De impartit cu
De inmultit cu
De impartit cu
De inmultit cu
Factor
9.8
102
9.8
9.8
102
9.8
Conversie forte: 1 Newton (N) = 1/9.81 Kg = 0.102 Kg ; 1 kN = 1000 N
Din
Tonn/m2
kg/m2
Pa
kPa
Mpa
kPa
Mpa
n
kg/cm2
kg/cm2
kg/cm2
kg/cm2
kg/cm2
kg/m2
kg/m2
Operatiune
De impartit cu
De impartit cu
De impartit cu
De impartit cu
De inmultit cu
De inmultit cu
De inmultit cu
Factor
10
10000
98000
98
10.2
102
102000
10
Static Probing RO
Conversie presiuni: 1 Pascal (Pa) = 1 Newton/mq ; 1 kPa = 1000 Pa; 1 MPa =

1000000 Pa = 1000 kPa
1.7.2
Database caracteristici fizice terenuri

Teren
Nisip afanat
Nisip cu compactare mijlocie
Nisip compact
Nisip argilos cu compactare mijlocie
Nisip prafos cu compactare mijlocie
Nisip si pietris compact
Terren argilos cu qu< 2 Kg/cm
Terren argilos cu 2< qu< 4 Kg/cm
Terren argilos cu qu> 2 Kg/cm
Valoare minima
0.48
0.96
6.40
2.40
2.40
10.00
1.20
2.20
>4.80
Valoare maxima
1.60
8.00
12.80
4.80
4.80
30.00
2.40
4.80
Valori indicative ale costantei lui Winkler K in Kg/cm 3
Teren
Pietris uscat
Pietris umed
Nisip uscat compact
Nisip umed compact
Nisip uscat afanat
Nisip umed afanat
Argila nisipoasa
Argila dura
Argila semisolida
Argila moale
Turba
Valoare minima
1800
1900
1700
1900
1500
1600
1800
2000
1900
1800
1000
Valoare maxima
2000
2100
2000
2100
1800
1900
2200
2100
1950
1850
1100
Valori indicative ale greutatii volumice in Kg/cm 3
Teren
Pietris compact
Pietris afanat
Nisip compact
Nisip afanat
Marna nisipoasa
Marna grasa
Argila grasa
Argila nisipoasa
Praf
Valoare minima
35
34
35
25
22
16
0
16
20
Valoare maxima
35
35
45
35
29
22
30
28
27
Valori indicative pentru unghiul de frecare j, in grade, pentru terenuri
GeoStru Software
Teren
Argila nisipoasa
Argila moale
Argila plastica
Argila semisolida
Argila solida
Argila tenace
Praf compact
Valoare
0.20
0.10
0.25
0.50
1
210
0.10
Valori indicative ale coeziunii in Kg/cm 2
Teren
Argila foarte moale
Argila moale
Argila medie
Argila dura
Argila nisipoasa
Loess
Nisip prafos
Nisip afanat
Nisip compact
Sist argilos
Praf
Nisip si pietris compact
Nisip si pietris compacte
Valoare maxima E Valoare minima E

153
20.4
255
51
510
153
1020
510
2550
255
612
153
204
51
255
102
816
510
51000
1530
204
20.4
1530
510
2040
1020
Valori indicative pentru modulul de elasticitate, in Kg/cm 2, pentru terenuri
Teren
Argila saturata
Argila nesaturata
Argila nisipoasa
Praf
Nisip
Nisip cu pietris folosit uzual
Loess
Gheata
Beton
Valoare maxima
Valoare minima
0.5
0.4
0.3
0.1
0.3
0.2
0.35
0.3
1.0
-0.1
0.4
0.3
0.3
0.1
0.36
0.15
Valori indicative ale coeficientului lui Poisson pentru terenuri
Roca
Ponce
Tuf vulcanic
Tuf calcaros
Nisip grosier uscat
Nisip fin uscat
Nisip fin umed
Gresie
Argila uscata
C alcar moale
Travertin
Valoare minima
500
1100
1120
1400
1400
1900
1800
2000
2000
2200
Valoare maxima
1100
1750
2000
1500
1600
2000
2700
2250
2400
2500
11
12
Static Probing RO
Roca
Dolomita
C alcar compact
Trahit
Profir
Gneiss
Serpentin
Granit
Marmura
Sienit
Diorit
Bazalt
Valoare minima
2300
2400
2400
2450
2500
2500
2550
2700
2700
2750
2750
Valoare maxima
2850
2700
2800
2700
2700
2750
2900
2750
3000
3000
3100
Valori indicative a greutatii specifice pentru anumite roci in Kg/m 3
Roca
Valoare minima
45
55
50
35
15
35
50
35
Granit
Dolerit
Bazalt
Gresie
Sist argilos
C alcare
C uartit
Marmura
Valoare maxima
60
60
55
50
30
50
60
50
Valori indicative ale unghiului de frecare j, in grade, pentru roci
E
Roca
Bazalt
Granit
Sist cristalin
C alcar
C alcar poros
Gresie
Sist argilos
Beton
Valoare
maxima
1071000
856800
856800
1071000
856800
428400
214200
Valoare minima
178500
142800
71400
214200
35700
35700
35700
Valoare
maxima
0.32
0.30
0.22
0.45
0.45
0.45
0.45
Variabil
Valoare
minima
0.27
0.26
0.18
0.24
0.35
0.20
0.25
0.15
Valori indicative pentru modulul de elasticitate si coeficientul lui Poisson pentru

roci
1.8
Comenzi de shortcut
File
Ctrl + N
Ctrl + F12
CapsLock + F12
F12
Ctrl + CapsLock + F12
Nou
Deschide
Salveaza
Salveaza cu nume
Listeaza
GeoStru Software
Ctrl
Ctrl
Del
Ctrl
Ctrl
Ctrl
Ctrl
Ctrl
+A
+M
+
+
+
+
+
Z
Y
X
C
V
Z
Alt + Z
R
PageUp
PageDown
Selecteaza / Modifica
Selecteaza tot
Masoara distanta
Sterge
Undo
Redo
Decupeaza
C opiaza
Lipeste
Vizualizare
Zoom tot
Zoom fereastra
Roteste
Inainte la nivel
Mai jos la nivel
Panouri
Alt + Q
Alt + L
Alt + X
Alt + S
Alt + M
Alt + C
Alt + K
Alt + O
Alt + P
Ctrl + S
F5
Static
2.1
Introducere
Ascunde panouri
Deschide panou
niveluri
Deschide panou
DXF/DWG
Deschide panou
Sectiuni
Deschide panou
Materiale
Deschide panou
Sarcini
Deschide panou
Noduri
Deschide panou
Optiuni
Deschide panou
Proprietati
Alte comenzi
Salveaza imagine
C alculeaza
Programul Static Probing permite arhivarea, gestiunea si prelucrarea

ncercrilor de Penetrometrie Statice.
Prelucrarea acestora, interpretarea si vizualizarea grafic permit
"catalogarea si parametrizarea" solului prin intermediul unei imagini continue,
care permite o corelatie direct cu forajele geognostice pentru
caracterizarea stratigrafic.
13
14
Static Probing RO
Sonda penetrometric permite recunoasterea destul de precis a grosimii

pturilor de substrat, cota eventualelor pnze freatice, suprafetele de
cedare pentru taluzuri, si n general, consistenta terenului.
Interpretarea graficului
Alegnd tipul de interpretare litologic (mai mult sau mai putin recomandat,
n functie de tipul de penetrometru folosit) avem automat stratigrafia cu
pasul instrumentului si interpolarea automat a stratelor. Programul
realizeaz graficul (pentru diversi autori) Adncime/Evaluri litologice,
pentru a vizualiza n mod direct litologiile prezente de-a lungul verticalei
cercetate.
2.2
Instrumente
Aceast comand permite alegerea instrumentului de folosit introducnd

datele acestuia (specificatii tehnice).
Comanda de gestiune a sondelor penetrometrice se gseste n meniul Home
- Instrumente.
n ceea ce priveste Vrful electric n general acest instrument permite
obtinerea continu a datelor cu un pas foarte mic (chiar si 2 cm) fat de
Vrful mecanic (20 cm). Pentru Piezocon datele de input, pe lng LP si
LT, sunt presiunea apei msurat si timpul de disipare (intervalul de timp
dintre msurarea suprarpresiunii neutrale si presiunii neutrale sau presiunea
coloanei de ap). Aceast msurtoare se face n general msurnd
suprapresiunea obtinut n faza de mpingere si presiunea neutral (disiparea
n timp) msurat n faza de reducere a mpingerii (la stoparea penetrrii).
Programul permite introducerea U1 U2 U3 adic suprarpresiunea neutral
msurat cu filtru poros pozitionat n con, n jurul conului si n jurul mansetei
n functie de tipul de piezocon utilizat. Aceast suprapresiune (care este
dat de suma presiunii hidrostatice preexistent penetrrii si de presiunile
porilor produse de compresiune) poate fi pozitiv sau negativ (n general
variaz de la -1 la max. + 10-20 kg/cmp) si e produs de compresiunea sau
dilatarea terenului ca urmare a penetrrii. Pentru calcul, pe lng datele
generale ale instrumentului trebuie introduse, pentru o corectie a valorilor
inserate:
Arie vrf con (aria extern vrf)
Aria intern vrf con (aria ngustrii n apropierea setului poros - intern
con-manset). n general raportul dintre arii variaz ntre (0,70 1,00).
Pasul penetrometrului este intervalul n care se efectueaz citirea, n
general pentru penetrometrele normale este 20 cm, pentru cele cu vrf
Static
15
electric-piezocon poate fi de 2 cm.

Programul prelucreaz datele de rezistent la vrf si lateral fs cu corectiile
aferente datorate normalizrii (cu tensiunea litostatic si presiunea porilor).
Robertson defineste valoarea caracteristic a lui Ic (Indice de tip al
stratului) si Continutul de material fin FC % (adic procentul de continut
argilos < 2 micron).
Pentru a introduce un Instrument nou pozitionati-v pe Instrumente si

faceti click dreapta, iar apoi alegeti Nou si introduceti datele cerute.
Pentru Stergerea unui instrument existent pozitionati-v pe instrumentul
de sters, click dreapta si selectati comanda Sterge.
2.3
Corelatii de folosit
Aceast comand permite selectarea, pentru fiecare parametru, a corelatiei de
utilizat.
Vezi si Note teoretice.
2.4
Date generale
Comanda permite asignarea datelor generale pentru antet (Client, Santier,
Localitate, Operator ncercare, Responsabil ncercare, Cod angajat, Numar
certificate atasate) si locatia ncercrii.
Insernd locatia n format: strada xxxx, localitate, judet, tar va fi identificat
automat zona de lucru.
Alternativ se pot asigna coordonatele n sistem WGS84 n grade zecimale.
Sistemul solicit o conexiune internet pentru identificarea zonei.
16
2.5
Static Probing RO
Prelucrare statistic
Aceast optiune permite prelucrarea statistic a datelor numerice din Static

Probing, utiliznd n calcul valori reprezentative ale stratului, considernd o valoare
inferioar sau superior mediei aritmetice a stratului. Valorile posibile sunt :
Mediu: Media aritmetic a valorilor rezistentei la vrf pe stratul considerat;
Media minim: Valoare statistic inferioar
rezistentei la vrf pe stratul considerat;
mediei aritmetice
valorilor
Maxim: Valoarea maxim dintre valorile rezistentei la vrf pe stratul considerat;

Minim: Valoarea minim dintre valorile rezistentei la vrf pe stratul considerat;
Media + abatere: Valoare statistic a valorilor rezistentei la vrf pe stratul
considerat.
Media - abatere: Valoare statistic a valorilor rezistentei la vrf pe stratul
considerat.
Distributie normal R.N.C.
Distributie normal R. C.
2.6
Introducere ncercare nou

Programul se bazeaz pe introducerea
penetrometrie. Pentru a le introduce:
grafic
ncercrilor
de
1) Selectati icoana Gestiune ncercri;

2) Pozitionati-v n zona de lucru;
3) Apsati butonul drept al mouse-ului, alegeti tipul de ncercare si introduceti
datele generale;
Instrumente
Alegeti tipul de penetrometru static utilizat; dac nu apare n lista de
instrumente mergeti n meniul Instrumente si introduceti unul nou n una din
subdiviziunile CPT (Cone Penetration Test vrf Mecanic tip Begemann),
CPTE (Cone Penetration Test Electric vrf electric), CPTU (Piezocon).
Introduceti datele tehnice ale intrumentului folosit (acestea sunt n general
furnizate de productor).
Sigl ncercare
Introduceti sigla de identificare a ncercrii.
Static
17
X, Y, Z
X, Y pentru pozitia planimetric; Z pozitia altimetric.
Adncime ncercare
Introduceti adncimea (n m) atins de ultima citire.
Adncime pnz freatic
Daca se gsesc, se pot introduce adncimile diferitelor pnze freatice
ntlnite de-a lungul forajului (de la ... la ... m)
Culoare
Fiecare ncercare poate fi marcat cu o culoare aleas de utilizator.
4) Pozitionati-v cu mouse-ul pe ncercare, faceti click dreapta si alegeti
Introducere Date;
5) n Introducere Date sunt active o serie de meniuri rapide printre care:
-Pe coloana greuttii volumice click dreapta pentru calculul automat al
greuttii;
-Pe grafic o serie de functii printre care introducerea, cu click dreapta, a
stratelor, exporturi, etc.;
-Pentru a sterge un strat selectati ntregul rnd din tabelul Strate si apsati
tasta Delete;
6) O dat terminat introducerea pozitionati-v pe ncercare si activati prelucrarea
;
7) n Prelucrare, pentru a alege parametrii, pozitionati-v pe tabelul din dreapta
sus si apsati butonul drept al mouse-ului.
*Diferenta ntre Prelucrare si Reprelucrare este urmtoarea:
Prelucrare - calculeaz parametrii geotehnici si pstreaz eventualele
modificri ale acestora;
Reprelucrare - recalculeaz parametrii, nepstrnd eventualele modificari
aduse de utilizator.
*Dac instrumentul de utilizat nu apare n lista de instrumente deschideti
fereastra Instrumente din meniul Home, pozitionati-v cu mouse-ul pe
Instrumente, faceti click dreapta si introduceti un nou penetrometru.
Pentru a sterge ncercarea click dreapta pe aceasta si alegeti optiunea
Sterge ncercare.
18
2.7
Static Probing RO
Introducere date
Citirile de introdus n program sunt formate din rezistenta la vrf a sondei n
prima portiune de penetrare n teren si de valoarea total incluznd
rezistenta la vrf si rezistenta lateral (mpingerea total a vrfului si a
mansetei de frictiune).
Rezistenta specific Qc si Ql se deduc cu ajutorul unor constante si pe baza
valorilor specifice ale ariei de baz a vrfului si ale ariei mansetei de
frictiune laterale.
Termenii folositi sunt:
Citire la vrf = prima citire a instrumentului utilizat;
Citire lateral = a doua citire a instrumentului folosit (citire total);
A = aria de baz a conului sondei (ex 10 cmp);
Am = aria mansetei de frictiune (ex. 150 cmp);
K= constanta de transformare folosit pentru a obtine citirile efectuate n
valoarea de iesire prevzut;
Qc (RP) = (Citirea la vrf x K) / A
Rezistenta
la vrf;
Ql (RL) = ((Citirea la vrf - Citirea lateral ) x K) / Am
Rezistenta
lateral;
Datele generale introduse pentru o ncercare sunt deci un cuplu de valori
pentru fiecare interval de citire si sunt constituite din LP (Citire la vrf) si
LT (Citire total la vrf + manset), iar rezistentele relative acestora sunt
deci deduse prin diferent. Rezistenta lateral este calculat la 20 cm (la
cota primei citiri a vrfului). Datele pot fi introduse n Kg/cmp, T/mp, Mpa,
kN/mp sau kPa la alegerea utilizatorului si pot fi introduse automat folosind
copy-paste (de ex. din Excel).
Datele de iesire sunt RP (Resistenta la vrf) si RL (Resistenta lateral sau
fs frecare lateral specific lund n considerare suprafata mansetei de
frictiune).
Programul calculeaz automat n timpul inserrii valorile rezultante din fs (Fs
(frecare lateral specific), Resistenta lateral, Raportul RP/RL (Raportul
Begemann 1965), Raportul RL/RP (Raportul Schmertmann 1978 (FR) %).
Alegnd tipul de interpretare litologic apare automat stratigrafia cu pasul
instrumentului si interpolrea automat a stratelor.
Pentru fiecare strat programul calculeaz Qc mediu, fs mediu, greutatea
volumic natural medie, comportamentul geotehnic (coeziv, necoziv sau
coeziv-necoeziv) si aplic o textur.
Textura poate fi schimbat "trgnd" textura aleas pe stratul dorit din
tabel.
Alegnd ca tip de teren pe cel coeziv, programul prelucreaz datele
geotehnice doar din prisma terenurilor coezive, la fel si n cazul n care se
Static
alege tipul de teren necoeziv. Dac se alege tipul de teren coeziv-necoeziv

(teren care are un comportament intermediar ce nu poate fi ncadrat clar
ntr-o categorie sau alta) programul prelucreaz datele, chiar si cele de
output, din amblele perspective.
Grafic
Atunci cnd se introduce o ncercare nou datele sunt vizualizate pe un
model grafic din care reies datele identificative ale probei, diagrama care
reproduce numrul de lovituri pentru fiecare interval, rezistenta dinamic
pe con, pnza freatic si litostratigrafia. Modelul de baz propus
interfereaz cu numrul de lovituri pentru fiecare interval si cu un tabel n
care are loc gestiunea stratigrafic; orice dat modificat n coloana de
introducere a numului de lovituri este adus la zi n modelul grafic, asa cum
fiecare modificare executat pe tabelul de gesiune a stratigrafiei este
reprodus n grafic n coloana litostratigrafic.
Modelul grafic propus este gestionat dintr-un meniu de alegere rapid care
se activeaz cu ajutorul butonului din dreapta al mouse-ului; comenzile de
gestiune sunt: exportul n format DXF si n EXCEL, printeaz, copiaz,
deplaseaz, pagina ntreg si optiuni. Optiunile legate de culori, linii si scar
sunt propuse si n meniul Preferinte n Optiuni raport grafic.
Din comanda
Grafic evaluri litologice se poate vizualiza graficul
Adncime/Evaluri litologice conform autorului selectat.
Comanda
Comanda Litologie instantanee identific litologia (coeziv/necoeziv) pe
msur ce utilizatorul insereaz adncimea stratului.
Cutare dinamic strat este o comand care sincronizeaz stratigrafia din
grafic cu tabelul de strate de mai jos: cnd v pozitionati cu mouse-ul pe
un strat al graficului acesta este evidentiat n stratigrafia de mai jos.
Observatii
Functiile Copiaz/Alipeste (Copy-Paste) permit copierea si alipirea unei
succesiuni de date (Citiri) dintr-un document Excel n programul Static
Probing.
Inserarea unui strat cu ajutorul tastaturii
Click n tabelul vizualizat sub modelul grafic (n stnga jos a ferestrei de
introducere a datelor) de adncime a stratelor. Stratul poate fi introdus si
grafic.
Inserarea unui strat cu mouse-ul
Activati n grafic meniul de alegere rapid, selectati comanda Introducere
strat , click si inserati cota corespunztoare.
Stergerea unui strat
Selectati din tabelul de stratigrafie o linie ntreg si apsati tasta Delete a
tastaturii.
19
20
2.8
Static Probing RO
Prelucrare
Aceast comand permite prelucrarea automat a datelor de penetrometrie
pentru stratul considerat sau selectionat; pentru a activa aceast comand
activati de pe bara de instrumente Gestiune ncercri, pozitionati-v pe
ncercarea dorit, faceti click dreapta si alegeti optiunea Prelucrare.
Corelatiile (optiunea Corelatii de folosit) propuse sunt diferite n functie de
tipologia terenului (coeziv sau necoeziv) si, n functie de parametru, se
foloseste autorul corespunztor. Corelatiile se aleg activnd comanda de pe
bara de instrumente.
Programul prelucreaz datele obtinute mprtind terenul n coeziv, necoeziv
sau coeziv-necoeziv.
Aceast subdivizare automat poate fi personalizat de ctre utilizator
modificnd datele tabelului de strate creat automat.
Pentru categoria coeziv-necoeziv (terenuri al cror comportament nu se
poate ncadra clar n una dintre categorii) programul prelucreaz datele
geotehnice att pentru teren coeziv, ct si pentru teren necoeziv.
Observatii
Corelatii de folosit
Corelatiile alese de utilizator pentru prelucrare sunt evidentiate cu rosu n
lista din stnga ecranului. Cnd se doreste schimbarea corelatiilor este
suficient selectarea celor alese cu un click si, automat, este propus n
tabelul de prelucrare noul parametru.
Trimite corelatii n raportul de calcul
Permite schimbarea parametrului calculat automat n functie de corelatia
aleas si trimiterea acestuia (click dreapta pe tabelul de prelucrare) n
raportul de listat.
Prelucrrile propuse sunt:
Terenuri coezive
Coeziune aparent (Lunne & Eide)
Coeziune aparent (Rolf Larsson SGI 1995)
Coeziune aparent (Baligh si altii 1976-1980) n aceast prelucrare trebuie
introdus valoarea lui Nk (n general variaz ntre 11 si 25)
Coeziune aparent (Marsland 1974-Marsland si Powell 1979)
Coeziune aparent Sunda (relatie experimental)
Coeziune aparent (Lunne T.-Kleven A. 1981)
Coeziune aparent (Kjekstad. 1978 - Lunne, Robertson and Powell 1977)
Coeziune aparent (Terzaghi - valoare minim)
Coeziune aparent (Begemann)
Coeziune aparent (De Beer) - valabil pentru coeziune slab
Greutate volumic terenuri coezive (t/mp)
Greutate volumic saturat terenuri coezive (t/mp)
Modul Edometric (Mitchell & Gardner 1975)
Modul Edometric metoda general
Static
Modul Edometric (valoare medie a autorilor pentru soluri coezive)

Modul de deformatie liniar n conditii nedrenate Eu (Cancelli si altii 1980)
Modul de deformatie liniar n conditii nedrenate Eu(Ladd si altii 1977) Inserati valoarea n
30 < n < 1500
Modul de forfecare G (Imai & Tomauchi)
Indice de Compresiune Cc (Schmertmann)
Indice de Compresiune Cc (Schmertmann 1978)
Coeficient de Permeabilitate k (Piacentini-Righi, 1988)
Raport de Supraconsolidare OCR - (metoda Stress-History)
Raport de Supraconsolidare OCR (P.W. Mayne 1991) - pentru argile si argile
supraconsolidate
Raport de Supraconsolidare OCR (Larsson 1991 S.G.I.)
Raport de Supraconsolidare OCR (Piacentini-Righi Inacos 1978)
OCR - (Ladd si Foot - Ladd si altii 1977) - valabil pentru argile NC
OCR - (Ladd si Foot)
Factor de compresibilitate brat de sarcin C (Piacentini-Righi Inacos 1978)
Factor de compresibilitate medie brat de sarcin C Crm (Piacentini-Righi
Inacos 1978)
Coeficient de Permeabilitate k (Piacentini-Righi 1988)
Coeficient de Consolidare Cv (Piacentini-Righi 1988)
Terenuri necoezive
Densitate Relativ (Baldi si altii 1978-1983 - Schmertmann 1976) - pentru
nisipuri NC sau necimentate
Densitate Relativ (Schmertmann)
Densitate Relativ (Harman 1976)
Densitate Relativ (Lancellotta 1983)
Densitate Relativ (Jamiolkowski 1985)
Densitate Relativ (Larsson 1995) - pentru nisipui omogene negradate
Stare de ndesare (A.G.I. 1977)
Unghi de Frecare (Durgunouglu-Mitchell 1973-1975) pentru nisipuri NC si
SC necimentate
Unghi de Frecare (Meyerhof 1951) pentru nisipuri NC si SC
Unghi de Frecare (Caquot) - pentru nisipuri NC si SC necimentate si pentru
adancimi > 2 m n terenuri saturate sau > 1 m pt terenuri nesaturate
Unghi de Frecare (Koppejan) - pentru nisipuri NC si SC necimentate si
pentru adancimi > 2 m n terenuri saturate sau > 1 m pt terenuri nesaturate
Unghi de Frecare (De Beer 1965-1967) - pentru nisipuri NC si SC
necimentate si pentru adancimi > 2 m n terenuri saturate sau > 1 m pt
terenuri nesaturate
Unghi de Frecare (Robertson & Campanella 1983) - pentru nisipuri
necimentate cuartoase
Unghi de Frecare (Schmertmann 1977-1982) pentru diferite litologii
(corelatie care n general supraestimeaz valoarea)
N spt mediu al stratului (Meardi 1972 - Meigh)
N spt min.-max. (Meyerhof)
Modulul Young (Schmertmann 1970-1978) Ey (25) Ey(50) - modul secant
referit la 25 % si 50 % din valoarea de ruptur prima faz a curbei
sarcin/deformare
Modulul Young (nisip Hokksund) - Parkin si altii 1980 - Ey (25) Ey (50) pentru nisipuri NC si SC
21
22
Static Probing RO
Modulul Young secant drenat Ey (25) Ey(50) Robertson & Campanella

(1983) - pentru nisipuri NC cuartoase
Modulul Young (ISOPT-1 1988) Ey (50) - pentru nisipuri OC
supraconsolidate si SC
Modul Edometric (Robertson & Campanella) da Schmertmann
Modul Edometric (Lunne-Christoffersen 1983 - Robertson and Powell 1997) valido per sabbie NC
Modul Edometric (Kulhawy-Mayne 1990)
Modul Edometric (Buisman - Sanglerat)
Modul Edometric(ENEL - CRIS si altii 1983)
Modul Edometric (Chapman si Donald 1981)
Modul Edometric (valoare medie a autorilor pt terenuri necoezive)
Modul de forfecare G - (Imai & Tonouchi 1982) si G max.
Presiune lateral - coef. Ko (Kulhawy-Mayne (1990)
Greutate volumic Gamma (t/mc)- pentru nisip afnat si dens
Greutate volumic Gamma saturt (t/mc) - pentru nisip afnat si dens
Coeficient de Permeabilitate k (Piacentini-Righi, 1988)
Coeficient de Consolidare Cv (Piacentini-Righi, 1988)
Verificare la lichefiere a solurilor necoezive (Metoda lui Robertson si Wride
1997 C.N.R. GNDT) coeficient de sigurant relativ la diferitele zone
seismice I-I-III-IV cat.) N.B. lichefierea lipseste pentru Fs >= 1,25, este
posibil pentru Fs=1,0-1,25 si foarte probabil Fs < 1
2.9
Reprelucrare
Aceast comand permite accesul la parametrii obtiuti pentru corelatiile
alese de ctre utilizator (cu rosu), dac acestea au fost modificate (Vezi
Corelatii de folosit n Prelucrare).
2.10
Trasare sectiuni
Este posibil crearea de sectiuni geologice prin simpla unire a mai multor ncercri
cu ajutorul mouse-ului (minim 3 ncercri), facnd click dreapta pe zona de lucru si
selectnd Creeaz sectiune.
Sectiunea creat poate fi folosit apoi n Slope, program pentru stabilitatea
taluzurilor ce poate fi deschis n modalitate Sectiuni direct din programul Static
Probing.
Static
2.11
23
Clasificare subsol dup corelatie

Determinarea categoriei de subsol
n faza de determinare a categoriei de sol programul ncarc automat datele
ncercrii curente. Dac n ncercarea curent a fost definit o stratigrafie,
atunci programul gseste automat Adncime, Descriere, Tip (coeziv,
necoeziv sau coeziv-necoeziv) Autor, Vs si Cu.
Datele ncrcate automat pot fi modificate independent fat de datele
ncercrii care se prelucreaz.
Parametrii geotehnici:
Parametrii geotehnici necesari clasificrii solurilor sunt calculati cu ajutorul
comenzii Calculeaz.
Ei pot fi asignati si de ctre utilizator iar programul determin categoria de sol n
functie de valorile atribuite.
n tabelul Domeniu Categorii Sol se pot seta valorile minime si maxime ale
parametrilor geotehnici care determin clasa/categoria de sol.
2.12
Clasificare subsol dup ncercare seismic

ncercare de penetrometrice static cu piezocon seismic (SCPTU)
Prin intermediul piezoconului seismic avem la dispozitie un sistem foarte
rapid si economic pentru a determini: stratigrafia detaliat, parametrii
geotehnici si viteza undelor de forfecare.
Piezoconul seismic permite determinarea concomitent a parametrilor unei
ncercri de penetrometrie statice (qc, fs, U), vitezele undelor de forfecare
(Vs). Acesta este constituit din geofoane triaxiale ortogonale ntre ele pe
directile X, Y si Z.
Utilizarea a dou accelerometre plasate ortogonal ntre ele permite
prelevarea unui semnal semnificativ al undei seismice indiferent de
orientarea sondei (n timpul fazei de penetrare nu este posibil mentinerea
orientrii).
Sistemul de nenergizare trebuie s genereze mai ales unde de forfecare de
larg aplitudine cu putine componente compresionale. Analiza semnalului se
realizeaz prin punerea pe grafic a semnalelor nregistrate de geofoanele
triaxiale.
24
Static Probing RO
Pentru calculul timpilor de parcurs se poate utiliza metoda cross-over a

suprapunerii a dou semnale polarizate.
Din valorile timpilor de parcurs sunt calculate Vs relative segmentului sursgeofon si apoi VS ale nivelului litologic.
Pentru clasificarea solului s-a fcut referire la parametrul
corespunztor vitezei undelor de forfecare n primii 30 de metri.
Vs30
Unde hi si Vi indic grosimea si viteza undelor de forfecare pentru N strate

prezente n 30 de metri.
Pentru estimarea categoriilor profilului stratigrafic am fcut referire la
Eurocod.
2.13
Capacitatea portant
Capacitate portant fundatii de suprafat
Calculul capacittii portante limit si admisibil a fundatiilor de suprafat
dup autorii:
Terzaghi & Peck
Meyerhof
Static
Schmertmann
Herminier
Capacitate portant fundatii de adncime
Permite calcularea capacittii portante a fundatiilor de adncime (piloti
bturi) n tone, cu ajutorul relatiei lui Meyerhof, folosind similitudinea de
nfigere a sondei penetrometrice cu cea a pilotilor btuti.
2.14
Note teoretice
2.14.1 Corelatii Geotehnice

2.14.1.1 Terenuri necoezive
2.14.1.1.1 Unghi de frecare
Unghi de Frecare (Durgunouglu-Mitchell 1973-1975)

Pentru nisipuri N.C. si S.C. necimentate
Unghi de Frecare (Meyerhof 1951)
Pentru nisipuri N.C. si S.C.
Unghi de Frecare (Caquot)
Pentru nisipuri N.C. si S.C. necimentate si pentru adncimi > 2 m n terenuri
saturate sau > 1 m nesaturate
Unghi de Frecare (Koppejan)
Unghi de Frecare (De Beer 1965-1967)
Unghi de Frecare (Robertson & Campanella 1983)
Pentru nisipuri necimentate cuartoase
Unghi de Frecare (Schmertmann 1977-1982)
Pentru diferite litologii (corelatie care n general supraestimeaz valoarea)
25
26
Static Probing RO
2.14.1.1.2 Densitate relativ
Densitate Relativ (Baldi si altii1978-1983 - Schmertmann 1976)

Pentru nisipuri NC necimentate
Densitate Relativ (Schmertmann)
Densitate Relativ (Harman 1976)
Densitate Relativ (Lancellotta 1983)
Densitate Relativ (Jamiolkowski 1985)
Densitate Relativ (Larsson 1995)
Pentru nisipuri omogene negradate
Stare de ndesare (A.G.I. 1977)
2.14.1.1.3 Modulul lui Young
Modulul Young (Schmertmann 1970-1978) Ey (25) Ey(50)

Modul secant referit la 25 % si 50 % din valoarea de cedare - prima faz a
curbei de sarcin / deformare
Modulul Young (nisip Hokksund) - Parkin si altii 1980 - Ey (25) Ey (50)
Pentru nisipuri NC si SC
Modulul Young secant drenat Ey (25) Ey(50) Robertson & Campanella
(1983)
Pentru nisipuri NC cuartoase
Modulul Young (ISOPT-1 1988) Ey (50)
Pentru nisipuri OC supraconsolidate si SC
2.14.1.1.4 Modulul endometric
Modul Edometric (Robertson & Campanella) Schmertmann

Modul Edometric (Lunne-Christoffersen 1983 - Robertson and Powell 1997)
Pentru nisipuri NC
Static
Modul Edometric (Kulhawy-Mayne 1990)

Modul Edometric (Buisman - Sanglerat)
Modul Edometric (ENEL - CRIS si altii 1983)
Modul Edometric (Chapman si Donald 1981)
Modul Edometric (valoare medie a autorilor pentru soluri necoezive)
2.14.1.1.5 Greutate volumic
Greutate volumic Gamma (t/mc)

Pentru nisip afnat si dens
Greutate volumic Gamma saturat (t/mc)
Pentru nisip afnat si dens
2.14.1.1.6 Modul dinamic de deformatie
G (kg/cmp) (Ohsaki & Iwasaki)

Elaborare valabil pentru nisipuri usor plasticizate si nisipuri curate.
Robertson si Campanella (1983) si Imai & Tonouchi (1982)
Elaborare valid mai ales pentru nisipuri si pentru tensiuni litostatice care se
incadreaz intre 0,5 - 4,0 kg/cmp.
2.14.1.1.7 Potential de lichefiere
Verificarea la lichefiere a solurilor necoezive (Metoda lui Robertson si Wride

1997 C.N.R. GNDT)
Coeficientul de sigurant pentru diferitele zone seismice I-I-III-IV cat.
27
28
Static Probing RO
N.B. Lichefierea lipseste pentru Fs >= 1,25, este posibil pentru Fs=1,01,25 si este foarte probabil pentru Fs < 1.
2.14.1.1.8 Consolidare vertical
Coeficient de consolidare Cv (Piacentini-Righi, 1988)
2.14.1.1.9 Permeabilitate
Coeficient de Permeabilitate k (Piacentini-Righi, 1988).
2.14.1.2 Terenuri coezive

2.14.1.2.1 Coeziune aparent
Coeziune aparent (Lunne & Eide)

Coeziune aparent (Rolf Larsson SGI 1995)
Coeziune aparent (Baligh ed altri 1976-1980)
n acest tip de prelucrare trebuie introdus valoarea lui Nk (n general
variaz de la 11 la 25).
Coeziune aparent (Marsland 1974-Marsland e Powell 1979)
Coeziune aparent Sunda (relatie experimental)
Coeziune aparent (Lunne T.-Kleven A. 1981)
Coeziune aparent (Kjekstad. 1978 - Lunne, Robertson and Powell 1977)
Coeziune aparent (Terzaghi - valoare minim)
Coeziune aparent (Begemann)
Coeziune aparent (De Beer)
Valabil pentru coeziune sczut.
Static
2.14.1.2.2 Indice de Compresiune si Cv
Indice de Compresiune Cc (Schmertmann)

Indice de Compresiune Cc (Schmertmann 1978)
Factor de compresibilitate brat de sarcin C (Piacentini-Righi Inacos 1978)
Factor de compresibilitate mediu brat de sarcin Crm (Piacentini-Righi
Inacos 1978).
Coeficient de consolidare Cv (Piacentini-Righi 1988)
2.14.1.2.3 Modul edometric
Mitchell - Gardnerr (1975) Mo (Eed) (Kg/cmp) pentru prafuri si argile
Metoda general a modulului edometric.

Buisman corelatie valabil pentru prafuri si argile de plasticitate medie.
Buisman si Sanglerat valabil pentru litotipi argile compacte.
2.14.1.2.4 Modul dinamic de deformatie
Modul de deformatie liniar n conditii nedrenate Eu (Cancelli ed altri 1980)

Modul de deformatie liniar n conditii nedrenate Eu (Ladd ed altri 1977)
Inserati valoarea n 30 < n < 1500
2.14.1.2.5 Greutate volumic
Greutate volumic terenuri coezive (t/mp).
29
30
Static Probing RO
Greutate volumic saturat terenuri coezive (t/mp).
2.14.1.2.6 OCR
Raport de Supraconsolidare OCR (metoda Stress-History)

Raport de Supraconsolidare OCR (P.W. Mayne 1991)
Pentru argile si argile supraconsolidate.
Raport de Supraconsolidare OCR (Larsson 1991 S.G.I.)
Raport de Supraconsolidare OCR (Piacentini-Righi Inacos 1978)
OCR - (Ladd si Foot - Ladd si altii 1977)
Valabil pentru argile NC
OCR - (Ladd si Foot)
2.14.1.2.7 Permeabilitate
Coeficient de Permeabilitate k (Piacentini-Righi, 1988).
2.14.2 Modul de forfecare G

Teoria elasticittii pune n relatie modulul de forfecare (G), cu densitatea
solului (r) si viteza undelor (Vs):
G= Vs2
Deci modulul de forfecare este n realtie cu vitezele undelor de forfecare.
Modulul de forfecare are valori mai mari pentru niveluri sczute de efort si
descreste cu cresterea eforturilor de forfecare.
Static
31
Calcul modul de forfecare pe baza deformatiilor (G0) cu corelatii

empirice.
Rix & Stokoe (1991)
Go=K(qc)a ( v0)
Pentru nisipuri: K=1634; a=0.25; b=0.375
Mayne & Rix (1993)
Go=K(qc)a (e)b
Pentru argile: K=406; a=0.695;b=-1.13, e: indice pori
2.14.3 Categorii de subsol

Pentru definirea actiunii seismice de proiect este necesar evaluarea efectului
rspunsului seismic local cu ajutorul analizelor specifice.
n lipsa acestor analize, pentru definirea actiunii seismice se poate face referire la
o abordare simplificat, care se bazeaz pe determinarea categoriilor de subsol de
referint ( T a b. 3.2.II si 3.2.III).
Categori
a
A
Tabel 3.2.II Categorii de subsol

Descriere
Blocuri stncoase descoperite sau terenuri foarte rigide
caracterizate de valori ale Vs,30 mai mari de 800 m/s, eventual
cuprinznd la suprafat un strat de alteratie, cu o grosime maxim
32
Static Probing RO
de 3 m
Roci moi si depozite de terenuri cu granulatie mare foarte ndesate
sau terenuri cu granulatie fin foarte ndesate cu grosimi mai mari
de 30 m, caracterizate de o ameliorare gradual a propriettilor
mecanice o dat cu adncimea si de valori Vs,30 cuprinse ntre
360 m/s si 800 m/s (sau NSPT,30 > 50 n terenuri cu granulatie
mare si cu,30> 250 kPa n terenuri cu granulatie fin)
Depozite de terenuri cu granulatie mare cu ndesare medie sau
terenuri cu granulatie fin cu ndesare medie cu grosimi mai mari
de 30 m, caracterizate de o ameliorare gradual a propriettilor
mecanice o dat cu adncimea si de valori Vs,30 cuprinse ntre
180 m/s si 360 m/s (sau 15 <NSPT,30 < 50 n terenuri cu
granulatie mare si 70 < cu,30 < 250 kPa n terenuri cu granulatie
fin)
Depozite de terenuri cu granulatie mare cu ndesare sczut sau
terenuri cu granulatie fin cu ndesare sczut, cu grosimi mai
mari de 30 m, caracterizate de o ameliorare gradual a
propriettilor mecanice o dat cu adncimea si de valori Vs,30 mai
mici de 180 m/s (sau NSPT,30 < 15 n terenuri cu granulatie mare
si cu,30 < 70 kPa n terenuri cu granulatie fin)
Terenuri de subsoluri de tip C sau D cu grosimi nu mai mari de 20
m, pe substratul de referint (cu Vs > 800 m/s)
Clasificarea se face n baza valorilor vitezei echivalente Vs,30 de propagare a

undelor de forfecare n primii 30 de m de adncime. Pentru fundatiile de suprafat
aceast adncime se consider de la planul de fundare, iar pentru fundatii pe piloti
aceast adncime se consider de la captul pilotilor. n cazul lucrrilor de sprijin a
terenurilor naturale adncimea se consider de la captul lucrrii. Pentru ziduri de
sprijin ale terasamentelor, adncimea se consider de la planul de fundare.
Msurarea direct a vitezei de propagare a undelor de forfecare este foarte
recomandat. n cazurile n care aceast determinare nu este disponibil,
clasificarea poate fi efectuat pe baza valorilor numrului echivalent de lovituri ale
ncercrii de penetrometrie dinamic (Standard Penetration Test) NSPT,30 n
terenurile cu granulatie mare si de coeziunea nedrenat echivalent cu,30 n
terenurile cu granulatie fin.
Pentru subsolurile apartinnd categoriilor S1 si S2 din Tab. 3.2.III sunt necesare
analize specifice pentru definirea actiunilor seismice, mai ales n cazurile terenurilor
susceptibile la lichefiere si/sau argilelor cu senzitivitate ridicat unde pot aprea
colapsuri ale terenului.
Categoria
S1
S2
Tabel 3.2.III Categorii suplimentare de subsol

Descriere
Depozite de terenuri caracterizate de valori ale Vs,30 mai mici
de 100 m/s (sau 10 < cu,30 < 20 kPa), care includ un strat de
cel putin 8 m de terenuri cu granulatie fin cu ndesare
sczut, sau includ cel putin 3 m de turba sau de argile cu
continut organic ridicat.
Depozite de terenuri susceptibile de lichefiere, de argile
senzitive sau de orice alt categorie de subsol care nu poate fi
clasificat n tipurile de mai sus.
Static
33
Viteza echivalent a undelor de forfecare VS,30 este definit de expresia:
Rezistenta la penetrare dinamic echivalent NSPT,30 este definit de expresia:
Coeziunea aparent echivalent cu,30 este definit de expresia:
n expresiile precedente este indicat cu:

hi= grosimea (n m) a stratului i cuprins n primii 30 m de adncime;
VS,i= viteza undelor de forfecare n stratul i;
NSPT,i= numrul de lovituri NSPT n stratul i;
cu,i= coeziunea aparent n stratul i;
N= numrul de strate cuprinse n primii 30 de m de adncime;
M= numrul de strate de terenuri cu granulatie mare cuprinse n primii 30 de m de
adncime;
K= numrul de strate de terenuri cu granulatie fin cuprinse n primii 30 de m de
adncime.
n cazul subsolurilor constituite din stratificatii de terenuri cu granulatie mare si
terenuri cu granulatie fin, distribuite cu grosimi comparabile n primii 30 m de
adncime, care se ncadreaz n categoriile de la A la E, cnd nu se dispune de
msurtori directe ale vitezei undelor de forfecare se poate proceda n felul
urmtor:
- determinarea NSPT,30 limitat la stratele de teren cu granulatie fin cuprinse n
primii 30 m de adncime;
- determinarea cu,30 doar pentru stratele de teren cu granulatie fin cuprinse n
primii 30 m de adncime;
- determinarea categoriilor corespunztoare doar parametrilor NSPT,30 si cu,30;
- referirea subsolului la categoria inferioar.
34
Static Probing RO
2.14.4 Lichefiere
Metoda lui Seed si Idriss (1982) este cea mai cunoscut si utilizat dintre
metodele simplificate si cere cunoasterea a putini parametrii geotehnici:
granulometria, numrul de lovituri n ncercarea SPT, densitatea relativ, greutatea
volumic.
Pentru a determina valoarea coeficientului reductiv rd este utilizat formula
empiric propus de Iwasaki si altii (1978):
rd
0.015 z
n timp ce pentru factorul corectiv MSF n Tabelul 1 este redat valoarea acestui
factor obtinut de diversi cercettori, printre care Seed H. B. si Idriss I. M
(1982).
Tabelul 1 - Magnitude Scaling Factor

Magnitudine
Seed H. B. & Idriss

I. M. (1982)
5.5
6.0
6.5
7.0
7.5
8.0
8.5
1.43
1.32
1.19
1.08
1.00
0.94
0.89
Rezistenta la lichefiere CRR, este calculat n functie magnitudine, de numrul de

lovituri, de presiunea vertical efectiv, de densitatea relativ.
Se obtine un grafic (Fig. 1), selectnd cazurile de terenuri n care s-a constatat
lichefiere si nelichefiere n timpul cutremurelor.
Se calculeaz initial numrul de lovituri corect la cota dorit pentru a tine cont de
presiunea litostatic prin intermediul relatiei:
N1.60
C N Nm
unde:
Nm numrul mediu de lovituri n nceracrea penetrometric standard SPT;
C N coeficient corectiv care se calculeaz cu ajutorul relatiei:
CN
Pa
' v0
0.5
Static
35
unde:
'vo presiunea vertical efectiv;
Pa presiunea atmosferic exprimat n aceleasi unitti de 'vo;
n un exponent ce depinde de densitatea relativ a terenului (Fig. 2)
Figura 1 Corelatie ntre CSR si N1 .6 0 .
Figura 2 Coeficient corectiv CN

S-a demonstrat c pentru un cutremur cu magnitudine de 7,5 CRR este:
CRR
N1.60
90
Se aplic deci:
FS
CRR
CSR
dac F S > 1,3 depozitul nu este lichefiabil.

Autorii au precizat c aceast procedur este valabil pentru nisipuri cu D50 >
0,25 mm; pentru nmoluri nisipoase si nmoluri sugereaz corectarea ulterioar a N
1,60:
N1.60
CS
N1.60 7.5
2.14.5 Bibliografie
F. Cestari
prove Geotecniche in sito ed. GEO-GRAPH 1990
M. Casadio
Il Manuale del Geologo Pitagora Editrice
Di Martino
Geotecnica Stradale
P. Focardi
Prove in sito Geologia Tecnica 1982
36
Static Probing RO
Piacentini Righi
Valutazione Compressibilit dei terreni e Consolidamento in base ai risultati
di prove penetrometriche statiche Inarcos Bologna
P. Ventura
Interpretazione
piezometrica
delle
prove
penetrometriche
statiche
tramite
punta
Pelli Ottaviani
Definizione della resistenza non drenata delle argille del Mare Adriatico
mediante prove penetrometriche statiche R.I.G. 1992
G. Sanglerat
Le Penetrometre et la reconnoissance des soils Dunod Paris 1965
G. Sanglerat
The Penetrometre and soil exploration ESPC 1972
A. Flora
Introduzione alle Indagini Geotecniche Helvelius Edizioni
C. Guidi
Geotecnica e Tecnica delle Fondazioni Vol. I-II Hoepli (1975)
F. Gambini
Manuale dei Piloti Ed. Scac
Herminier
Theory for the interpretation of penetration test data Annales I.T.B.T.P.
Congress of Zurich (1953)
Bellotti-Jamiolkowski-Ghionna-Pedroni
Penetrometro Statico terreni non coesivi Atti Convegno Naz. Geotecnica
1983
R. Lancellotta
Penetrometro Statico terreni coesivi Atti Convegno Naz. Geotecnica
1983
R. Lancellotta
Meccanica dei Terreni Elementi di Geotecnica L.E.U. Torino
S.G.S.
Recommended Standard for Cone Penetration Tests June 1992
Sunda Strumentazione Geotecnica
Manuale Uso Penetrometro Statico
M. Carter (1983)
Geotechnical engineering-Handbook-Pentech Press-London
F. Colleselli-Soranzo (1980)
Static
Esercitazioni di Geotecnica Ed. Cleup Padova

R.F. Craig (1985)
Soil mechanics Van Notraan Reinhold (UH) Co.Ltd
R.E. Hunt (1986)
Geotechnical engineering techniques and practices MeGraw- Hill Inc.
USA
M. Pellegrini (1982)
Geologia Applicata Ed. Pitagora Bologna
G. Pilot (1982)
Foundation engineering Ecole national des ponts et chausees Paris
A.G.I. (1977)
Raccomandazioni sulla programmazione
geotecniche AGI Roma
ed
esecuzione
delle
indagini
Larsson R. (1985)
The CPT test Equipment testing evaluation. An situ method for
determination of stratigraphy and properties in soil profiles S.G.I.
P. Mayne (1992)
Tentative method for estimation Gvo from Qc data in sand Potsdam NY
1991
Lunne, P.K. Robertson and Powell J.J.M. (1997)
Cone Penetration Test in Geotechnical Pratice B.A. & P.
T. Lunne, A. Kleven (1981)
Role of CPT in North Sea foundation engineering Session ASCE Nationali
Convetion S. Louis
T. Lunne, Christoffersen H.P. (1985)
Interpretation of Cone Penetration Data for Offshore Sands Norwegian
Geotechnical Institute 1985 - Pbl. 156
Jamiolkowski M. et al (1985)
New developments in field and laboratory testing of soils International
Conference On Soil Mechanics and Foundation Engineering A.A. Balkema
Kulhawy F.H., Mayne P.H. (1990)
Manual on estimating soil properties for foundation design Electric Power
Research Institute 1990
Robertson P.K., Campanella R.G., Greig J. et al. (1986)
Use of piezometer cone data - Use in situ tests in Geotechnical
Engineering - ASCE Conference 1986
Robertson P.K., Campanella R.G. (1983)
Interpretation of cone penetration test Canadian Geotechnical Journal
20(4)
37
38
Static Probing RO

Part I Geostru Software 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Part I Geostru Software 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contents

2013 Geostru Software

GeoStru Software dezvolt programe pentru inginerie,

GeoStru Software va pune la dispozitie instrumente de mare eficient

Pentru mai multe informatii despre produsele disponibile consultati site-ul

2013 Geostru Software

nostru web http://www.geostru.com/

2013 Geostru Software

Procedura de activare se poate realiza n diverse moduri:

- Activarea automat via Internet:

2013 Geostru Software

a. Apsati butonul aferent Activrii automate via Internet;

2013 Geostru Software

Activare via e-mail sau telefonic:

a. Contactati GeoStru prin e-mail sau telefon indicnd codul de

2013 Geostru Software

Activare cu cheie hardware:

2013 Geostru Software

2013 Geostru Software

GeoStru Software. Dac utilizatorul are ca unic mijloc de accesare cel

Serviciul Suport Tehnic Clienti

2013 Geostru Software

Conversie din nclinatie n grade

Conversie forte: 1 Newton (N) = 1/9.81 Kg = 0.102 Kg ; 1 kN = 1000 N

2013 Geostru Software

Conversie presiuni: 1 Pascal (Pa) = 1 Newton/mq ; 1 kPa = 1000 Pa; 1 MPa =

Database caracteristici fizice terenuri

Valori indicative ale costantei lui Winkler K in Kg/cm 3

Valori indicative ale greutatii volumice in Kg/cm 3

Valori indicative pentru unghiul de frecare j, in grade, pentru terenuri

2013 Geostru Software

Valori indicative ale coeziunii in Kg/cm 2

Valoare maxima E Valoare minima E

Valori indicative pentru modulul de elasticitate, in Kg/cm 2, pentru terenuri

Valori indicative ale coeficientului lui Poisson pentru terenuri

2013 Geostru Software

Valori indicative a greutatii specifice pentru anumite roci in Kg/m 3

Valori indicative ale unghiului de frecare j, in grade, pentru roci

Valori indicative pentru modulul de elasticitate si coeficientul lui Poisson pentru

Programul Static Probing permite arhivarea, gestiunea si prelucrarea

2013 Geostru Software

Sonda penetrometric permite recunoasterea destul de precis a grosimii

Aceast comand permite alegerea instrumentului de folosit introducnd

electric-piezocon poate fi de 2 cm.

Pentru a introduce un Instrument nou pozitionati-v pe Instrumente si

2013 Geostru Software

Aceast optiune permite prelucrarea statistic a datelor numerice din Static

Maxim: Valoarea maxim dintre valorile rezistentei la vrf pe stratul considerat;

Introducere ncercare nou

1) Selectati icoana Gestiune ncercri;

2013 Geostru Software

alege tipul de teren necoeziv. Dac se alege tipul de teren coeziv-necoeziv

2013 Geostru Software

Modul Edometric (valoare medie a autorilor pentru soluri coezive)

Modulul Young secant drenat Ey (25) Ey(50) Robertson & Campanella

2013 Geostru Software

Clasificare subsol dup corelatie

Clasificare subsol dup ncercare seismic

2013 Geostru Software

Pentru calculul timpilor de parcurs se poate utiliza metoda cross-over a

Unde hi si Vi indic grosimea si viteza undelor de forfecare pentru N strate

2.14.1 Corelatii Geotehnice

Unghi de Frecare (Durgunouglu-Mitchell 1973-1975)