Istoria fotografiei

Termenuldefotografie provine dingrecescul

photos luminasigraphein adesena.
Tehnicafotograficacuprindemodalitativariatedeproducereaunorimaginipermanentepesuprafetesensibile,
prinactiuneafotochimicaaluminiisauauneialteformederadiatie,sauprintehnicimultmairecentedecaptarea
imaginilorprinmijloaceelectronice.
Pentruafiposibilarealizareafotografieisuntcombinate
2procesedistincte.Esteoarecumsurprinzatorfaptulca
fotografianuafostinventatamaiinaintedeanul1830,
datfiindcaacesteproceseeraucunoscutecucevatimp
inurma.Primuldintreacesteproceseafostdenatura
optica,vestita"Camera Obscura.
Existadecelputinpatrusutedeani.Afostpastratain
interiorulacesteiaopicturaaluiLeonardodaVinci,
datnddin1519.Camtotinaceaperioadacamera
obscuraerafolositapentruamentinepicturileintro
formactmaibunasimaiapropiataderealitate.

nsecolulXV,aparprimelementionaridespre
"cameraobscura" utilizatamaialesdegravori,careo
foloseaupentruarealizaschitepebazaimaginii
proiectatedecatreunmicorificiu("stenopaochi)
peofoaiedehartie.
n1570, fizicianulitalianGiambatistdellaPorta
inventeazaobiectivulfotografic; elmareste
diametrulorificiului "stenopa"siadaugaolentila
convergenta;imagineadevinemultmaiclarasimai
luminoasa.

Cameraobscura

Primele schite alecamerei obscure

2

Cameraobscura

Cameraobscura principiul defunctionare

Diferite tipuri decamere obscure

3

Niepce si Daguerre
La7ianuarie 1839ia nastere, Daguerotipia,afost primul proces fotografic careacunoscut
succesul comercial.Metoda afost pusa lapunct deDaguerresi deNiepce.

LouisJ.MandelDaguerre

NicephorNiepce

Niepce si Daguerre
Ceamaivechefotografieestedatatadin18261827,sireprezinta imagineauneicurtiinterioare vazutadela
fereastrafrancezului Joseph NicphoreNiepce.Pozaanecesitatoexpunerede 8ore.Rezultatulobtinuta
fost unpasenormpentrucercetareaindomeniulfotografiei.

Istoria fotografiei incifre si imagini

In1666 IsaacNewton (16421726)
Folosesteoprismadecristalpentruadescompuneluminanaturala
inspectruldeculoriconstituentesioaltaprismapentruale
recombina,astfelinctsaobtinaaceeasiluminaalba.

In1610JohannesKepler (15711630)
Construiesteocameraobscura"portabila",informadecort; invrful
cortuluiseaflaobiectivulcare,prinintermediuluneioglinzi, proiecteaza
imagineapeotableta,undeartistulschitaelementeleprincipaleale
peisajului.

Istoria fotografiei incifre si imagini

n1725 JohannSchulze(1687 1744)
Descoperacasarurileargenticesuferaun
procesdeinnegriresubactiunealuminii.

n1758 John Dolland (17061761)

dezvoltalentileledetipacromatic,

ceeaceimbunatatesteimagineacamereiobscure(lentileleacromatice,latrecerealuminiiprinele,nudescompun
razadeluminainculorileeicomponentesideci,nuprezintaaberatiecromatica)
7

Istoria fotografiei incifre si imagini

dezvoltaunprocesfunctional(Daghereotip).Oplacadecupru,
acoperitacuioduradeargint,eraexpusasiapoidevelopatain
vaporidemercurpentruaobtineunpozitivdirect.Iodurade
argintramasaafostindepartatacuosolutiecaldadesarede
bucatarie.Afost nevoiede30deminutepentruaodevelopa.

Daghereotipul,stramosulaparatuluidefotografiat.
n1839, caurmareasubventiilordelastatprimitedeDaguerresiIsidoreNiepce,
Daghereotipiaeste optimizatapentruuzulgeneral,patentatainAnglia.

Istoria fotografiei incifre si imagini

n1839 FoxTalbotpregatestesiprezintahrtiile curealizarilesale,laRoyalInstitutionsiRoyalSociety.
SpredeosebiredeprocesulDaghereotip,imagineaeste inregistratacanegativ sitrebuiesafie
imprimata printrunprocessimilarpentruaproducepozitivul final.Maimulteimprimaripozitivepotfi
obtinute dintrunsingurnegativ.
n1839 JohnHerschel SugereazafixareaimaginilorluiTalbotintiosulfatdesodiusiinventeazatermeniide
fotografie,pozitivsinegativ.

calotype1845

n1840 FoxTalbot,urmndsugestiile,imbunatatesteprocesulfolosindioduradeargintsidevelopndinacidgalic.
Utilizareanegativelordehrtiefacecaimaginilesanuaibala feldemultedetaliicaceleobtinuteprinDaghereotip.

n1841Patenteazacalotype (ulterior,Talbotype),
9

Istoria fotografiei incifre si imagini

1861 JamesClerkMaxwell(1831 1879)
Ademonstrat formareaculorilorprincombinareaatreisursedelumina
colorata(rosu,verdesialbastru).Toatecelelalteculori,inclusivlumina
alba,suntocombinatieaacestorculoriprimare.Culorilesecombina
printrunprocesdeaditie(additiveprocess).

1868 LouisDucosduHauron
Publicaocarteincaresugereazacumarputea,teoretic,functionadiversemetodede
fotografiereinculori,daracesteaincanupotfipuseinpractica.

1871 Dr.RichardLeachMaddox(18161902)
SugereazainBritishJournalOfPhotography cagelatina,derivatdintroproteina
aflatainoase,poatefiuninlocuitoralcolodiului.Emulsiile degelatinasiplacile
uscate aufost comercializatedediferitecompaniiincepnddin1878,gelatina
folosindusesiastazi.Timpiide expunereaiemulsiilorsemicsoreazadrastic,pnala1/25
sec.

10

Istoria fotografiei incifre si imagini

n1887 HannibalGoodwin (1822 1900)
ClericinNewYork,patenteazaroladefilmcu
obazadeplasticflexibil.

GeorgeEastman,stngasiEdison,1920.

RollFilmul

1888 GeorgeEastman (18541932) Produceprimacamerafotosimplificatapentrupublicul general,Kodaknr.1si

primulserviciudemasapentrudeveloparesiprocesare,fiind si fondatorulfirmeiKodak.
1889 GeorgeEastman Produceprimaroladefilmtransparent(pebazadenitroceluloza).
1889 ThomasEdison(1847 1931) DespicaindouajumatatiegaleroladefilmKodak(deaproximativ70mm),
transformndoinpeliculade35mmsiadaugaperforatiilelateralepentrutransport,acestadevenindstandardul
internationalpentrupeliculadefilmfoto.
11

Anii:1940 Fabricileculaboratoarechimiceindustrialeaupreluatprocesareafilmelordelachimistiiindividuali.

Istoria fotografiei incifre si imagini

1947 Dr.EdwinLand(19091991)
Inventeazaunprocedeuinstant de
fotografiere,initialdenumitPolaroidLand.

Aparatulsuprapunenegativulexpuspeohrtiefoto
siimprstieintreelesubstantelechimicenecesare
procesarii.Dupafixare,negativul sipozitivul sunt
separate.

12

Tipuri deaparate defotografiat

"SerocoCamera",1920

CERTIXB construitaprinanii'30de
CertoKameradinGermania.

"KodakPanoramic",1899

Daghereotip. PrimafotografiealuiAbrahamLincoln,
sepresupune afi realizata cuunastfeldeaparat.
13

Tipuri deaparate defotografiat

KineExakta,1938

Ango,C.P.Goerz,Berlin ~1896

Daguerrotypecamera,1839
J.N.Nipce, J.M.Daguerre,
W.F.H.Talbot

Cameraminiatura, Minox 1936

Hesekiel,Berlin,1895
CameraEastmanKodak,1904
14

Tipuri deaparate defotografiat

Primacameradefotografiat informat35mm:Kwanon,
ulteriornumita Hansa Canon(19331936).

NikonI(One),1948 primacameraNikon.

15

Tipuri deaparate defotografiat

19481952,primacamera Hasselblad,6x6SLR.

CameraHasselblad500EL cumodificari dedesignsi lentile

folosita laprimele fotografii realizate pe luna in1969in
timpul misunii Apollo11.
16

Tipuri deaparate defotografiat

CameraHasselblad500EL cu
modificari dedesignsi lentile Zeiss
de60mmfolosita laprimele
fotografii realizate pe luna in1969
intimpul misiunii Apollo11.

17

Clasificarea aparatelor defotografiat

Dupa modul devizare aimaginii avem 2tipuri deaparate defotografiat :
Aparatul defotografiat cuvizare directa prin obiectiv (SLR,DSLR),
Aparatul defotografiat cuvizare independenta fata deobiectiv.
Aparatele defotografiat SLR,DRSL(SingleLensReflex,DigitalSingleLensReflex)
Aparatele SLR,DRSLsunt aparate cuvizare directa prin obiectiv cuajutorul unor sisteme deoglinzi,tip
periscop,incareimaginea vazuta prin vizorul aparatului,este exactacucea cuprinsa inobiectivul aparatului
defotografiat.
Imaginea este transmisa lavizor printrunsetdeoglinzi retrovizoare sau mai nou,printrunsistem de
prisme periscopice ce permitvizualizarea imaginii inainte defotografiere cuomareexactitate,permitand
fotografului sa vada imaginea exactasa cumaceasta urmeaza sa fieimprimata pe materialul fotografic,fie
elfilmsau senzor digital.
Aparatele defotografiat cuvizare independenta deobiectiv
Laaceste tipuri deaparate,campul obiectivului si cel alvizorului sunt separateintre ele,fotograful
vizualizand imaginea printrunsistem opticfoarte simplu (gen fereastra)aflat inpartea desus/lateralal
aparatului defotografiat,imaginea obtinuta inurma fotografierii nefiind exactceea ce fotograful
incadreaza prin aceasta viziera,dar inurma evoluarii tehnologiei aceasta eroare este atenuata prin faptul ca
aparatele sunt echipate cuobiective cudistanta focala foarte mica.

18

Clasificarea aparatelor defotografiat

Pe langa aceste clasificari,dinpunct devedere alconstructiei putem clasifica aparatele foto in:
Aparate foto compacte,
Sunt asa numitele PointandShot,aceste camere sunt ingeneraldemici dimensiuni (debuzunar),au
butoane foarte putine.Majoritatea setarilor acestora sunt automate,avand blitzincorporat,si sisteme de
masurare aluminii automate,fiind dotate cusisteme LCDdevizualizare aimaginii,inainte si dupa
fotografiere (lifeview),cusenzori decaptare aimaginii demici dimensiuni,obiectivul fiind incorporat in
bodyul aparatului,acesta neputand fiind detasat sau schimbat cualte lentile,precum si sistem de
zoomopticdigital.
Bineinteles,datorita avansului tehnologiei aparut inultimii ani,functiile si setarile acestui aparat au
devenit foarte apropiate decele aleaparatelor defotografiat SLR,DRSLprofesionale,facandulefoarte
practicepentru excursii si fotografiile uzuale carenu necesita cunostinte debaza indomeniul fotografiei.

19

Clasificarea aparatelor defotografiat

Aparate foto SLRsi DSLR
Sunt aparate foto demedii si mari dimensiuni,cusistem devizare directa prin obiectivul acestuia,imaginea fiind
transmisa lavizorul aparatului printrunsistem deprisme ce permite vizualizarea exactaaimaginii ce urmeaza sa
fieimprimata pe senzorul digitalsau filmul aparatului digitalinfunctie detipul acestuia.
Aceste aparate auoconstructie foarte robusta,printre caracteristicile principale aleacestuia exista urmatoarele
optiuni:
posibilitatea schimbarii obiectivelor foto cudiferite marimi focale,
senzor foarte maredecaptare aimaginii carepoate ajunge pana la35mm(adica dimensiunea unui filmfoto),
ceea ce permite captarea imaginilor ladefinitii si rezolutii foarte inalte,
ogama foarte diversificata desetari,ce sepotaplica aparatului,inaintea fotografierii,
exponometre digitale decitire aluminii foarte avansate.

20

Clasificarea aparatelor defotografiat

Dupa suportul destocare aimaginii,aparatele foto seclasifica inurmatoarele 2categorii:
Aparate SLR(pe film)
Stocarea imaginii pe acest tipdeaparat,serealizeaza pe filmfotografic fotosensibil.Aparatul poate fi considerat si un
aparat defotografiat analogic.
Aparatele SLRdevin dince ince mai greu degasit,datorita avansului tehnologiei,ele fiind inlocuite deja deaparatele
DigitalSLR(DSLR).
Totusi sepoate mentiona,unaspectdestul deimportantfaptul cafoarte multifotografi profesionisti,si mari fotografi,
considera calaora actuala,fotografia pe filmramane unica dinpunct devedere alrealizarii si alcalitatii artistice a
acesteia.
Aparate DSLR(DigitalSingleLensReflex)
Acest tipdeaparat foto,acastigat inultimul timp,opopularitate foarte mareinrandul fotografilor profesionisti,
datorita posibilitatii destocare aimaginii informatdigitalpe diferite medii destocare electronice.
Aceste aparate capteaza imaginiile pe cale electronica,filmul clasic fiind inlocuit cuunsenzor CMOS Complementary
Metal Oxide Semiconductor,si mai nou CCD ChangedCoupledDevice.
Printre caracteristicile importante aleaparatului sepoate enumera:
Infunctie declasa deprofesionalism aaparatului,senzorul CCDpoate ajunge delacativa mmpana la35mm,adica
dimensiunea maximaafilmului foto,
Posibilitatea vizualizarii/stergerii imaginii fotografiate imediat dupa ce aceasta este realizata prin intermediul
sistemului LCDcucaretoate acestea sunt dotate.,
Ogama impresionanta desetari si presetari ce potfi programate inaintea realizarii fotografiei,
Ovarietate foarte larga deobiective foto caresepotschimba pe aceste camere.
21

Partile componenete aleaparatului defotografiat digital

22

Bodyul aparatelor DSLR

Bodyul aparatului Nikon3Dstopflagul
producatorului NIKON
Bodyul aparatului (Sasiul aparatului)
Asa cumspune si termenul inengleza,body corpul
aparatului este realizat dinmateriale plastice si metal,de
foarte buna calitate,ce ofera oinalta protectie
componentelor internealeaparatului,acesta variind dela
majoritatea compotentelor dinplasticpentru gama de
aparate DSLRlowclass,pana labodyuri dinmagneziu si
duraluminiu folosite laaparatele flagship,adica aparatele
dintopul producatorilor deechipamente foto.
Bodyurile sunt proiectate sa ofere oergonomie,de
exceptie,inmana utilizatorului.
Aceasta componenta aaparatului defotografiat arerol de
cameraobscura,fiind totaldeculoare neagra,ininteriorul
acesteia pentru aseevita orice reflexie aluminii pe senzorul
foto.

23

Senzorul deimagine
Senzorul deimagine

Senzor deimagineCCD

Aparatele foto clasice folosesc laora actuala filmul,acesta fiind

inlocuit pe aparatele DSLRdecatre unsenzor deimagine,ce
arerol decaptare aimaginii (luminii)ce trece prin obturatorul
aparatului foto,inmomentul declansarii butonului de
fotografiere.
Acest senzor este realizat dintrunchipdotat cumilioane de
diodefotosenzitive denumit si puncte fotografice.
Inmomentul deschiderii obturatorului,lumina caretrece prin
acesta este inregistrata pe suprafata chipului,ce acumuleaza
diferite intentistati desarcini infunctie deintensitatea luminii,
careulteriorsunt transformate insemnal digitalce este
compilat decatre procesorul aparatului defotografiat.
Infinal,imaginea este procesata si redata utilizatorului,pe
suportul LCDalaparatului.
Pana nu demult,senzorul CCDalaparatului,cunostea olarga
raspandire indomeniul fotografic,elfiind inlocuit inprezent de
senzorii CMOS ComplementaryMetalOxideSemiconductor
datorita costurilor mult mai reduse deproductie alacestuia.
Calitatea este asemanatoare cucea asenzorilor CCDdar
trecerea laacest tipdesenzor saaplicat pentru caacesta isi
gaseste olarga raspandire si indomeniul IT.
24

Senzorul deimagine
Senzor deimagineCMOS35mm
folosit inaparatele FullFrame

Senzor deimagineCMOSde2mmfolosit in
majoritatea deviceurlor videogen telefon
mobil,camere webetc.

25

Obturatorul aparatului foto

Obturatorul foto
Obturatorul central seafla inimediata vecinatate a
Prezent si laaparatele defotografiat SLR,obturatorul este un centrului obiectivului foto si este alcatuit dintro
ansamblu electromecanic,carearerol decontrol(obturare)a serie depana la6lamele dispuse informade
luminii dinspre obiectivul aparatului foto spre senzorul CMOS, semicerc careinmodrepaus seacopera una pe alta
sau filmul foto incazul aparatelor SLR.
si obtureaza inmodcomplet obiectivul aparatului.
Aceasta componenta este foarte importanta inansamblul
Inmodteoretic,acest obturator sepoate inchide si
aparatului deoarece timpul dedeschidere alacestuia ofera
deschide instantaneu,intro anumita perioada de
unul dinprincipiile defunctionare alaparatului,si anume
timp,insa inpractica,lamele sedeschid in
timpul deexpunere carepoate fi controlat prin diferite setari
aproximativ 1/1.000secunde,1milisecunda si se
decatre fotograf.
inchid cuoviteza deaproximativ 1,5milisecunde,
mai exact1/750secunde.
Obturatorul focal este alcatuit dintro serie delamele dispuse
orizontal,infata senzorului CMOS,ce sedeplaseaza pe rand,
una peste alta,desus injos,invederea obturarii acestuia in
momentul declasarii aparatului foto.
Viteza maximaactualmente adeplasarii acestor lamele este de
pana la1/6.000desecunde sau chiar mai scurt,incadrul
aparatelor foto folosite inmedicina sau inalte aplicatii.

Obturator centralalobiectivului
(diafragma)
26

Parti componente aparat foto

Declansatorul aparatului foto
Butonul dedeclansare alaparatului foto,arerol de
declansare aobturatoarelor si deschiderea
diafragmelor,pentru apermite luminii sa imprime
senzorul CMOSinvederea realizarii imaginii.
Lamajoritatea aparatelor DSLR,acest buton prin
apasarea lui pana lajumatate dinpozitia completa,
arerol deautofocalizare si blocare asistemului de
autofocus,urmand caprin apasarea completa sa
declanseze sisteme mai sus mentionate.

Selectormoddelucru (Dialbutton)
Este orotita dispusa in80%dincazuri inpartea stanga sus a
aparatului defotografiat carearerol desetare adiferitelor
moduri defotografiere delaautomat,semiautomat,prioritate
detimp,prioritate dediafragma,presatari pentru moduri de
fotografiere nocturne,fotografiere inmiscare,fotografiere
macro,fotografiere peisaje.
Discutand despre caracteristicile comune aleacestui buton
pentru ambii mari producatori deaparate DSLR,si anume NIKON
si CANON,functiile acestui buton potvaria usor delaproducator
laproducator.

27

Selectorul demod

28

Moduri delucru

Modul delucru manualeste butonul pe careaparatul dvs.defotografiat trebuie sa ramana inpermananeta setat
deoarece acesta permite fotografiarea inmodcomplet manual,oferind posibilitatea fotografului sa seteze manual
marimea deschiderii diafragmei si timpul deexpunere afotografiei,cele 2setari fiind setarile debaza si comune
pentru absolut toate aparatele defotografiat.Maimulte informatii despre cei 2termeni si modul defolosire vom
dezbate incele ce vor urma.
Cafotografi profesinisti indevenire,sau amatori va trebui sa retinem unaspectfoarte important,si sa il notam ca
litera delege delabuninceput!

APARATULDEFOTOGRAFIATINDIFERENT DEPERFORMANTELESIMULTITUDINEA
SETARILORACESTUIATREBUIESAFIEUNDISPOZITIVCONDUSSISETATDENOI,NU
SANELASAMCONDUSIINTOATALITATEDEFUNCTILEAUTOMATEALEACESTUIA!

29

Moduri delucru

Modul delucru cuprioritate dediafragma sau (AperturePriority)permite fotografierea intrunmodsemiautomat

oferind posibilitate fotografului sa seteze manualmarimea diafragmei cucarefotografiaza iar aparatul va setain
modautomatinfunctie deconditiile deluminozitate si alti factori TIMPULDEEXPUNEREpentru realizarea unei
fotografi optime.

Modul delucru cuprioritate detimp sau (ShutterPriority)permite fotografierea intrunmodsemiautomat oferind

posibilitate fotografului sa seteze manualtimpul deexpunere alfotografiei iar apartul va setainmodautomatin
functie deconditiile deluminozitate si alti factori marimea DESCHIDERIIDIAFRAGMEI.

Inacest mod,aparatul foto regleaza automattimpul deexpunere si diafragma pentru realizarea optimaa
fotografiei inconditiile deluminozitate incareseafla,permitand utilizatorului sa regleze alti parametrii debaza ai
imaginii.

Moddelucru automatva regla complet toate setarile aparatului pentru ofotografie optimainconditiile date.

30

Parti componente aparat foto

Oglinda aparatului foto

Vizorul aparatului ,viewfinder,sau ocularul foto

Principala functie aacestei oglinzi aflate imediat in

spatele obiectivului foto si pozitionata laununghi de
45grade,arerol deshimbare (oglindire)aimaginii
provenite dinobiectivul foto si trimiterea acesteia
catre geamul matsi apoi catre oalta oglinda urmand
caimaginea sa ajunga directinvizorul aparatului
foto.Inmomentul declansarii aparatului foto aceasta
oglinda seridica automatdinfata obturatorului focal
oferind posibilitate luminii sa impresinoneze senzorul
foto,urmand caaceasta sa revina inpozitie initala
dupa inchiderea obturatorului.

Prin intermediul vizorului aflat inmajoritatea cazurilor in

partea superioara abodyului aparatului,fotograful are
posibilitatea sa vada inproportie de97%imaginea ce
urmeaza sa fiefotografiata,aceasta imaginefiind
transmisa directdinobiectiv catre oglinda aparatului
mentionata mai inainte si apoi catre oalata oglinda careo
va rasturna pentru aputea fi vizualizata corect decatre
fotograf.Dupa ce imaginea este preluata deprima
oglinda si transmisa catre geamul mat alaparatului foto
invederea masurarii unor parametrii,este redata si catre
vizorul aparatului foto.
Dataorita evoluarii tehenologiei aceasta a2aoglinda de
reflexie afost inlocuita cuopentaprizma dincristal care
ofera posibilitate fotografului sa focuseze mult mai clar
imaginea inmodul manualsi totodata ostralucire mult
mai buna inimaginea observata prin vizorul foto.
Pe langa imaginea normala ce urmeaza sa fiefotografiata
prin ocularul aparatului foto semai potobserva si alti
parametrii tehnici ai aparatului foto printrunsistem de
leduri pozitionate labaza acestuia.
31

Obiectivele foto
Obiectivul foto
OBIECTIVULseconstituie incea mai importanta parte aaparatului foto.
Cuajutorul obiectivului secreaza imaginea subiectului pe materialul sensibil (incazul DSLRurilor pe senzorul CMOS)
careseafla ininteriorul aparatului.
Obiectivele foto moderne sunt sisteme optice convergente complexe,formate dinlentile situateintro montura
metalica sau dinbachelita.
Principala caracteristica aobiectivului este distanta focala,acarei marime este inscriptionata pe montura
obiectivului.Distanta focala depinde deconstructia obiectivului si este determinata dedistanta delaplanul optic
principalposterioralobiectivului pna lafocarul principalallui.Focarul principalreprezinta imaginea unul punct
indepartat lainfinit,situat pe axa optica principala aobiectivului.
Distanta focala este gravata pe montura obiectivului si seexprima inmilimetri.

32

Parti componente aparat foto

Blitzul sau Flashul aparatului foto
Majoritatea aparatelor foto DSLRsunt prevazute cublitzuri incorporate,cudiferite puteri deintensitate,pozitionate
inbodyul aparatului inpartea superioara aacestuia,careinmomentul actionarii butonului dedeclansare a
fotografiei,seridica automatsau manual,infunctie desetarile curente aleaparatului inverdea furnizarii unei surse
suplimentare delumina.
Ingeneral,blitzurile internesunt folosite pentru adifuza olumina deumplere,directpe subiect,infata obiectivului,
compensand lumina artificiala sau naturala deja existenta.
Camentiune,laaparatele toplevel aproducatorilor derenume,acest accesoriu lipseste dindotarea aparatului.
Displayul LCD
Pentru aparatele DSLR,entrylevel si toplevel,acest sistem deafisare LCD,arerol deinterfata dintre sistemul
electronicalaparatului si utilizator,prin intermediul acestuia sepoate:vizualiza fotografiile realizate,setatoate
configurarile aparatului,sistem deliveview incazul bodyurilor carepermite realizarea acestui lucru.
Dimensiunile si calitatea (rezolutia)acestui displaysunt foarte variate incepand deladisplayuri de1,5inchi pana la
5inchi.
Nu este deneglijat,sa mentionam caimaginile vizualizate pe acest display,dupa realizarea fotografiei sunt destul de
impreciseinceea ce priveste luminozitatea,contrastul si nivelul desaturatie aculorilor,recomandanduva cadupa
achizionarea unei camere foto DSLR,sa realizati cateva teste invederea calibrarii catmai exacte aacestui display.
Acest displayeste ingeneralpozitionat,inspatele bodyului aparatului,insa exista si modele aleproducatorului
Nikon,ce permite rotirea acestuia indiferite pozitii,pentru ergonomia realizarii fotografiei atunci cand
circumstantele nu ne permitvizualizarea imaginii prin ocularsau viewfinderul aparatului.
33

Caracteristici aleaparatelor defotografiat

Caracteristici si clasificari aleaparatelor DSLR
Deseori vati pusintrebarea catdemajora este diferneta dintre unbodyentrylevelsau semiprofi asa cumeste
cunoscut injargonul uzual si unbodyflagshipsau gama detopaaparatelor foto.
Pretul este unul dinfactorii carereusesc cel mai bine sa faca diferentierea acestor bodyuri clasificanduleinbody
uri:
entrylevel(pentru incepatori)
mediumlevel(aparat mediu )
profesional level(Flagship)(gama detop)
Aceste diferente enorme depret sunt justificate de:
Tipul dematerialdincareeste construit bodyul aparatului si sistemele mecanice dininteriorul acestuia.
Daca lagama entrylevelbodyul este construit dintotfelul demateriale plastice lagama profesionala flagship
acesta este inlocuit inproportie de90%dinmagneziu,oferindui orezistenta incredibila lasocuri,praf,si
interperii alevremii gen ploaie vant,si inunele conditii si temperaturi destul dejoase.
Accesibilitatea catmai rapida lafunctiile debaza aleaparatului (ergonomia )este esentiala inmomentul
fotografierii,oferindui fotografului placerea deatesta si lucra cusetarile aparatului inconditii catmai rapide si
ergonomice.
Labodyurile profesionale principalele setari cumar fi:diafragma,timpul deexpunere,sensibilitate iso,balansul
dealb,calitatea fotografiei si formatul acesteia,diferitele sisteme defocusare,sistemul demasurare aluminii,
sunt acesibile printro simpla combinatie de2taste(butoane)aflate pe bodyul acestuia.
34

Caracteristici aleaparatelor defotografiat

Caracteristici si clasificari aleaparatelor DSLR
Comparativ cuaparatele foto entrylevel,lacaremajoritatea setarilor si functiilor principale sepotaccesa doar
prin intermediul unui meniu afisat pe undisplayLCD,labodyurile flagshipsi mediumlevelsunt afisate in
partea superioara si inferioara aaparatului prin sisteme LCDmonocrom separat dedisplayul LCDprincipal.
Parctic parametrii functilor debaza si setarilor aparatului sunt afisati pe displayuri secundare,rezultand si o
durata mai maredeviata aacumulatorilor intimpul sedintelor foto.

35

Caracteristici aleaparatelor defotografiat

Sistemul profesional deafisare aprincipalilor parametrii

ai fotografiei si setarile curente aleaparatului foto
..\Imagiuni curs\screen.jpg

Modelul CanonFlagshipul Canon

36

Caracteristici ale aparatelor de fotografiat

Dimensiunea senzorului deimagine
Ocaracteristica foarte importanta aaparatelor TopLevelDSLReste dimensiunea senzorului CMOS,deaprox 27.9
x18,6mmlaCanonsi 35.9x24mmlaNikoncomparativ cuunaparat entrylevelcaredeexemplu laNikonare
aprox.23.6x15mm.
Datorita acestor dimensiuni foarte mari,ambele modele mai sus mentionate,sunt capabile deacapta imagini de
ofoarte marerezolutie,claritate,definitei ,depana la24MegaPixeli.
Senzor deimagineCMOSde2mmfolosit in
Senzor deimagineCMOS35mm
majoritatea deviceurilor videogen telefon
folosit inaparatele FullFrame
mobil,camere webetc.

37

Obiective foto
OBIECTIVULconstituie cea mai importanta parte componenta aaparatului defotografiat.
Cuajutorul obiectivului secreaza imaginea subiectului pe materialul sensibil careseafla ininteriorul
aparatului foto.
Obiectivele fotografice moderne sunt sisteme optice convergente complexe,formate dinlentile
situateintro montura metalica sau dinbachelita.
Distanta focala
Principala caracteristica aobiectivului foto este distanta focala acarei marime este inscriptionata pe
montura obiectivului,masurata inmmsi reprezinta distanta delacentrul opticalobiectivului,pana la
planul incaresefocalizeaza unspotderazeluminoase provenite dininfinit ce urmeaza sa formeze
imaginea,practic distanta dincentrul opticalobiectivului pana lasenzorul deimagine.

38

Obiective foto
Luminozitatea reprezinta oalta caracteristica aobiectivului si este legata deraportul dintre iluminarea
campului imaginii creata deobiectiv si stralucirea subiectului fotografiat.
Luminozitatea obiectivului poate fi determinata prin cunoasterea diametrului deschiderii utilea
diafragmei,si distanta focala aacestuia.
Prin deschidere utila intelegem orificiul prin caretrece fascicolul delumina prin obiectiv,spre interiorul
aparatului foto acesta fiind determinat dediafragma.
Diafragma (Irisul,obturatorul cental)este unsubansamblu alobiectivului formatdincateva placute
situateinmontura obiectivului,carecontroleaza debitul luminos ce traverseaza sistemul optic,si
poate fi controlata cuajutorul unui inel exteriormontat pe corpul obiectivului,prin intermediul caruia
putem modifica inchiderea/deschiderea utila aacestuia.
Launele obiective acest inel decontrolaldiafragmei lipseste fiind inlocuit deunsistem electronic
situat inmontura obiectivului si controlat inexclusivitate prin procesorul aparatului situat inbodyul
acestuia.
39

Obiective foto
Orificiul formatdinlamele diafragmei sepoate gasi inliteratura despecialitate si subtermenul deiris,
datorita modului defunctionare alacestuia prin comparatie directa cuirisul ochiului uman.
Pentru aevita deformariile imaginii inbutoi sau perna induse deiris,amplasarea diafragmei este
intotdeauna intrunplanperpendicularcuaxa optica aobiectivului foto.
Deoarece formairisului este aproape circulara,marimea deschiderii utileaacestuia este caracterizata
prin diametrul ei.
Iluminarea imaginii ininteriorul aparatului fotografic depinde dedistanta focala aobiectivului si
diametrul deschiderii utileaacestuia,luminozitatea obiectivului este directproportionala cupatratul
diametrului deschiderii utileaobiectivului si invers proportionala cupatratul distantei focale a
acestuia.

40

Obiective foto
Luminozitatea obiectivului sedetermina prin intermediul formulei:

I =luminozitatea,
d=diametrul deschiderii utileaobiectivului,
f=distanta focala aobiectivului.
Scara obisnuita adiafragmei prevede oanumita ordine incareiluminarea sedubleaza sau se
injumatateste latrecerea delaunindice laaltul aldiafragmei,si reprezinta oprogresie geometrica
curatia de1,4astfel deschiderea diafragmei oputem masura prin urmatorii indici:

0,7/1,4/2/2,8/4/5,6/8/11/16/22/32/45/64

41

Obiective foto

0,7/1,4/2/2,8/4/5,6/8/11/16/22/32/45/64
Conformacestei scaledemasurare adiafragmei,vom asigura oexpunere dubla fata deurmatoarea
valoare intreaga si jumatate fata devaloarea precedenta dinserie.
Notarea valorii sefaceprin litera f: urmata deindicii mai sus mentionati,ex:f:1,4.
Scara diafragmei fiecarui obiectiv,incepe cudeschiderea relativa maximaaacestuia,si setermina cu
deschiderea minimaaacestuia,indicata pe montura obiectivului foto.
Mentionam ca,datorita sistemului constructiv si atehnologiei dinprezent,obiectivele potavea
dimensiuni fixe dedeschidere adiafragmei sau variabile,infunctie decalitatea acestuia.
Inchiderea/deschiderea cuotreapta ainelului diafragmei,poarta denumirea destop sau fullstop.
Deschiderea relativ maximaaunui obiectiv,este asociata intermeni uzuali culuminozitatea
obiectivului.Astfel,vom intalni denumirea deobiectiv luminos obiectiv cuvaloarea diafragmei
incepand dela1,4;2,8(fix/variabil).
42

Obiective foto

Nu exista nici unobiectiv,inprezent,caresa posede intregul sirdediafragme,mai sus mentionate.

Deexemplu,pentru unobiectiv cudistanta focala de300mm,cuodiafragma f:1 ar trebui sa avem o
lentila frontala cudiametrul de300mm,sau unobiectiv cuodistanta focala de8mm,carepentru a
avea odiafragma def:64,este necesar sa inchida lamele diafragmei pana laundiametru de125de
microni.
Obiectivele foto moderne sunt sisteme optice complexe si secompun dinmai multe lentile separate
intre ele prin aer atmosferic,sau lipite intre ele cubalsamdeCanada.

43

Suprafatadetrecereafluxuluiluminosprin
obiectiv,senumeste
deschideresauluminozitate.

44

Clasificarea obiectivelor
Clasificarea obiectivelor dupa distanta focala
Unghiul decuprindere aimaginii depinde inmoddirectde
distanta focala aobiectivului,astfel putem clasifica
obiectivele dupa cumurmeaza:
obiective normale,distanta focala este apropiata de
marimea diagonalei formatului astfel putem considera
obiectiv normalunobiectiv cuodistanta focala de50mm
avand odeschidere aunghiului devizualizare de46grade,
fiind ovaloare foarte apropiata cuunghiul dedeschidere
vizual alunui ochi uman.
obiective superangulare,(WideAngle)distanta focala a
obiectivului variaza intre 15mmsi 35mm.
obiective fisheye,este unobiectiv cuodistanta focala
cuprinsa intre 8mmsi 15mm.
teleobiective,sunt obiective cudistanta focala mare
cuprinsa intre 80mmsi 600mm.

45

Clasificarea obiectivelor

14mm 21mmUltraWideAngle
24mm 35mmWideAngle

Obiective superangulare sau WideAngle

Aceste obiective sefolosesc pentru fotografierea inspatii inguste,sau inlocuri incarenu ne putem
indeparta suficient demult desubiect,invederea realizarii unei incadrari optime.
Dezavantajele majore aleobiectivelor superangulare comparativ cuperceptia stereoscopica aochilor
umani,este deformarea imaginii inextremitatiile ei,oferind operspectiva exagerata aimaginii.
Unaltdezavantaj alobiectivelor superangulare este iluminarea neuniforma aimaginii carecade dela
centrul fotografiei spre extremitatiile acestuia.
Unmareavantaj alacestor obiective este caprin intermediul lor putem da onota distincta fotografiei
tocmai prin distorsiunea imaginii createprin obiectiv.
Nikkor 1224mm

46

47

48

Clasificarea obiectivelor
Obiective fisheye
Sau ochi depeste,asa cumsunt cunoscute injargonul fotografic,unghiul devedere alacestor
obiective este cuprins intre 165si 220degrade,chiar daca cel mai dessi popularunghi este de180
grade.
Aceste obiective isi gasesc utilizarea inaplicatii stiintifice sau militare,acolo unde este necesara
observarea unor fenomene sau obiecte intruncadru foarte larg,sau lafotografierea cerului si a
pamantului,intro singura imagine.
Prelucrarea imaginilor obtinute prin obiectivele fisheye,sepoate realiza prin intermediul aplicatiilor
comerciale sau gratuite,oferite demajoritatea producatorilor desoftwarededicat prelucrarii de
imagine.

49

Nikon 8mm f/2.8

50

51

Clasificarea obiectivelor
Teleobiective sau telephoto
Cunoscute injargonul fotografic cateleuri aceste obiective auodistanta focala mare,si ununghi de
cuprindere destul demic.
Lafel casi superangularele,prin intermediul teleobiectivului,perspectiva spatiului este putin
denaturata oferind senzatia caplanurile secundare dinimaginesunt tasate.
Ingeneral,sunt utilizate pentru fotografia innatura,sau fotografii carenecesita odistanta foarte mare
fata desubiect.
Caavantaj majoralacestor obiective,mentionam puterea acestuia deseparare asubiectului fata de
planurile secundare,prin obtinerea unui campdeprofunzime foarte mic,mai exactplanul (subiectul
fotografiat)areoclaritate foarte mare,comparativ cuoricare dinplanurile aflate infata/spatele
acestuia.

52

Cannon800mm,f5.6,aprox 10.000euro
53

Sigma200500mm,f2.8,aprox 20.000euro
54

55

56

57

Clasificarea obiectivelor
Convertoarele foto
Desi nu reprezinta propriuzis unobiectiv, covertoarele sunt folosite frecvent infotografie.Acestea reprezinta un
ansamblu opticdestinat intercalari intre obiectiv si corpul camerei fotografice si caredetermina modificarea distantei
focale,prin crestere acesteia.Cele mai utilesunt teleconvertoarele,careamplifica distanta focala,si carepunla
dispozitia fotografului unansamblu opticcufocala mai mare,dar deolungime si ogreutate mai micasi,inplus,laun
pret foarte convenabil.

SigmaAPOteleconverter1.4XEXDG

Teleconvertor NikonTC1.7x
58

Clasificarea obiectivelor
Obiectivele Macro
Acest gen deobiective faceposibila,fara nici unfel deaccesoriu,sa reproducem subiecte laraporturi
de1:1sau chiar mai mari (aceasta insemnand caunobiect de23cmva umple intregul cadru al
fotografiei).
Majoritatea obiectivelor macropotrealiza raporturi dereproducere de1:1,dar exista si unele care
sunt construite pentru raporturi de3:1sau chiar 5:1.Inacest caz,si unsubiect de1cmpoate umple
intregul cadru alimaginii pe unsenzor fullframe.
Deregula,aceste obiective sunt folosite decercetatori,doctori si fotografi denatura consacrati.

1.Nikkor 60mmf/2.8DMicro~1350RON
2.Nikkor 105mmf/2.8GASSVRII~2500RON
3.Tamron AFSPf/2.8Macro1:1~1350RON
4.Tokina AF100f/2.8Macro1:1ATXM100ProD~
1570RON
59

60

61

62

63

64

65

66

Clasificarea obiectivelor
ObiectibeleLensbaby
Datoritaconstructieiflexibile,cuajutorulinelului,sepoatereglaselectivclaritateapeoanumita
portiuneacadrului(adicaseinclinaplanulfocal,claritateapierzanduseinrestulcadrului).
ObiectiveleLensbabysegasescinmaimulteversiuni.Leprimaversiune,caracteristicilesuntluminain
formadecometa,defazareaculorilorcarecauzeazaneclaritateasitrecereagradualadelaclaritatela
neclaritate.
FotografiilerealizateprinLensbaby,suntapartefiinddoarpeplaculcelorcareapreciazaimaginiile
realizateprininclinareaplanuluifocal,fotografiidenuntisi portretesuntincantatideatmosfera
romanticacreatadeastfeldeobiective.
VersiuneaimbunatatitaLensbaby2esteopticmaibunadecatprima,sinicitrecereaspreclaritatenu
este atat deputernica si brusca.
Lensbaby segaseste laora actuala,laversiunea 3Gce ofera unreglaj mai precis alclaritatii,control
totalalobiectivului,posibilitatea deexpunere mai lunga.

67

68

69

70

71

72

Obiectiv Lensbaby 3G
50mm f/2 pentru Pentax
Pret aproximativ
800 RON

73

Generalitati despre obiective foto

Citirea caracteristicilor depe obiectivele foto:
Motorul AFultrasonic
Canon:USM
Nikon:AFS
Sigma:HSM
Pentax:SDM
Lentile cudispersie
redusa
ED,ELD,LD,SLD

Sistemul AFcumotorultrasoniceste mai rapidsi mai precis decat cel

traditional.Acest lucru este foarte importantlaunteleobiectiv lacareAF
ul parcurge odistanta destul demare.Dinacest motiv,launteleobiectiv
mai serios doar acest sistem poate oferi oviteza deAFcorespunzatoare.
Obiectivele careauuna dintre aceste inscriptionari,sunt dotate cuuna sau
mai multe lentile cudispersie redusa,careajuta lareducerea aberatilor
cromatice,abreviere (Ca.).Prin eliminarea acestor erori serealizeaza
imagini mai clare si cucontrastmai bun.
Obiectivele careauinconstructie astfel delentile sunt bineinteles mai
scumpe,dar inpofida acestui fapt,launele valori dediafragma si anumite
pozitii dezoomtotnu garanteaza imaginefara aberatii cromatice.
Obiectivele dekitmoderne auastfel delentile,caresegasesc pana si in
obectivele aparatelor compacte.

74

Folalizare interna (IF)

Laobiectivele traditionale intimpul focalizarii ,lentila frontala seinvarte,

astfel este problematica utilizarea anumitor filtre si lafixarea parasolarului.
Lafel dederanjanta poate fi lafotografiile macrosi modificarea inlungime a
obiectivului,inacest caz si omodificare decativa milimetri putand influenta
iluminarea.TOATEACESTAsunt rezolvate prin Focalizarea Interna (IF),prin
carenu semodifica lungimea obiectivului si nici nu seroteste lentila frontala.

Lentile asferice (AS,ASP) Suprafata lentilelor normale este sferica.Lalentilele asferice inschimb,
rotunjirea scade spre marginile acestora.Acest lucru este necesar pentru
eliminarea aberatilor sferice.
Strat antireflex (N,SIC, Stratul antireflex reduceinprimul randreflexiile depe lentilele interioare,
asigurand astfel uncontrastmai bunsi oclaritate marita inconditii de
MC)
contralumina,inacelasi timp reducesi posibilitatea aparitiei delensflare.
Diafragma circulara
(CA Circular
Aperture)

Lamele diafragmei aufost realizate astfel incat seformeze uncerc inlocde

poligon.Prin aceasta solutie,bokehul (calitatea estetica alzonei
defocusate)este mai frumos.
75

Categoria profesionala Constructie deprecizie,garnituri si materiale decalitate,solutii deosebite

(L,EX)
toate acestea definesc categoria obiectivelor devarf.Obiectivele Ldela
Canonsau EXdelaSigma,reprezinta cea mai buna calitate printre obiective.
Modul M/A
Nikon,Sigma
Canon:FTM

Posibilitatea detrecere aobiectivului dinfocusmanualinfocusautomat,

chiar daca acestea sunt setate pe autofocus.

Obiective tip
GNikon

Obeictive tipG(gelded)sunt obiective carora lelipseste inelul de

deschidere adiafragmei,si potfi folosite doar pe aparate DXcufocus
automatsi manaul unde deschiderea diafragmei este controlata pin
procesorul aparatului

76

DX este denumirea senzorului cudimensiunea deaproximativ 24x16mm,si inconsecinta,aobiectivelor

createspecialpentru aparatele foto DSLRdotate cuacest tipdesenzor.Intre aceste aparate senumara
modele D40,D60,D80,D90,D3000,D5000,D300S.Deoarece senzorul DXeste mai mic decat cadrul
unui filmfoto,24x36mm(careeste si dimesiunea celui dealdoilea formatdesenzor Nikon,denumit
FX),obiectivele DXaufost createpentru aproiecta uncerc alimaginii mai mic decat obiectivele pentru
formatul filmului foto (sau pentru senzorul FX).

77

78

Focalizarea
Focalizarea corecta este oconditie obligatorie pentru ofotografie reusita.
Unsubiect defocalizat outoffocus compromite rezultatul finalalimaginii.
Sespune caunsubiect este focalizat sau sesitueaza inplanul defocus,atunci cand acesta este inclus in
planul defocus.
Planul defocuseste regiunea unica aimaginii,decalitate maxima(sharpnessmaxim)planparalel cu
suprafata obiectivului.Inlimbaj uzual,acest plansereducelatermenul dedistanta defocalizare.
Distanta defocalizare este ajustabila ingeneral,delaminim5cmlaobiectivele macro,4560cmpentru
teleobiective pana lainfinit,inmodnormal.
Dinpunctul incarecade planul defocus,claritatea elementelor descreste logaritmic si ingeneral,este
acceptabila pe odistanta denumita dof depthoffield (profunzimeadecamp),otreime infata
subiectului si 2treimi inspatele acestuia.
Controlul profunzimii este unfactorcheie inobtinerea unor fotografii decalitate.Separarea subiectului
defundalul difuz si controlul creativ alprofunzimii sunt chestiuni ce fac ofotografie sa devina cu
adevarat interesanta si sa atraga admiratia privitorului.
79

Focalizarea
Controlul profunzimii este poate cel mai rafinat factordecompozitie aimaginii.Dinpacate
profunzimea campului declaritate nu este tocmai simplu decontrolat.
Profunzimea campului deexpunere DOF(DepthOfField)
Printre calitatile DSLRurilor senumara si posibilitatea deamodifica delausor pana la
foarte puternic,profunzimea decamp.
Printre altele,aceasta caracteristica aimaginii deosebeste cadrele amatorilor decele
profesionale si filmarile videonormale,fata declipurile DSLRurilor.
Profunzimea decampeste cuatat mai marecucateste mai inchisa diafragma,respectiv cu
catmai mareeste campul decuprindere alobiectivului,prin distanta focala.
Cuungrandangular (superangulare,wideangle)si odiafragma inchisa dela1mpana la
infinit,totul este clar,inschimb launteleobiectiv cudiafragma deschisa,planul declaritate
poate fi redus pana lacativa cm.
80

Focalizarea
Alegerea intro profunzime decampmicasau mare,depinde desubiect si decumva
imaginati cadrul,launpeisaj deexemplu,este recomandat sa folosim oprofunzime decamp
mare,incazul acesta vom folosi deregula odiafragma inchisa.
Laportrete si modele inschimb,fundalul clar este deranjant,detaliile fundalului putand fiind
reprezentate neclar prin alegerea unei diafragme deschise,bineinteles folosindune deun
teleobiectiv.
Lamulte subiecte,profunzimea decamp,este atat demicaincat decele mai multe ori
trebuie aleasa odiafragma inchisa pentru unrezultat bun,deexemplu:fotografiile macro
carereprezinta realistsubiectul sau cadrerealizate cuteleobiective cuodistanta focala de
peste 600mm.
Laexemplele mai sus mentionate,trebuiesc reglate foarte exactdiafragma si focalizarea,
pentru cacea mai micaeroare poate scoate totalsubiectul dinplanul declaritate.
Variabilitatea campului deprofunzime difera infunctie decategoria DSLRurilor dimensiunea
senzorului deimagine)si bineinteles claritatea obiectivului folosit.
81

Campul deprofuzime
Laobiectivele profesionale ne sta ladispozitie oscala mai larga devalori dediafragma,de
exemplu:marimi intre f:2pana laf:32,pe cand laobiectivele dekit,aceasta este simtitor
mai restransa delaf:5,6pana laf:22.
Nivelul profunzimii decampdepinde si dedimensiunea senzorului.Cucateste mai mare
senzorul cuatat este mai micaprofunzimea decamp,corespondenta aceleiasi diafragme si
implicit,nivelul deneclaritate alfundalului.

Dimensiunea campului de
profunzime creste odata cu
micsorarea diafragmei

82

Campul deprofuzime

Marimea campului de profunzime este invers

proportionala cu distanta focala a obiectivului
83

Campul deprofuzime

Marimea campului de profunzime descreste odata

cu micsorarea distantei de la camera la subiect
84

Focalizarea
Focalizarea seregleaza manualsau automat(AF autofocus),dinobiectivul foto,dar lamajoritatea
camerelor SLR/DSLR,aceasta sefaceautomat,cuajutorul procesorului TTL autofocus.
Acesta este unprocesor internalaparatului foto sau alobiectivului,caremasoara prin intermediul unor
calcule algoritmice,claritatea prin compararea nivelului decontrastintre 2sau mai multe puncte din
imagine.
Inmomentul decontrastmaxim,senzorul TTLalobiectivului sau albodyului,transmite catre
procesorul aparatului foto unsemnal,demaximaclaritate,ce urmeaza sa transmita catre unsistem
mecanic fixarea si reglarea lentilelor inobiectivul foto.

85

Focalizarea
Aparatele digitale noi dispun detehnologia AIAF ArtificialInteligence AutoFocus,prin careprocesorul
ghiceste ceea ce dorim sa focalizam,insa aceasta metoda ducelasubiecte impropriu focalizate.
Atat caincepatori catsi caexperti indoemeniul fotografic,recomandam utilizarea autofocusului
simplu,sau manualinconditiile deluminozitate slaba,acolo unde procesorul,datorita nivelului de
contrast,nu sepoate calcula cuexactitate aceasta distanta.
Majoritatea camerelor DSLR,entrylevel pana lacamerele toplevel,dispun de2moduri delucru in
sistemul autofocus.
Autofocus single,AF S.
Inmomentul apasarii butonului dedeclansare,pana lajumatate dincursa acestuia,aparatul de
fotografiat va calcula inmodautomat,focusul pana lapunctul stabilit decatre fotograf,prin vizorul
aparatului,si seva opri inmomentul incaresubiectul este focusat,asteptand apoi realizarea completa
acursei decatre fotograf,invederea realizarii fotografiei.
Focalizarea completa si corecta asubiectului incadrat inpunctul defocus,ne este semnalata decatre
camerafoto,printrunsemnal sonor (beep),si prin aprinderea inviewfinder aunui bec deculoare
verde/rosie.
86

Focalizarea
Aceasta focalizare corecta,inlispa celor 2elemente desemnalizare,poate fi observata decatre
fotograf,prin clarificarea imaginii inzona defocusstabilita.
Acest moddesetare afocalizarii,sefoloseste atunci cand dorim realizarea unor fotografii cusubiecte
statice,carenu necesita deplasarea incadrarii inpermanenta pana larealizarea fotografiei.
Autofocus continous,AF C.Acest modsecaracterizeaza prin reglarea permanenta afocusului de
catre obiectivul sau aparatul foto,atata timp catbutonul dedeclansare este apasat pana inmomentul
apasarii completealacestuia invederea realizarii fotografiei.
Modul defocuscontinuu,seutilizeaza ingeneral,lafotografierea subiectelor inmiscare,practic
subiectul este focalizat atata timp catbutonul dedeclansare este tinut apasat pe jumatate dincursa lui.

87

Timpul deexpunere
Timpul deexpunere
Termenul caredescrie intervalul detimp standardmasurat insecunde,incareobturatorul sta deschis,
permitand luminii sa ajunga lasenzor pentru alimpresiona,poarte denumirea detimp deexpunere.
Diafragma unui aparat functioneaza caunrobinet.Daca robinetul este deschis pe jumatate,unpahar
va fi umplut pe jumatate inacelasi timp incarear fi fost umplut complet daca robinetul eradeschis
complet.
Lafel si incazul filmului:daca pentru oexpunere corecta este necesara diafragma f:4,dar fixati
diafragma laf:5.6,filmul va primi jumatate dincantitatea delumina necesara unei expuneri corecte.
Acelasi lucru sepoate spune si despre timpul deexpunere.Cand robinetul este deschis,unpahar care
sar umple in4secunde va fi umplut doar pe jumatate in2secunde.
Principiul este valabil si incazul filmului.Daca expunerea corecta cere untimp de1/30s,dar folositi
untimp de1/60s,atunci filmul va primi doar jumatate dinlumina necesara expunerii salecorecte.
Pentru aobtine oexpunere corecta,cantitatea delumina (diafragma) trebuie corelata cutimpul de
expunere potrivit.
Deschiderea completa arobinetului va umple paharul in2secunde.Deschiderea pe jumatate a
robinetului va umple paharul in4secunde.Rezultatul este acelasi paharul este plin.
88

T
K

2
LS
N

Timpul deexpunere
Seconsidera timp deexpunere scurt,intre valorile 1/30secunde si 1/4,000secunde.
Seconsidera timp lungdeexpunere,valorile cuprinse intre 1/20secunde si 30secunde (bulb).
Bulbulreprezinta posibilitatea deaexpune fotografia atata timp catdeclansatorul este tinut apasat.
Lafotografierea cutimpul deexpunere lung,serecomanda utilizarea telecomenzii (infrarosu sau pe
fir),pentru actionarea shutterului,si implicitfolosirea unui trepied foto.

Exponometru
Este parte constructiva aaparatului defotografiat,exterioara sau interioara,destinata determinarii
timpului corect deexpunere aunei fotografii..
Masurarea expunerii insistem TTL TroughTheLens,NUsefacecuexponometrul externfara asetine
seama desistemul opticsi depierderile delumina,ci doar cucel internmasurand lumina caretrece
prin obiectiv si ajunge lasenzor.

89

Timpul deexpunere
Ecuatia careintegreaza parametrii implicati inexpunerea corecta este urmatoarea:

T
K

2
LS
N

T:timpul deexpunere insecunde

N:diafragma exprimata canumitorul fractiei f:x
K:factordecorectie ce depinde demodelul exponometrului folosit
L:luminozitatea medie ascenei defotografiat (lumina reflectata)
S:sensibilitatea substratului fotosensibil exprimat pe scala ISO.

90

T
K

2
LS
N

Sensibilitatea ISO
ISO InternationalOrganizationforStandardization
Intermeni fotografici,ISOreprezinta nivelul desensibilitate amaterialului fotosensibil,incazul
nostru nivelul desensibilitate asenzorului CMOSdinaparatul defotografiat.
Acest standard,sereprezinta prin numere incepand dela20pana la25,600.Cucateste mai mare
valoarea ISO800 1,600 3,200 cuatat este senzorul devine mai sensibil lalumina.
Daca ISOdetermina sensibilitatea lalumina,si automatinregistreaza lumina finala decompunere a
imaginii,atunci acea sensibilitate asenzorului va calcula impreuna cudiafragma si shutterspeedul
catdeluminoasa va fi fotografia (catdemulta lumina va fi absorbita desenzor).
Ovaloare ISOnormala intre 200si 800seva traduceprintro sensibilitate redusa lalumina,ceea ce
automatimplica mai multa lumina pentru aexpune corect fotografia.
Este deinteles cainconditii deluminozitate slaba,sa ne ajutam deacest parametru,atat catcamera
foto ne permite acest lucru,fara aintroduceprea mult zgomot inimaginesi aasigura untimp de
expunere rezonabil aimaginii.

91

T
K

2
LS
N

Sensibilitatea ISO
Ridicarea prea tareanivelului desensibilitate aacestor puncte ce formeaza senzorul foto,creaza
patrate mult mai luminate,vizibile infotografiile ce poarta denumirea intermeni tehnici fotografici de
zgomot deimagine.
Acest zgomot deimagine semanifesta prin aparitia degranulatii dediferite culori si nuante,pe
intreaga imagine.
Nu exista reguli generalvalabile insensul folosirii unei anume sensibilitati ISO,singura solutie pentru a
intelege modul,timpul deexpunere si nivelul diafragmei,inrelatia cuISO,este doar practica.
Inlinii mari,sensibilitatea ISOovom alege infunctie deconditiile deiluminare.
Pentru zile luminoase,insorite (fotografie depeisaj sau innatura)serecomanda osensibilitate scazuta
(intre 50si 200).
Cucatvaloarea ISOeste mai mare800 25,600vom putea realiza fotografii inconditii delumina foarte
slaba,obtinand imagini foarte luminoase insa mai putin lipsite declaritate si implicitunnivel de
zgomot mare.

92

Generalitati despre imaginea digitala

Pixeli
Pixelul este unelementcomponent,deobicei foarte mic,alimaginilor grafice (fotografii,desene etc.)
digitale.Cuvntul provine dinengleza dela PictureELements (elemente deimagine).Seprescurteaza
prin "px",uneori si cu"p".Unmultiplu desintrebuintat este 1Mpx =1megapixel =1milion pixeli.
Pixelul este considerat cea mai micabucata deinformatie careconstituie oimaginedigitala.Inurma
imbinarii amilioane depixeli,seobtine imaginea digitala printrunefect opticce nu poate fi depistat de
ochiul uman.
Calitatea imaginii depinde,inmareparte,denumarul depixeli folosit,deunde provine si termenul de
rezolutie foto.
Dimensiunea imaginii digitale este specificata de2caracteristici,si anume,numarul depixeli aflat pe
lungimea si latimea imaginii sau numarul totaldepixeli.Aceasta dimenisiune este exprimata deforma
numar depixeli pe lungime x numar depixeli pe latime,deexemplu 4,288x2,848pixeli;unde 4,288
este numarul depixeli pe lungime,iar 2,848este numarul depixeli pe latime,xul seciteste cu in
modul deexprimare uzual.
Astfel,putem spune caavem oimaginede4,288cu2,848pixeli sau 12,212,224,adica 12megapixeli.
93

Generalitati despre imaginea digitala

Formate deimagine
JPEG,JPG JointPhotographicExpertGroup,acesta este cel mai uzual formatdecodare aimaginii,
dezvoltat specialpentru reproducerea imaginilor,inspecialpentru imaginile utilizate inpagini deinternet
sau diverseaplicatii.
Cutimpul,acest formatadevenit unstandardinternationalpentru majoritatea aparatelor defotografiat,
fiind implementat decatre toti producatorii decamere/aparate foto digitale.
Inciuda popularitatii si dezvoltarii acestui format,standardul JPEGprezinta undezavantaj majorin
domeniul fotografic profesional deoarece imaginile inacest formatsunt comprimate digital,ceea ce
scade foarte mult calitatea imaginii reproduse,si implicitposibilitatea deprelucrare amanuntita dupa
fotografiere.
Indomeniul fotografic,seindica utilizarea acestui format,atunci cand nu dispunem desuficient demult
spatiu pentru atrage unnumar destul demaredecadresau nu mai este necesara nici oprelucrare a
imaginilor dupa fotografiere.
TIFF TaggedImageFileFormat,este unstandardinternationaladoptat inindustria tipografica ce se
caracterizeaza printro dimensiune semnificativ mai maredecat cea aJPEGului,oferind totodata si
posibilitatea decompresie,pastrand calitatea imaginii mult mai bine decat cea informatJPEG.
Cadezavantaj majoralacestui format,putem mentiona dimensiunea foarte mareinmegabyte si
spatiul excesiv pe careil ocupa inmediile destocare.
94

Generalitati despre imaginea digitala

RAW spre deosebire deJPEGsi TIFF,RAWnu reprezinta vreun acronim misterios ci areoriginea in
cuvantul englezesc "raw"careinseamna "materie prima".
Comparativ cuJPEGul formatul RAW,ne ofera oplaja mult mai extinsa depeste 50%decorecturi,ce se
potaplica ulteriorimaginii,cumar fi:balans dealb,contrast,acutanta (calitatea decontur),saturatia
culorilor,aplicare filtre digitale,redimensionare larezolutia presetata pastrand intacte toate
caracteristicile imaginii.
Toate aceste informatii,mai sus mentionate,sunt stocate separat infisierul RAW,ceea ce explica
dimensiunea inmegabyte,deaproximativ 4sau 5ori mai maredecat aunui fisier JPEG.
Informatiile depind inmodesential decapacitatea senzorului CMOS,deatransmite procesorului
aparatului foto,acesti parametrii careulteriorsunt decodati cuajutorul aplicatilor profesionale de
editare foto cumar fi AdobePhotoshop,AdobeLight.
Secrede,inmodobisnuit,despre fisierele RAWcaele produc imagini carenu sunt atat declare precum
cele JPEG,insa aceasta informatie este totaleronata deoarece standardul RAWasculta imaginea
inainte deaocompune si deaoreda pe displayul aparatului.
Calitatea imaginii depinde denivelul deprofesionalism alfotografului ce postproceseaza fotografia,
inainte deafi trimisa spre unmediu deimprimare sau convertita intrunformatuzual gen JPEG/TIFF.

95

Generalitati despre imaginea digitala

Avantaje JPEG

Avantaje RAW

Fisiere dedimensiuni mai mici,mai

economice

Fisierul contine intreaga informatie furnizata decaptator

Sunt manipulatemai rapidincamera

Permitmodificarea ulterioara aunor parametrii deexpunere dar mai

ales:temperatura deculoare si IE

Potfi imediat imprimate pe hartie

Fisierul poate fi convertit inimagini TIFFde16biti/canal

Prelucrarile sunt aplicate doar inmomentul salvarii informatTIFFsau
JPEGsi nu afecteaza fisierul RAW

Dezvantaje JPEG

Dezavantaje RAW

Nu permitdecat procesari demicaamploare

Procesarea fisierului este consumatoare detimp

Procesarile si salvarile repetate altereaza

rapidcalitatea imaginii

Nu exista unstandardgeneralvalabil.Fiecare producator arepropriul

format,unii producatori chiar mai multe!

Calitate uneori nesatisfacatoare pentru

imprimari deinalta calitate.

Nu exista nici ogarantie caproducatorul va pastra pe viitor

compatibilitatea cuvechile formate
Necesita programe dedicate;unii producatori levand separat de
camera.
96