Sunteți pe pagina 1din 13

Muntii

Piatra Craiului
- Perla coroanei carpatice-

Intocmit :
Marcu Vlad
Stoian Adrian
Suciu Levente
Tirca Stefan Cosmin

1/13

Cuprins:
Asezare si limite
Relieful
Apele
Clima
Vegetatia
Fauna
Monumente ale naturii si rezervatii
Rezervatia naturala Piatra Craiului Mare
Trasee montane

2/13

Asezare si limite
Muntii Piatra Craiului sunt deosebiti fata de alti munti ,cunoscuti prin
volumul sau inaltimea lor, datorita profilului lor indraznet. Ei se ridica brusc
din Tara Barsei la capatul de nord-est prelungindu-se pana la Podul
Dambovitei.
Creasta izolata si golasa a Pietrei Craiului datoreaza impresia de
maretie vecinatatii inaltimilor modeste ale muntilor marunti din jur (Tagla
Persani) sau culoarului depresionar RucarBran, ca si departarii fata de
voluminoasele masive muntoase cu care se invecineaza in linii generale.
Catre nord-vest si nord, limita masivului urmeaza valea Barsa Mare,
care il desparte de muntii TaglaPersani, in timp ce catre rasarit limita stricta
este pe vaile oponente: Raul Mare al Zarnestilor si Dambovicioara
Brusturet, care il despart de Magura Branului si de munceii Dambovicioarei.
Limita dinspre sud si vest trebuia plasata in lungul Dambovitei superioare.
Pe mai bine de 1200 ha pe ambii versanti ai masivului, intre varful La
Om si Curmatura, a fost organizata, inca din anul 1938, una din cele mai
bogate rezervatii naturale din muntii nostri; pusa sub ocrotirea legii si sub
ingrijirea Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Aceasta
rezervatie ocupa vastul teritoriul de pe ambii versanti ai Pietrei Craiului
Mari, incepand din dreptul Coltilor Gainii pana sub Curmatura.

3/13

Relieful
Asa cum am aratat mai sus, Piatra Craiului se infatiseaza sub aspectul
general al spinari proeminente; detasata categoric fata de zonele invecinate,
dirijata pe directia generala NE SV si usor incovoiata la mijloc, aceasta
uriasa spinare calcaroasa incepe in Piatra Mica, ale carei pante bogat
impadurite coboara pana in tarinile si toplitele din marginea orasului
Zarnesti si sfarseste in Pietricica, ale carei ultime pante sudice coboara pana
la confluenta Dambovicioarei cu Dambovita.
De-a lungul a peste 22 km, aceasta spinare inalta si golasa culmineaza
in varful La Om (sau Piscul Baciului, 2238m altitudine), putand fi
descompusa in urmatoarele subunitati de relief:
a. Piatra Mica, o anexa cu aspect de dom, de inaltime modesta
(1816m), despartita de restul masivului prin adanca inseuare Curmatura
Pietrei Craiului (1620m alt.), iar fata de Magura Branului prin ingustul
defileu al Raului Mare al Zarnestilor;
b. Piatra Craiului Mare, spinarea propriu-zisa a masivului, al carei
punct de maxima altitudine este varful La Om, incepe sa se desfasoare din
varful Turnu (1923 m alt.), ridicat cu 300m deasupra Curmaturii, si se
prelungeste catre sud-vest, pentru a culmina cu o serie de piscuri care se
mentin la un nivel mediu de 2100-2200m.
c. Pietricica este o continuare mult mai coborata a spinarii principale
si incepe din saua Funduri (1889), trecand apoi prin puncte din ce in ce mai
joase.
Versantii de apus si nord-vest ofera privirilor, dinspre valea superioara
a Dambovitei si respectiv dinspre Barsa Mare un abrupt de o inclinare care
atinge pe alocuri verticala.
In general greu accesibil, fiind deosebit de accidentat, acest abrupt
este principala podoaba a masivului, semnul sau de unicitate in ansamblul
Carpatilor nostri. Atingand o lungime de 16km, acest abrupt se inalta
maiestuos deasupra limitei superioare a padurilor.
Trecerea dinspre Piatra Craiului spre Muntii Fagaras se face fara nici
o piedica, in zona de contact dintre calcarele de la Umerii Pietrei Craiului si
sisturile cristalina ale munceilor Tamasel.
Rocile care formeaza acesti munti sunt calcaroase, aici intalnindu-se forme
de relief caracteristice si spectaculoase: pesteri (printre care Pestera
Stanciului, unde se spune ca s-ar fi adapostit haiducul Stanciu al Bratului),
arcade cum sunt cele de La Zaplaz sau Ceardacul Stanciului, grohotisuri

4/13

cum este Moara Dracului sau Marele Grohotis, sau acoperisuri naturale
formate din stanca cum este Muchia Rosie.

Apele
Constitutia geologica a Pietrei Craiului, preponderent calcaroasa, se
caracterizeaza prin imposibilitatea retinerii apelor de infiltratie sau de
siroire, pentru a da nastere unor panze freatice si, in final, unor vai cu apa.
Asa se explica faptul ca in timp ce vaile care brazdeaza trupul masivului sunt
lipsite de apa, singurele vai cu apa sunt cele de la periferia masivului: Barsa,
Dambovita, Dambovicioara, cu unii din afluentii lor.
Raurile de pe teritoriul parcului apartin de doua bazine hidrografice
principale: Bazinul Oltului in N si bazinul Dambovitei in S. Cumpana de ape
dintre ele urmareste aliniamentul La Umeri - Vf. Grindu - La Table - Dl.
Sasu - Vf. Sterghiori. Pe teritoriul Parcului National se delimiteaza patru
bazine hidrografice:
1. Bazinul Barsei - In partea nordica a masivului, Barsa Mare, afluent al
Oltului, este principalul rau colector, care marcheaza limita nordica a
parcului.
2. Bazinul Raul Mare al Zarnestilor - Principalul colector al apelor de pe
versantul estic al masivului Piatra Craiului este Raul Mare al Zarnestilor sau
Valea Prapastiilor, afluent al Barsei Mari. El capteaza toate paraiele ce vin de
pe versantul de rasarit, pasunile Zanoaga, Curmatura si Vladusca care nu au
un debit permanent. Ele pot sa sece vara, in special in regiunea cheilor, sau
sa inregistreze un debit relativ mare in perioada de topire a zapezilor sau in
timpul ploilor de primavara (lunile mai-iunie).
3. Bazinul Dambovicioarei - Raul Dambovicioara marcheaza o parte din
limita estica a parcului, captand o serie de paraie dintre care cele mai
importante sunt: Valea Grindu, Valea Capatanelor, Valea Steghii, Valea cu
Apa, Valea Muierii etc. Raul isi mareste considerabil debitul in aval unde
primeste apele izvoarelor carstice Galgoaie (300 l/s), care reprezinta de fapt,
izvoarele raului Dambovicioara.
4. Bazinul Dambovitei - Principalele cursuri de apa colectate de pe teritoriul
parcului sunt:Valea Dragoslovenilor cu afluentii Valea Tamasului si Padina
Lancii, Valea lui Ivan, valea Urzicii, Valea Larga, Valea Speriata, Valea

5/13

Gruiului si Valea Berila.


Apele subterane, caracteristice masivului, sunt delimitate in doua
bazine hidrocarstice: Bazinul Prapastiile Zarnestilor in nord si Bazinul
Dambovicioara in sud.

6/13

Clima
Pozitia geografica,orientarea generala si configuratia specifica a
reliefului Pietrei Craiului,totul axat pe o linie de creasta inalta si
izolata,asezata perpendicular pe axul general est-vest al culmii Carpatilor
Meridionali, au
imprimat climatului anumite particularitati ,
desi in general clima se inscrie in limitele admise pentru celelalte zone
montane invecinate.
Temperatura medie anuala este usor superioara zonelor montane
invecinate,datorita faptului ca rocile calcaroase predominante absorb mai
multa caldura ; astfel, cifra medie anuala este, pentru zona inferioara a
masivului de 2O C, iar pentru cea superioara de 0 O C, in vreme ce in Bucegi,
Iezer sau Fagaras ea coboara pana la -2 O C.
Vanturile, reprezinta un factor climatic important pentru Piatra
Craiului, datorita faptului ca spinarea inalta a acestui masiv se ridica
puternic intre doua culoare depresionare (unul la est: culoarul Rucar-Bran;
altul la apus: culoarul Barsa-Tamas) pe unde se scurg in permanenta masele
de aer pe cei doi versanti ai Carpatilor Meridionali.
La nivelul crestei principale a Pietrei Craiului, curentii de altitudine
circula in permanenta, cu variatii doar de intensitate si de directie; curentul
dominant ramane totusi cel din sectorul nord-vestic.
Precipitatiile sunt abundente in Piatra Craiului, media anuala
cantitativa atingand 1000-1200mm, din care lapovita si ninsoarea acopera
circa 50%. Cele mai abundente ploi se inregistreaza in lunile mai-iunie, cele
mai reduse in lunile de toamna, iar cele mai putine caderi de zapada in lunile
februarie si martie; foarte frecvente sunt in lunile de vara, aversele de ploaie
insotite de descarcari electrice, datorate curentilor ascendenti de pe cei doi
versanti opusi ai masivului.

7/13

Vegetatia
Padurile ocupa numai poalele celor doi versanti ai Pietrei Craiului,
pana la altitudinea medie de 1600m (pe versantul de rasarit) si circa 1700m
(pe cel de apus si nord-vest); ele sunt alcatuite din amestec de fag cu
rasinoase ca bradul alb sau palcuri izolate de tisa catre limita superioara a
zonei impadurite.
Grohotisurile calcaroase care imbraca poalele masivului la nivelul
mediu de circa 1600-1650m sunt adevarate gradini botanice naturale unde se
dezvolta o flora deosebit de abundenta, cu numeroase exemplare de :linarita,
macris, firuta, mac galben, muscata.
In zonele superioare ale masivului, pe branele de altitudine (18002100m) ca si pe creasta, la peste 2000 de m altitudine, pot fi identificate
exemplare mai rare de argentica, relict glaciar cu flori albe, apoi muscatele
numite ciocul berzei, gentiane sau ghinture albastre, nemtisori, garofite
pitice, merisori, afini si tufe de smirdar.
La nivelul ierburilor diversitatea floristic este reprezentat de mai
specii i subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege
sau endemice pentru aceast zon a rii. Garofia Pietrei Craiului (Dianthus
callizonus)

8/13

Specii floristice semnalate n arealul parcului: garofia Pietrei


Craiului (Dianthus callizonus), specie endematic ce crete numai pe
stncriile i grohotiurile
Pietrii Craiului, sngele
voinicului (Nigrittela
rubra), floareareginei (Leontopodium
alpinum Cass.), bujorul de
munte (Rhododendron),
macul galben (Papaver
alpinum), iedera alb
(Daphne
blagayana), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), linari (Linaria
alpina), morcoveanc (Pleurospermum austriacum), talpa ursului
(Heracleum palmatum), bunghior (Erigeron uniflorus i Erigeron atticus),
mixandre slbatice (Erysimum witmannii), floare-de-perin (Anthemis
tinctoria ssp. fussii), clopoei (Campanula patula ssp. abietina), orhidee (cu
specii de: Cephalanthera longifolia, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia
odoratissima), cpunic (Cephalanthera rubra), buzior (Corallorhiza
trifida), garoaf (cu specii de: Dianthus glacialis ssp. gelidus, Dianthus
tenuifolius, Dianthus giganteus ssp. banaticus, Dianthus henteri), bunghior
(din speciile: Erigeron uniflorus, Erigeron atticus i Erigeron atticus),
ghinur (Gentiana clusii), untul vacii (Orchis morio), poroinic (Orchis
ustulata), puca-dracului (Phyteuma tetramerum), foaie-gras (Pinguicula
alpina), ptlgin (Plantago atrata) sau darie (Pedicularis exaltata).

Fauna
Fauna de nevertebrate este deosebit de bogata prezentand un deosebit
interes stiintific. Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91
de specii descrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii
endemice pentru Piatra Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida)
si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari).
Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de fluturi, pana
pana in prezent fiind identificate peste 216 de specii unele rare sau
endemice: Psodos coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea
zeta sandorokovacsi subspecie endemica in Carpati;Erebia pronoe, specie
cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi; Pieris
9/13

bryoniaespecie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc.


Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ
cu celelate grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni
si reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a
legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna).
Parcul National Piatra Craiului detine o ornitofauna bogata,
reprezentata prin cele 111 specii identificate pana in prezent pe acest
teritoriu, din acest punct de vedere fiind o zona ideala pentru observarea
pasarilor. Multe dintre acestea sunt mentionate ca specii strict protejate in
Conventia de la Berna - Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a
habitatelor naturale din Europa (legea nr. 13 din 11 martie 1993) si in
Conventia de la Bonn -Conventia privind conservarea speciilor migratoare
de animale salbatice (legea nr. 13 din 8 ian. 1998).
Conditiile climatice si geologice, geomorfologia si structura florei si
vegetatiei din Parcul National Piatra Craiului au determinat pastrarea unei
diversitati aparte in grupul mamiferelor.
Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna intregii tari,
peste 40% traiesc si in masivul Piatra Cariului.
Pana in prezent au fost identificate 21 de specii de lilieci, care se
adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul
parcului. Dintre acestea, o mare parte intra in categoria specii strict protejate
conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar
conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus
ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys,
Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus - este inclusa in
Conventia de la Bonn. De mentionat ca pe teritoriul Romaniei sunt protejate
toate speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea
Romaniei la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa , adoptat la
Londra la 4 decembrie 1991.
Parcul National Piatra Craiului gazduieste o populatie bogata de
carnivore mari: urs - Ursus arctos; lup - Canis lupus; ras - Lynx lynx.
Studiile realizate au aratat existenta a trei culoare de circulatie ale acestor
specii intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un
regim special de protectie.

10/13

Monumente ale naturii si rezervatii


In fruntea listei elementelor de flora declarate monumente ale naturii
de pe teritoriul Pietrei Craiului va trebui sa asezam aceasta rarisima specie
de garofita care a primit denumirea de garofita Pietrei Craiului.
Floarea de colt se afla intr-un avansat stadiu de disparitie de pe
stancile Pietrei Craiului.
Alte plante declarate monumente ale naturii mai mentionam :
argintica, brandusa, ghintura galbena, sangele voinicului, smirdarul si cu
tisa.
Dintre elementel de fauna declarate monumente ale naturii se remarca
urmatoarele: capra neagra, rasul, cocosul de munte, acvila si pastravul.

Cabane si refugii
Cabana Plaiul Foii (849 m alt, 13km de la Zarnesti), este situata pe
malul stang al Barsei Mari in imediata apropiere a confluentei Barsei
Grosetului cu Barsa Tamasului. Este cea mai veche casa de adapost din
Piatra Craiului; inca de la sfarsitul secolului trecut, pe malul drept al Barsei
se afla un refugiu cu 2 incaperi.
Cabana data in folosinta in anul 1937, cu o capacitate de 110 locuri de
cazare, a fost reamenajata si modernizata de curand.
Cabana Curmatura (1470m alt.) este situata pe versantul nord-vestic
al Pietrei Craiului, imediat la sud de Curmatura care separa muntele Piatra
Mica de Piatra Craiului Mare.
Cabana Brusturet este singura casa de adapost care deserveste
extremitatea sudica a Pietrei Craiului.

Trasee montane
Cabana Curmtura - aua Crpturii - Valea Crapaturii - Crucea lui Garni (martie 2014)
Zrneti - Padina Hotarelor - Vf. Turnu (iulie 2013)

11/13

Vf. Turnu - Padina indileriei - Zrneti (iulie 2013)


Hidrocentrala Clbucet - Cabana Garofia Pietrei Craiului (mai 2012)
Cab. Garofita - Marele Grohoti - Cerdacul Stanciului (mai 2012)
Cerdacul Stanciului -

Padina Lancii -

Cabana Garofia Pietrei Craiului (mai 2012)

Satul Petera - Casa Folea - aua Joaca (octombrie 2011)


Satul Petera - Satul Mgura (octombrie 2011)
Plaiul Foii - La Lanuri - aua Grindului (august 2011)
aua Grindului - Vf. La Om - Vf. Ascuit - Cabana Curmtura (august 2011)
Cabana Curmtura - Vf. Turnu - Saua Padinei Inchise (august 2011)
Vf. Ascutit - Saua Padinei Inchise (martie 2014)
Saua Padinei Inchise - Brna Caprelor - Refugiul Diana (august 2011)
Saua Padinei Inchise - Cabana Curmtura (martie 2014)
Refugiul Diana - Plaiul Foii (august 2011)
Plaiul Foii - Ref. Speranelor - Braul Cioranga - Vf. Ascuit (martie 2014) !

12/13

13/13