Romnia modern a aprut ca stat-naiune n secolul XIX, ca parte a ncorporrii Europei de

Sud-Est n economia mondial dominat de Vest( Chirot, Daniel (1976): Social Change in a
Peripheral Society. The Creation of a Balkan Colony. New York, Academic Press). Majoritatea
populaiei rurale tria n srcie i cu acces foarte limitat la beneficiile modernizrii
(alfabetizare, ngrijire medical, progres tehnologic etc.). Impactul reformelor ntreprinse dup
Primul Rzboi Mondial drept de vot pentru toi adulii brbai, reform agrar, recunoatere a
drepturilor minoritilor graie ratificrii Tratatului Minoritilor din 1919 a fost limitat de
depresiunea agricol i de elitele din Bucureti, care erau sprijinite de Regele Ferdinand I
(1914-1927) i de armat i care voiau s se asigure c sistemul politic al Romniei mari va
continua practicile corupte ale Vechiului Regat. n cele din urm, sistemul a reuit s
integreze cea mai mare parte a partidelor i a aparatului de stat ntr-un sistem oligarhic
patrimonial care a erodat democraia parlamentar. Pn n 1937, guverne proaspt numite
ctigau n mod regulat alegerile parlamentare, centraliznd controlul politic asupra distribuiei
resurselor la toate nivelurile. Atunci cnd acest sistem a ncetat s mai funcioneze, la alegerile
din decembrie 1937, Regele Carol al II-lea (1930- 1940) a instaurat dictatura regal (19381940).