INREGISTRAREA ACTIVITATII ELECTRICE A MUSCULATURII CARDIACE

Scopul lucrarii
Abordarea

studiului

cardiovascular

prin

studierea

componentelor

semnalului

electrocardiografic.
-cunoasterea modului de generare a activitatii electrice din celulele musculare
- masurarea duratelor si amplitudinilor semnalului elecrocardiografic pentru diferiti subiecti
in scopul comparatiei cazurilor normale cu cele patologice.
Materiale si dispozitive necesare
-

Dispozitiv electrocardiografic, prevazut cu electrozi metalici cu suprafata mare

Material adeziv pentru fixarea electrozilor

Gel pentru asigurarea conductibilitatii electrice la contactul electrod piele

Osciloscop catodic cu memorie sau sistem de achizitie de date pe computer.

Fenomenologie
Celulele nervoase si celulele musculare raspund la actiunea unor stimuli externi, printr-un
fenomen care se numeste bioelectrogeneza. Acest fenomen foarte complex consta in aceea
ca In membranele acestor celule, se poate genera un potential electric (de repaus sau de
actiune). Aparitia potentialului de actiune conduce la modificarea potentialului membranei
care va permite trecerea diferitelor tipuri de cationi mici (sodium, potasiu, calciu).
Microtransportul prin membrane poare fi realizat in mod
- pasiv (fara consum de energie metabolica, avand ca baza moleculara canalele ionice)acesta
fiind la randul sau prin
= difuziune simpla (circulatia ionilor sau moleculelor mici, ca apa, ureea, glucoza, se
facev sub actiunea gradientilor)
= difuziune facilitata (prin intermediul unor proteine care cupleaza solvitul la
suprafata membranei pentru a trece mai departe)

- activ (cu consum de energie metabolica stocata in moleculele de tip ATP, NADH), avand ca
baza moleculara pompele ionice.
=activ primar
=activ secundar
=translocatie de grup (transportul unei molecule este insotit de modificari
structurale)
TRANSPORT PASIV
1. Difuzia simpla
Sub actiunea unui gradient electrochimic (ce poate fi datorat concentratiei si
potentialului electric ) prin membrana va trece un flux de molecule. Acest tip de
difuziune respecta legea lui Fick, care spune ca fluxul de moleculwe sau ioni este
proportional cu gradientul electrochimic. Asta inseamna ca moleculele mici pot difuza
prin membrana numai daca sunt solubile la lipidele bistratului sau daca exista pori
membranari pentru cele hidrfile. Ionii mici pot difuza prin canalele membranare.

2. Difuzia facilitata
Acest tip de difuziune are nevoie de transport prin intermediari sub forma de proteine.
Proteina se gaseste in interiorul membranei, strabatand-o dintr-o parte in alta si este
capabila sa transporte astfel o molecula. Difuzia facilitata se aseamana cu procesele
enzimatice datorita vitezei cu care are loc si a prezentei unor alte molecule care ajung
sa inhibe procesul de transport (procese competitive). Prin acest tip de difuziune se
transporta anioni moleculari de uree , glicerol si alti neelectroliti in eritrocite sau glucoza
si aminoacizi prin membranele celulelor musculare si intestinale.
( )

Relatia care descrie aceasta difizie este o relatie a proceselor enzimatice MichaelisMenten.

TRANSPORT ACTIV
Transportul activ se efectuiaza impotriva gradientului electrochimic de deplasare
naturala a fluxurilor de ioni prin membrana. Pentru acest tip de transport este nevoie de
efort energetic, eliberat de cele mai multe ori, prin reactii de hidroliza (rupere)a
legaturilor fosfat ce alcatuiesc molecula de ATP.
1. Transport activ primar
Ionii mici cuplati cu energia eliberata in reactia ATP-ADP vor trece prin membrana
celulara.
2. Transportul activ secundar
Transportul activ primar al ionilor mici determina modificarea gradientului
electrochimic, de care vor beneficia alti ioni mici.
3. Translocatia de grup
Structura unei molecule, ce se deplaseaza printr-o membrana,

poate suferi

modificari structurale la nivelul atomilor constitueniti.

Energia utilizata la transportul activ, provine din hidroliza ATP-ului sub actiunea unei
enzime numita ATP-aza membranara. Ea este intalnita in structura pompelor ionice de
Na, K, Ca,etc. Aceste pompe au rolul de a pompa ionii in sens invers gradientului
electrochimic. Pompa de Ca este prezenta mai frecvent in reticulul endoplasmatic din
celulele musculare, avand un rol central in contractia musculara. Pompele de H si K sunt
prezente mai ales in plasmele celulelor din mucoasa gastrica. Pompele de H din
membranele citoplasmatice ale celulelor procariote si din membrana interna a
mitocondriilor asigura afluxul de protoni simultan cu catalizarea fosforilarii ADP-ului.
Energia necesara tansportului ionic impotriva gradientului de concentratie provine din
procesele redox localizate in aceste tipuri de membrane.

FLUXURI IONICE IN FIBRA MUSCULARA

In celula musculara potentialul de actiune prin membrana este strans legat de variatia
curentilor ionici de potasiu, sodiu si calciu .

Fig 1. Variatia potentialului de membrana in celula musculara cardiaca.

-

Depolarizarea rapida fata de potentialul de repaus al membranei (70-100mV), pana la

anulare sau pozitivare. Se produce permeabilizarea membranei pentru ionul Na sub
forma de transport pasiv spre citoplasma. (AB)

Peste influxul ionilor de sodiu se suprapune un influx de ioni de calciu dat de

deschiderea unor canale lente de calciu si sodiu (BC)
Cresterea concentratiei de calciu intracelular declanseaza contractia fibrei musculare.

Semnalul de contractare a fibrei este dat de golirea rezervelor de calciu din depozitele
intracelulare.
-

Repolarizarea electrica prin (CD)

-activarea pompelor ionice care
concentratie

actioneaza invers gradientului de

-activarea unor canale ionice de potasiu retarde, prin care en eflux de potasiu
restabileste potentialul de membrana.
Fluxul total de ioni prin membrana favorizeaza repolarizarea, pana la restabilirea
potentialului de repaus. Se produce si relaxarea elementelor contractile din celulele
musculare.
Aceste modificari survenite la nivelul potentialului electric al membranei celulei
musculare se pot observa si prin tehnici bazate pe electroi fixati intracelular- clamp voltage,
patch clamp etc.
Cu ajutorul electrozilor, conectati la nivelul pielii, se poate culege rezultatul
compunerii potentialelor de membrana generate in diferitele etape ale contractiei
musculaturii cardiace.

Semnalul electrocardiografic
Un semnal electrocardiografic poate fi divizata in activitatea miocardului auricular si
activitatea miocardului ventricular.

Fig2. Variatia diferentei de potential electric dintre doi electrozi plasati pe

tesutul cutanat

Succesiunea evenimentelor electrice contine

-

Culegerea semnalului QRS (complexul de depolarizare) descrie activitatea

musculaturii ventriculare unde
= Q arata o hiperpolarizare de foarte mica amplitudine (unda negativa)
= R arata o depolarizare de scurta durata si amplitudine mare (unda
pozitiva)
= S arata o hiperpolarizare de durata si amplitudine mica (unda
negativa)
= T arata o depolarizare lenta si mai mica care corespunde revenirii
musculaturii ventriculare
= Parata o depolarizare de mica amplitudine care precede QRS si
semnifica activarea miocardului atrial Integra

Tabel cu componentele raspunsului electrocardiografic

Miocard
auricular

1-repaos

Miocard
ventricular
Raspuns
electrocar
diografic

repaos
Potential
de repaus
(linia de
zero)

2-in curs
de
activare
repaos
Unda P
(complex
rapid)

3-excitat

4-in curs
De
revenire
repaos
In curs de
Excitare
Linia de zero QRS
(izoelectrica) Complex
Rapid
ventricular

5-repaos

6-repaos

excitat

In curs de
revenire
Linia de zero Unda T
(izoelectrica)

Modelul vectorial explica componentele raspunsului electrocardiografic considerand inima

ca pe un dipol electric ce variaza in timp.
Modul de lucru
-

Se plaseaza cei trei electrozi ai dispozitivului pe membrele superioare ale subiectului

si pe unul din membrele inferiore, fixandu-l cat mai bine cu un material adeziv.
Se regleaza osciloscopul catodic cu memorie pe vizualizarea semnalului
Se conecteaza dispozitivul electrocardiografic la osciloscop
Se vizualizeaza semnalul si se fotografiaza pentru a se face masuratori pe duratele si
amplitudinile sale, care se tabeleaza
Se inregistreaza semnalul cu ajutorul sistemului de achizitie numerica de data
Se fac inregistrari pentru diferiti
subiecti pentru compararea rezultatelor.

Unda P
mV
ms
1
2
3

Unda Q
mV
ms

Unda R
mV
ms

Unda S
mV
ms

Unda T
mV
ms