Sunteți pe pagina 1din 138
‘Sub redactia OVIDTU POPA-VELEA LILIANA DIACONESCU—_IOANANECULA CIOCA PSIHOLOGIE MEDICALA Baz teoretce apical practice pentru medic i pshologh ‘Editura Universita ‘Carol Davila, 2006 ISBN-10: 975-708 012-2 ISBN-13: 978-b73—708-012-7 altura Universiars Carol Davila” Bucuregti a ‘UML. ,Carol Davila Bucureyt ete acredltath de (Constat Nafional al Cercetarl $lnce dia fnvl}imntal superior (CNCSIS), cu avial nr. 1123.06.2006 EDITURA UNIVERSITARA CAROL DAVILA” BUCURESTI a UME. ,CAROL DAVILA” BUCURESTI Cuvdn rae Paihologia Medicalé este wn damonie vast, de interdsciplnaritate, consarat apc! tn domental medical = in scopulvndecdrit fl preveirlt bolilor =a legdturlor substoniale frie somatic fprhic,Complestatea anploarea acetal domeni sunt siinute In primal rand de dezvotiarea Imperuoasa, tn ullmele deceni, a dfevielor ramurt ale Pshologe! Medicale — "Psibologia. Sanaa, Psihosomarica, Medicina Comportamertalé -, dar $1 de cdmpul larg de aejtne al acestora. Ire cobiectivele lor priorare repdsim, tire ltle: studieea.ponderit $i ‘namic fctronpsthict in geneza i evia wnor Boll: ientfcarea tino tohiiel rapide gi eflelone de uervemle asupra pacienlor cu ‘probleme somaice generate de fatorl pric. ea i asipra simtomelor oihice, renate “din defechoasa sau dis epulzarea Imecaniomelor de gpirare; Inbundjrea relied medie-pacien $1 perceperea mediculul inane’ medical ca ait vib ru numal i Sito eritce, dar ttn prevenirea tmbolnvii:stullal comportamentelor hoctve pentru santa, @tsvoarelor lr palologce fa celar mal eficione modal de Intervene pena diimaarea prevalent Tor; menfinarea [a lin nivel decent a aderenje la razament, ford dimimuarea cali vet! ‘mudi boinay’ sallzarea psihteapie sinergic cu intervenfia, Inedicamentoast. pentru maximizarea Benficull lrepeut t dijerte ‘Sail elnce Vatuta pri perspectivaacestor obiective,nofunle de pelhologle medicald repent h mod eer, un suport ul! necesar oricdral medic ‘are dorete 3 stabileased tn rela cu pocleni sti, dincolo de relafa Strict terapeutcd, © relaje wand entened, ncdreaid de empatie $1 cdldura ‘fa unui azemencasublect de studi, nit sradania dea serie © carte consacraté domentuul priklogie! mdicale mua fos pentru nie wna ‘dnare autor, 0 tireprindere toma ward. dew, la moment bla Tot ceea ce puiem spine este cd a fost oexperen iteresan, care n-a Ibogait scare, alaurt de feedback pe care i ateptin de ace edrora leeste adresat cartea ne va atk demersurle simile vitoar. “hm scris aceastd carte gdndindw-e fm prinad rand Ta student ost, edrora darim a Te oerim pe de o parte wn eadrusistematzat fn ‘ederea pregatrl pena examen, lar pe dealt parte wn pct de plecare spre reflec, la incep de dr tn profit. acl tmp tn, eredem tran de id pote benefit de ere nna car cit tne dvr aepstologel 3 mee, ps eaters ssn auf na cinco 9 recuoate ale asec le pool nels ‘eet ce ex care bia sh crest aid, ‘Nedornde ret ooetare toed aes ei. am leat ecni capil a mans de exempt carlin co cs onsidera ttn nelgerea mal meal car mo eonceta fri sre tata, la fecare emda mad de hestonare tt seam dort sd din ctor nage!” posblltae br plas de On sine Timplinire-dsperare rina fit tre ei Bon et carci de onl node everedes (sat psk eprom ae pu eae, ‘een ce nos ct a en Soe ‘lea sal dere 0 soe [a npn tem copia ‘seredare fel ee ep ‘Sema ono nt fing tick (pct nea) pia ‘Bt, ae ovr le pe cre nba pot mie eer pot ee st Fen por sip nee ei at apr un ld voto ofl ee aia vinnie ae ese a) Tac ep cep deat tr ot expat (ice be atin les i elt pk enemies oe, ‘Sip Ace pone 8 nfs Eco ep tn aes 2 puneae cont wpa mete oor, ee hts des eu copii ste ma ma (612 an itis curt spl pine Septet nar sure prorat fear Fn rapa acpi ox ny sh Since a tt at important incon gi seta fhe clea sbece le fell confcl ee rede pt epi eae ee “Srp pera a pra er etic pov vn da pte cae Sony be prone co finch pe dota since wl tires oe, reef tan ans tera de eo Sophia chon da psec duc mapctae “Dhl hi evident de En apres sn nda nt tps popes mer pe cae pose inp aetna pnt rele espn exes capri pes ese ot cen go ese rupee exe poe pt ements el id cpa ‘Stace at propre els cig fepie taxes Cine tae a ae ‘Shuts ph ext mpl Sapo on penser init ae urbe oor eis pot fener seer oe err incl states pop ve. In privings punctlut de vedere format de Carl Rogers (1980), scetaecordi o important deosebt tending interme spre utouctuaizare, respec pre tingerespotenfllu de maxim de adapuare gi funcionare& fied umane. Aceas tend -r gil a lua si se manifest in fieere ite noi tots In patil ea poate fi limitats de cadrele de funcionare social a individu, care {1 fefeao8 sth dezvlls anumite abil ‘Sompetenfe, md nespatcongriene cu tndingh de autosctualizae. ASE, fe ecead in timp premiza penta sloinsrtinare, necunoatea prope Tesuse adaptative, adoparea nor tehnici de apare /eviare a realli, Sim de sine redush gi fm final, para de simptome psiiee. Secvens Ptologit a degradiri potegiaul de dezvoline fa pari probleme Pathice poate fi ebordtt in cad pehoterapierogrsene (¥.gcap.9), cae ‘ee diept sop resturrea normaliii, pin repunerea persoael tn contact, 30 Ovid Popa-Velea — Normals patologe,Principalele clases cu resursele sale interme, capaciiile gi donee sae refute, erelres suneniii,aserivii i spotanetppersoane ta eau. Pentru Rogers, termenul de ,pacint™ este inadeevat, el pefeind folosieatermenul de client”, toeniai pentru a subliniaimpesul tempor, 4 de care In orice exz mu poste flat pe de-aintegul responsabt al Petsoanei care i eau Meatiatea, implinires ip a um, normals, {rc at he snp pee a it as (589, str and ee nny io ions mv pe servo et Spon eet uma pone, goa ete, rama asian rb te © dfomare eigen ee poate cna we Indi nn seu sean “mare 4 eevee aac! Ei pepe cnt ‘pce! prop, a eens ine epee poi expen ‘chai fps pop pnd ee ei de ear ‘neu sere pee rns aft rect poe, mute ct erm: ack ‘cee sae tena de sutra pcan eseae Prat a duet ‘aang anes expr ee res epi detains tts ‘nines hic) dere exe pepe ee scr eicor "aja pase peg de scr, a tle pra epee cet of doe, no gee evn tien nei peso, oct gor cll pepe ‘Senin fe amc, rect aon pa ac se ‘owinipert ca eence empresa oe ee CConcepfiaelasicdasypratuburdrlor mentale: elasfcarea lor in newoze, pulhoze 4 psihopar alee practic Din puncul de vedere al nosografisi piace clasie, rlbwile mentale cunose 0 clasificare in newoze, pliose gi pathopatl. Aceasts clasifiare a rimas will pint fn lee noes, deoarec,dinola de wile sin pshiaie, permite orenares rapide tediclui eps ( particular mecieuli de file n fa uni bon eu vide tlbure de ‘omportiment. sme acest algovion de diagnostic de atituine diferente ste reaizat a umtoarea ahem exlieativ: Ove Popa-Vlea— Normal gp ele cant. Agu “sori a relma ppp 3 32 Ovidiu Popa-Velea — Normal palo Princpalele clas. Tt ‘Asa cum reiese in pare si din schema de mai sus, conform osopraiipsihiatrice lsie, ne 2 in obsei, atcul de panied lementele definite de di zcpalele sindoame nevetie, + sindromal astene sindromal fob: fob, ‘oncentik; = sindromal obsess: bse + sindromal Kpocondriae: = sindromal iter vite, ascietea de simon figs, cefle, deport ist; ‘de asgurare/ evar, anette J, ompulsi ral, nxiette; nesopiidihipocondiace; iliac, demonsraviat, hipe- Indoialt obsesiva Core arn ales regula are tebuia?™ youre fm respect fntrutful regula?) > enxitate secundard > sporieanesiguranf| nile. + perfectionism: be expr in sendin de a finisa la esfgit activi ineepute, si tn. ridicares ordinit gi metculoztil ln rg’ de princpil vile, Eforul pe cate pefesionismul il eb I ce pe pstastenic la 0 cboseals emanents cu att ra ult cue inset deez gi trecerea In ajiune st fae eulgeutte, iar momenele de reanare sunt eliminate in vere restr randamentul. Ca pacient,pihasteicu esfe un pacient aft arise semniaiy de ‘omcomplian, in misurd ta care tinde sh abendoneze prosoce name (pear ovicu| pos ua asm eb) sa impotrv8, apeleaca la vjal ml medics chiar la terapit seconvenjonale (bioenergip, homeopaie, dit acupunct) t ‘dea de a acoped tot |potefialele modal de adresare a simplomelor sale, Psiaseojul mai poste ffl i pein obstinai cu care oe adresead medickh, pentru cele mai mit simplome st incidente de-a lungul terpic (expuntadwse asfel isculti de commatransfernegaty, a f, untor, pin report tensonate es Ovaia Popa-Velea— Normal patolo ele clad. 37 familias, ee nceach st impant acess tandarde rigid de comportament sau pe care 0, terorieant” cu diverse exigent legate > NP, rele sont fe ov faster individu, eawatt de fapal ‘ch igh ‘maim dectt poste fe ct supraslicitare acess detominett de mule ‘seine esesar ndeplinr seppuilor, ie aleger Joana Necula-Cloca~ Siressul pthc: cance, efecte gt interforene _77 2. NA 14. Crete perct ) : 1S fests condor dvi ay 1s Seas . “o TE Namal ee de cre pei 1 Schintrs dome 19. Cert enrdesopit 2. Genes coma sat nase 2 Vile nee sbi ‘2. Miner exe 2B. Nem i de strays isn 3 Capers cin 35 Ral exe 36, Crores rv de enol ii 2 Copteapebene 24 Repu sa emai BB Constervec 3 cance 201-30 pont: ik med Sin 3 we 3501 puncte: er mujra 3, Seb ie ay iin) selon 1 Gaited mms 2 paper ee & Este o scald mai recent alevecimelor de vie rod agent 3 seats & stressor si cae ie de asfoney poten peogen al acorn. £ Sect pn @ ‘Aceast seal indict o odie uh punta} desu de dle fat de seal i more 3 Holes si Rabe. Speci caf scale ete leche, Spratt ¢ Suse rte & everimetlorpogene dn fr potion. int otair sec gepetie & ene 1, SS be meet a * severe a resume sr weed 3 Deel pe ev as 2 tact wpe tect Noses ape 3 13 Fone dcr iano & fd tae B ie Broa gsi & oro &) 1 Monde 8 Bobet te s Conflieprocesejurice (0) oo eee eee @ CChestonaral Jenkins (err tip pthocomportamental A) feo & es cee oi Lemon mei igi 8 ert ripe 1 pre uke en 3 al mo mat Meet pace care tou ret fl Id rg alt 82 loana Necula-Cloca~ Sressu phi: cou, efete interferene 1. Cl sunt i sees saps de oi inne are) eli! & prefect ace wp etn asian poet 2 led weap ceva vin, cee pes Ie rs tiny alan ‘bie inion pie ang pene Beta, (peop) ion, 2. le dee compe cet pn gh a? steno, outs he Goro end 4 Dect sublet ii een, snl ei? dest de es 5. erat sa ot en vce: usar wert cope & prob rag semper proba nt et neato 1 Seepan mal reltat ep. 6. Cum vt cxactina pect putea nh cel pop pin 1 eeagaranh mrtar cpt 8 prob rip compe © probabil wa ein pact, 1 Shiga llr ep 1. Cm vi camcterinact pacer Ge vis ste apres 2 5 ia Toe rete, wrt ama 6 ed us opti arn ips penacit, an eve somal doe 1. cetipde comporanet ced eo 7 ‘ipa de stat 8 pons dar soni egal mi nce, ‘mom pram epoepe iio, 9. Cai vt cues, st de ple nts ui eg et rine come) exer & promt de pba Ioana Neewa-Cioca~ Stross sie auc, efit ne 8 ein 16a aan cea pepe? Hes dence ap cia Pour sare mere armor compere cmon camer: 1. epg de ee pun ma preci a pn pss ‘featepatn pe 12 evi in ee seo i eeamal tern: map eo: «oe pte ion 1. Chater inen eat pricpg onchate pa Betas a do su mat mee ‘Sol peste 20 puncte este semnifcativ penta pezenta till ihocomportsmental A. (Chestionaral Angers (pentru tpl psbocomportamenial C) are rewire rm carcass grr? 4 foana Necwa-Cloca~ Sree pubis: coe, fet nterferene 1 Sst io mut na ae et obser cei ‘coral peste 24 puncte este asocht cu prezeia till psibocomportamentl c Chetonara Lampkin (pr locus de contol) Umatoare teil apres mavens I ce steinenile impart die Nasanoant me dco rome de rips fie dant eit oe cfd el On deco {Sin pote sond | Cl fa la st apg nei; 2 Feva dno bao mds fs loa pvt moma ng 3. Depide eminence ls lis 4 ie dine vines fei reel unl vii entree oti 5: Areal pine capaci Secs we ined fae src (Adee smth om putin cape ace cem bag Inlet nid shear voles 5 Smet opin 6 inipbe mt pn Joana Necula-Cioea~ Stes pthc: cs, fect $i nterferene_ 85 2, Pea mine ipo tu ti spat. Nupeea tsp ston mera rein. 9: Nit senna er a ew cam ees Touln gual nt spt pester Cheapo" a ues son” 12 Nope rset ancsj maxim: 60 puncte. ‘Seata de utoeicacate (Scherer) Mai jo a date 10 ena represented at pe core et post le api cnt wi const co sia ies Cex sot fcr dima i ‘seu lier coe cre indlo ma Br mod ee ena genera 1 na 1 Soa 6 ae oi, 1 Di rt bl i 2 Cir dct neva se pane, ur miles poi che ee ce ea. 5 Exe we pent inet pest deinen apron mee ‘Am nredee ll pt Sar eles sal ssa 5 Datos bore ca te sa peril, 6 Polat veal cle me Ge pola de nese fort ee 4, Ran ca clad ak cnn ov idence pa aca pe ‘opc eld soln Cindi count cu o prbien ple de cit si mate sl de Cl su tr sie cam de To‘ Goce armpit pega a as, Seor maxim = 40 puncte Scala de robust (Funk) Ma jos treat ee gra arpa cto samen ope de vedere rte, Cex ee tnd inc mar ek ee art as cre ‘opie pen icra carr icon Dv 86 Joana Necula-Cioa Siressul pul: cauze,efectesinterfrene 4 rat adie 1. Cena mrp vii mete pete Be crc mer fer 2 Rober se pln pate ase tres rr ce ple er 5. Nunes ape eee ce esi {Dect erent eit on tse ce le ii 5. Nem ler ae modi popes sine. 6 Dram ore at teil bane {Nucor tare pr rene cma el oi in {oj dena np cope el nel es 9: Cel a came i sip mrp ee. 10; Caml mar prte rr dn vid ins pat spa pack ns eee ining 11'Be ele eesti cue evita [2 Lael wa eel st eet vera omer 1H Gin fe plantar ope ape, 1 Tees gesting sai pete | 1S eprom vt pe mie 16 Osmetcare no shinbl nt pale ud aie aaa nk 11 Decbiel mop st dle sae 1 Palicel nent va 19 Dae ceria sr ich, plod cat hr 20. Narayana nceae sine fe ne hiner, 3 Iaipuce voice amon 42 Deerlemal lor oumen oa ca ice tp 25. Stier eu eh ei pet ie mal expt eens, BL Att gadiispmora pean nino prow ihr aces core 25M nr dl wn i pons rote 26Deoset in ee fae ges ce pole rh 11 nis doen cinder oa notin el 2. Posie eer al tine end te det ke, 39. Coma maf ve conser ba aa ers Sen 50. Adee ma ener eis rion tn sins 53. Reeat oie pen theese 5. Injen ete no ep pei iC Xapot eye melt espn pci cree shen ich 38 Oumen ee aut secu armas iin in pte ch 36 Scheuer mvp ire 237 emer ed edule age sp 34 Nem arg ttle cen act sree ag dep, rela, vig, 59. Incl mat mae le va pene pia 40. Vea fais cnr ve rear eine ae I Me essa magick xs prawn rate kh, {2 Ceseos tnpi comin ope caso ea ‘6 Destine Uraes cada srnph pone ‘HE peust cea pecelcwe pach wane jt ose, Joana Necula Coca Sressl phe: couse, fete sintrfrenje 87 48. Mune boa emul re peters arte gal ‘coral ere eet robusta = 138-180 puncte, Seata de coerengs(Antonovaty) a ragin cx tote ort oft ire reflect mle ein ea de sian persona propre. en fica atic opel pv ana it ‘Se punta de isp mato a mov compli dd fo orm door ht poi oo {et pi points {ft aren ngerhs ra ingen |. ld vate cede ena meg 2 Chad am com oot csp a glee“ gen ai 3. Gln canst cu re vi cen ii si km ior, {TN ut prea ml ees 5c mgt fs pine cotpraeatl ea ume ecards @hie tmpaca cusp ca 4. Va ee pond i ite 1 pels nom ear op een vik 10" inl ace wah we fs pla ein, et pot peed ES TA"CRE la cp ee i ior sr pti ee TE Am sete mwa sl cde ofr yu gc 1. Gedet due xo a pete roe he se Cit iv in sh ps 15. Clndam opt tote il hl sha {6 Exe lek poe fsa tae cvace tet i. 19 i en wir bei ph ech Bk po ev sk 1 Dat copa ml pt, am wnt cos foe te, re Socio ie can sh dena, £88 Joana Necula-Cioea— Sires pthic: cae, fete interferon 35 Cin ining parang a "PGi gto hence de op "Amati rie ee ff Hn at pte einget 29. son soured pet fe efile coer Scorul posibil este de 29.203 pce, peste 140 puncte este semniicaty evr Sentiment de cere. ‘Scala de stima de sine (Radenberg) el pai epi xen eminem ‘cor posbil inte 1040 puncte; pete 30 puncte ~ semniiativ pent stina deine iat, ” Joana Necula-Cioea~ Sressl ple: eauze,eece inerforene $9 (Chestionaral HAD (HosptlAraity and Depression) i go pnd ute ana eve cca ev #8 intept In hima sip. Ne relearn mo cone rb, alee ‘ipa se al ma der Mist senor 9 srt eam ade, ee inn nctod, 2 Dnata met it nti apowpe bonus € eel 1 en Satta ei de mt ae ‘eco lta et lb, a pu dr nda, (4rd pins dee. 4. A todo ec de ie eine some (cpp ‘mama, SM caping ceo revs eto car pet peat nae ot: ta ouput 3 direc epi © prt it ar ear 0 i, 6 ian pr noes pe ut me eta ‘entigwn nt, ioe mpl cod se ati este, ‘pom ea eieir ioa, 1. Sunta ae ht vd prea vel are: ‘ieee pnt ca, Bla emule ner © ml pepo, 90 Joana Necula Coco Siresul pri: cou, fete intererente sit de ate, pt 8 sta el: de furs eng Se a ‘meteor meat eel 9 Ini wep mine ld nig: ‘enue paes mpl 1 Sates ‘fester ata. 10. Frcs ei vi ih create mae oe, Beco mn pan ined cine; ste pe rere e! 1 peapenilun el dened. aan ee 4 Seema 12 Meade in sn sre epi fede pehicis, 1 Sera pre niiea 4. potbnu dete nel er elo ue emis’ de elvsine de Joana Necula-Cioea~ Sresul pric: onze, eects interfeente 91 tigate 1. Axonvily, A — Unaveling the itr of hath How people masse ‘eran yl an France Bay 2 iim A. Stas pesmi Ea Daly Naps, 1958, Baldo. Cy Mil, 1» Medininde Poetotonps, E42, Spgs, Heber, 1958 4. Carve, ele M, Ds Rano a pyeolge dea sad ‘rows inte dence Pr 936 4 Caton 5, Edwards I~ Pesonalty chance se moder of te ‘ica tenons nd ora fn Adres fe iene of pelogil sues J Wiley & Sons, Chie, 90 6, Blot Aegi 1 en A Sree oa, Di, Chana, im, 2. yun = Te acre of hmanpenoaiy Kept Pl, Lond, isan, A. Engi ~The wed fr anew medic mde A calle fr cece 9, Fidin, Me Toe modicaton of Type A thar in psinttin| tes mee Hat 19, 55863, 1; to, Ben, SRosnan = Type Ata and youre ~ Kao New ork, 11, Fry ft ~ Stel pic life i Enklopetls,Buewe, 174 12 Tamuadoca, LB. ' Soe pte ~ da pespecit psbolgi atosooui Ed. ifnedea, Boe 200; vn Rinses t+ Stem pte ete vel A et 14, lames LB. —Pelogie Medial fone Buse 199; 15, Joking C1. Rect ese oper dso i ference Engh I Med 9,196, ve, Coa RS. ~ Copii and perl ace wing re ad ‘apg in Pysbologial resol cops pes, New York, Mera, 14 Lit Panel! psa a Sige, Bose, 19, Lewin K.- Pahl dni, PL Pais 857 2 Lite Poza, By Imani, (tl) ~ Dee pose Pt meal, Edited, Bes 2002 11, Btn Pas fy Pom, Uy Caton, T= Conve cu ses Ba Mele, ate 0 22. Nem Jer Simos, PE = Aft ant tay pte, Ppyshomatisdroion In Maen Tenth syne, M. Hae, 23, Mason, ATE ~ Mata ab enna, Harper & Row Pain, New 92 foana Neewla Coc sre thi: cou, eft intrferente 24, Pl, A, Sth ORF, Shite 5 AA, Dealt, I~ Type D pero eis gee crite pn 9c low Sa 26 Rake R= Stjens 2, Rosman REL, Fe Por 2. Sehe Toes of 5a. Sa, HT vl of abear song: Amer Set 6; 652-9, 3K. Shas ML er Sopa, Pum Pes NewYork, 1982; 53. Sty, Nolet, Freda, By Lass Into Bare 20% 33, Shih ORF, Denotes] Type penal ian depends pdr ‘itn fie ace bat re pale, Jol of chro meh hy 3109 2 cS. e D peay i mie ‘a ie ps, eal a Pochonma reeush 6 371499 206, ot Seaumic eat dite. tn Toten ss = ud ot oes tHe cat, andor Hr, Ne Yok 190 (hae oti), Mail toga, 48 38, Wham "ie of tase nd Wears Payer Med, oi ‘STRESSUL PSTRIC - modal de exping, raed Joana Necula- Coca cont te coping ih perigee espe copes. Sat tl de cone (She! court pe proms coping omratpeemois Maan despre ‘she rome rss (ple pact: Chere Columba cai asec Premizeeoretice [fectele suessuli sunt direct relajonate ou coping. Termenul de coping provine in englezeseul "Yo cope”, care inseam “face fa Copingut desenesct “un fort copntv si eomportanental de a rede, stipini au tolera sollte inteme sf exteme care deplgese ‘esursele personae” (Lazar, Folkman, 1984), Seijlege agar, cA reacia estes uebuie piv uma in eli dine subiect situa in fell in ar indvidul se rporcaza la media. ‘Stategile de coping pot fi prvite din tei perspective: biologics, conniiva gd nvae Perspeciva biologled se refer a feptl ck organismal not are ‘optile modal de arearfina la sees. Orce ameninjare sau povocare fe cae 0. pereepe indvidl in media determing un lan de. reac curoendocrine, din acest panct de vedere find foarte cunosute cele out ‘modalit separate de rispuns: 1) simpatiadrenl, de tip “fugh saa lupe (Cannon, 929), eu secre decateolemine 2) rspunsi ipofizo-adreal ‘usecrticonseouiva de coriza, Perspectivacognitvt8 sutine fatal ed mecansmele de coping st ‘zea pe procsele mentale implicate In fell in care iniviul percepe g cralueaz suai Se consider et exist dou eape ale eval: primar § ‘eundrk Evaluarea primardpresupune fl ch indvidl face o evaluate ongents a problemi, dact co prezin un periol sau o pieere, 0 tmeninjare sau provecare. A dows evalure are los atunci cad individ se Inteabl "Ce pot st fac", aprecindi prope resuse de coping, ‘Acest rere inelud: “resus fice (sna, energie; 94 loana Neewa-Cloca— Stress phe: modal! de coping, remedit + reruse sociale (rite, fai) *rerusepshologie (estos), *resuse materiale Perspective cognivsth privet males modul fa care individu perepe siti a find contolabla sau neconuolail. De obice, individu 5 va sin mai sess instil necontroable, Din sce pees, cope pempime o sna eapiwe, coneretzt ~ancciparea suai, care cuprndeevaluare cost conto; Teonfuntarea propriu-aist si redefines situail prin peisme confetti, "analiza semaifcatic persone a stusil post confrunae Perspectiva fnoijrl!inchole variate tort din psibologie care fim fouled motvaia gi comporamentul uman sunt rezutatl vii Reseuctuarea copntvd, modiietsle comporamentale, biofeedback, rumeroaseleteiiei de rela, mediafie, respite, tote fac pare din ‘modal de coping invite in context social. De asemenes, socitte ‘lara ei as propril set de regll care inluerjeazi modul de perepere 8 ‘ei ita ea Sind mai mult sau mai puin stessant De excmply, Sistem educational difert poate infuenja rodul fn care un elev percepe iederea nal examen sau objinere uni not posse, eatin s Schooler (1978) feo dstinefic inte sete tactile e coping, Ei definese strategie e find scheme adopae de individ penta ‘fice fd evenimentelor svessane, ir tactile ca modal individuale ‘eimplementare a acestor scheme, Act autor et ideiifea tel principale step de coping ‘Strategie antcatorl, ab cor scop exte sk prevink aparia cvenimentlorstressant, Petra reaiateascestora indivizt webuie sab apaciuen dea identifica cauzelesesslu i de a tansforma acest staph { evenimentenon-amenigtiare, Tehncieineluse in acest categorie & stategilor de coping ar pes fi eaxarea, media, antrenameatal activ, ee, + Strategie de tip “tampon” (~bufer), rin care individu recast ‘bare inte sine medial suessnt, penta preven efectleintegrae ale experiment stil de sues. Alc sar putea inclde diverse mecansme de ‘spl, cam ar epresionen sua negara, Fle se dovedess de foarte multe fof ule pe trmen seu, prevenind ca individal 58 se simi depiit de ‘evenimentul sresant (desea extem de auntizan), Pe teen lung Ist, ___toana Necul-Civea~ Stes pie: modal de coping, remedit 98 est tip de peceptic poate distrsona realitten peroxput de individ duce, i flu zest, la probleme fice gi pathologie generalizate Siraegile reactive, tn ee indivi invajh sb contolze seolimentsl, gindurile gi experiejele sprue itr situie de ia Abiiaile de evalua gi de a fice fof. sur stessnte sunt Ia fel de ‘aria a i varetateaffelorumane gia fel d unice ci personales, [este stategi pot duce de semenes Ia simptome fzice gle dificubayi ‘eofionale i pibologice, mergind pint la epizare, Duph gradul de congtenizarea proces de ape, psbicul uman ispune de dous posbltaide a fice fh stesurlor, Teele, sca sa fronie. O prim categorie este repezentatt de mecansmele ce presupan premediare, evalu si decizc, mite generic ymeceisne de coping” (Gbiet fecvent de sudin al pthologie! cogiive), iar a doua ~ de Imecanismledeeiguate In nivel inongnt, mite »mecansme de pire {Eulu” (defensive), mecanisme descr in special de pihamliza. ‘0 paral ne cele do pr de apa in faa ctu ager stressor ge poate smliza fn abel umator. abel 4 ‘Parle tre mecaismeTe de coping vi mecanlomele de optvare a Bull (Gefesive) (A, Baba, 1998) Micaniansle de coping canis defensive Procese (s.)soastente Procese (acongtent rods in contact cu eaiaiea | Produse la suena Ego Td emit confunaea cu realises | Distorsionezirealitatea Timplit cop 9 perspective | Orenate predominant spre tea coventat spre pezenvitoe | ‘Au flexible Sate Permit exprimaresafecivd | Blocheas exprimarea SI 1. Mecaniome de coping anefie de mods in care individu Wf concenteaztsteois supra probleme! apie seu ssupra propici emoil generate de problems respect exists dol catego imporante de rte de coping de rezlvare a problem ate cuprindefortrileconeee pent 2 Indepiracireumstanjele sressante; 96 oana Neula-Cioca Sires ts mt gg edt = de coping emojonal, cart impli efor de a regla consecinele cmofonale ale evenimenteor Copingulcenrat pe ste wilt fs earl SP generat values In plan mental « unor ‘su feu In care acesta este Ferceput.Eviden strategie ceatate pe ‘problemt pot fl eriette gi spre se poate schimbe ceva legt de ‘propia pesoank in oe as schimbe mediu se pot shimba obictivele se Pole suse eave de ss a pot oma ot eal pti c= ajuth I perceperea stat en find ‘ma toerabid deca fst inl Cnterpretaze pot") Persoanle cae epelact la Fpingul cent pe problema insti generatoare de sess prezoth niet mai sctzule de deprese, atin timp, cit gi dup depisrea sinafir respective. (Bilings gi Moos, 1984, citi de Atkinson gi Higa), Coping diet, sci exte|speciicoamenilor cu locus de control Inter, ear doit convingerlr If ou prvize Ia posible de controls medi vor ave fa plana conduelor sanogenetce o mai bunk aioe fat de prezentarea a medic 0 eomplianl teapot erect, Ace onmen|apeleazdfrecvent a suport social, CCopingul viglest exo cbtrindcat in sinsile de pierre Ineversiil od o strategie rai bupl este copagu evi Joana Necula-Ciea Siresul pthc: modal de coping, remedit 97 Copingut centre pe emofie denumit# coping evtant su indirect, cste generat de stile ie pir, ireparabile,ievesbile (ex. deeae ale noe Sinje epropate, piererea unui concurs important 7 unc, ec). Copingul indirect se centeazh pe persans, pe icapaciatenaceatea de & face (8 stressul, 9 cuprinde tn general modal de euoingslar, prin ‘are o confuntare decisiva cu agent seessor nu este accepts, cy din atl, aminai souanulath Mai general, el presupune egies onvecinjlor emejionle ale evenimentelor suessate stu. potenil stesune, mu afuneaconcretdssupe lr ‘Aces tip de coping are ol pozitvatuni end na deplgeyteo dustt reonabilt de timp. fl putem catalogs ca o sategie pasivi, de uit, subictlincerendo relaxareemojonals pin abandonarea textatvlor de reaolvare a problemelor. Prine comportamentele carcteistice aces tp de stategie de coping se numa: amnaea delberatt a acini, stun end subiectul realest imposbltaten de momen rezlvic saci, ~ renunaea la acjiunea iil i flocures ef ou alta, mai yor de Andeplint ear proc o sats asemnttore, + epresiune, ca modalitate de espingere voluntart a unor presiunt su tendinge de satisfacere a unor dornje, negiea emopilor negative i ‘initerea Toe tn afaa consinfel, Reprimarea sspectlor importante alc ‘enti nel persoane, poate, de asemenes, perioloesl pnt state, In acest sens, un studi realizat de Cole etal. (1996) a att of biti Homosexual care fi ascundeau homosexualiatea au fost de tet ont mai ‘redispyi la cancer anumite bol infefioave pe operoadl de 5 ani deci ‘cae discutan desis despre homosenualitaes lo, De asemenca, cca ‘utori watt cf, la bivbajitseroposivi homoseruali, bos evans mai repede la cei care yi ascundeau homosexusiaten, echt laos cae mu 0 ‘sound. Uni cercettri au impSiit modslitiile de coping evtat tn dou ‘pur de strtegi: comportamentale gi cognitive (Moos, 1988). Seatepile ‘comportement includ angajarea tn exereii ee olosirea alcool aa ‘ator substan dopants, exprimarea fur, ec. Strteilecopnitve includ stendonarea probleme! pe momest gi reducerea ameninfril prin "odicares importa staf, ‘Copingul evant conduce I diminuaeseatecolaminelr, a activi ‘elulelor NK (Natural Kile) la iperfuneia nei hipotalamo-corcotrope, éeea ce aeceaueazS inhibi celulctor NK. Acesteconsecnje runt in sine ‘oni favorizante pentru Imbolnivire,dups cum s-a mentions ts capital 98 _loana Necla-Cica ~ Sressul poi: modal de coping, remedt suteroe. In plus, strategile de coping evitant conduc oamenil si spre ste nacive (de ex. consul de eleol) cae ceeaz, pe termen fing, iluziaIndeplci; evenimenuii steseant, dar pot ere. seroase ‘obleme pe fermen lung (in exemplal dat, clorS, cancer hepatic su asi, pliner depresi, ec.) ‘De acces, ct putin din punct de vedere statistic, si cu excepile smenjonate anterior (Siu reversible, fit ee), morta antoror ccepldfaptul ct sttele de coping ait sunt ci mai Bune de a face ft ‘everumentelorsuessane, comparative cele de coping evita. 7 "Tou, aceaia bu exclude gi exstnja opine consi. Spe cxempls, Inteun studiu recent efectuat In. Japonia, Cheng (2000) ‘menjoneszkfapal cdma ntotdeaun copingol sci ete ext mal inca fa ‘oderes reducer nivelului de stress. Cheng compart suuteile in fae ‘genfilor stressor adopate de tei grup dierte de subicf:pacieni cu ‘ipepse,paciengiu runatism si pacieni cu boli eronice. Participant fost gai st desre evenimentele care au avut un eect major asupea vit lor, gradul de contolablitate al aestorevenimente modu or de face f tcestora.Concluzile au indent faptle&pacieni ct dspepie sun felina $i folosesch mecanisne de coping av alt fn stat conmolabile ct recontolabile, tn timp ce pciei cu reunatism gi cl sufeind de bol tronic floss, th speci, svat de coping pas. Rezutatele a atta’ Inefcienja mecaniznelor de coping activ chat § In sinufle conolabie Intuei, acest sp de coping, susie auatea, arf responsibil de crete’ rivelul niet apa consderbl, ncaa pactenilor eu dspepst. Inpro, putem afro fapl 8 oarenlflosse ambee pur de strait pony a combots. evenimentele stressnte (Folkman ‘Lazarus, 19@0), Predominaes nl ip su lal de stategle ee determina ‘npr nd de atl personal (ui st mat activ decd ali) 5 de ipl de eveniment suesant (de exerpls, oameniflosse copingul cena pe ‘problemd penta a face fathproblemelor potential controlbile, cum af probleme legate de mune, fail, nto, stesso percep ca Hind. tsi pin coatolabl, cam ar fi diferite pur de probleme legate de ‘ote, nest un coping eenvat pe emo) Folkman si Lazarus (1986) fu remarcat cf rezlaele cele mal favorable fn plan iziolog au fot ‘objnute prin wilaarea combina anbelo pur de coping, cu incite solicit uportal socll a revautri cognitive a problemelor. Iimporana cuoastedi qi studies mecansmelor de coping est reduabili,deosece fn orice tzttvd pe cae dorim si o face spre reduce efsctle nocive ale dstressului ese obliga a8 se find sama de Joana Neca Cioca~Sressu pbc: modality! de coping, rem 99 adecarea sau iondccvares acest state adaptive Ia modula care obit respectv percepe / evalueantsituile sressnie pe care le ining lmandeses, 2002) 1 Mecarisme de apirare a Bulut {puma edie a DSM, respec DSW.IV (American Peyhiatic ‘Assovntion, 1996), mecanlnele de apa @ Bui (Sfesive) sunt definite Gi find ,acele proces psoogice automate care protejeach individu de {tsetse de peceperea unor pericle sau de factor de stess (ize i ‘rem, Autor DSNEIY preclanaza ok mecaismele de aprareconstiule ‘ie medatr' i reaciisubieclu la confictele emogionale gia factor (de sressiterl sau exter a cea timp, ef ma sublinin i fptl 8 sbietil mu consionzeacd exitenaacesor mecaniome de apdrare, deck ‘unl cid sunt ea activate Pentru Holmes (1998), mecnismele de aptrre constinie nie state prin care indivi edu su eit smumite sti negative cum sunt ‘conflict, fusvarea, amscite stessul”. in sft, port hi Pluck 1995), termenul apa” erefert le un proces incongtent desnat st dsimulene, sf evte, sau sk moditice mein, conflicts sav pico”. In DSM HIER (American Peychiaic ‘Association, 1989), mecsnismele de eptare sunt definite ca fad ‘Ssimblui de sentiment, gloduri sx comportamente rela iovoluiare, ‘are apa ea rispne la peroepeea unl perio pathic. Aceste mecansme at ‘rept sop st maschere on st atenueze Conflictele su factor de sess care geen enseates. Pentru Laplanche Ponts (1967), mecanismele de apaare reprsints feel tps de opeati in are aprarea se poate concreiza (CH despre aplrare, ea consttue ,ansambluloperailor a ror fnalitste fete oh oduct sau sh supine orice schimbare suscepablla de a pune in ‘eriol integrate i consana indvidlu iopsbologic™. Autor cit mat Drecieart ch apiaren in aden 0 infiiare compulsionala gi cl ca ‘Spereaz, fe doa paral in od incongteat. Elemental feevent innit im tte definiile de mai sus este cviaalincongen” care sblnised sdoplarea spontnd si nepremedtath (Gus reflec / dete) a aumitorcomportamete, In siti eu potenil stessnt Act statogii mai an i propietatea de 2 evita, cel putin pe termen soir, confuniare eu reali (ageatul stressor), find din acest punct de vedere, mecanime prin cae eatin ese dsesionatd / Itansfgurtd. De cele mal mute of, adoparea neseleciva si epeitvd & 10 Foana Necwa-Cioca Stress phic: modality de coping, remedit ! < cestr stg conduc ln un grad de ndeplirare de realilt, ear se poste coneetiza tn forma ei extrem boat pict Negarea fajeleast ca mecanism putea expica fptul cf un caret amenintr al agnor stessor (AS), Aeermink 0 tends. predomi taracteisciepotetal noeve alp nora, pe acelea care sunt eel al Wor tontracarabile sou de asrbui neds o sre de tsitr pov, mente Refilarea In sens propriu, efile si respingh sad sf meni in 0 operatic prin cae subiectul incest nt reprezene legate de o pulsiue. Ease produce in cazurle in eae ssfaceren ui pulsini, suscep pin a Insti of product plicere, isc tou ah product neplcere i rport cu ae exigene, morale Seu ale reali. Refulares est deosebit evident tn istere, dar apae gi in alte afejuni mentale precum gla nfmal. Ea poate fi considera un proces ‘hic universal, deoaece se aft Ta baza consi’ incongtenal ca ‘omenis separa de etl pi Freud vorbgte dee impl ai refuli. Primal timp este refdarea origina, care consti, four tinpuru ia dezvoltares ontlogich a {individu coosnuts ce nu vor dumge nical in congtent. Se consi ssifel naclee incontente cae deioncash co un magnet, zigiad ate sonjnari, Refidaea secundard fe un proces dublu,penicu c, pe de 0 pate melea isconstentarage un{anunit ip de epreentr fn aclai timp In care sceleai reprezetiri sunt pspinse deo Instans superoar, de te Supraca. Al ucla tip anaizat dp Freud ere Ptoacerea refit! peel clit sub form de ate aa, sipptome, vis, fantatme eve dime. oana NeculaCivea ~ Sressu publ: modal de coping, remeditO\ Refulares poste f1 consideatt un mecanism de scuclrcuit al consol In canal unl tnsini psibice extreme generate In special de suite imagin, ide, pusiuni sau dovnje penibile penru subiect sau reprobate de medul social. Aceastt strategie adapatva produce o tnsione ‘Mec mult mai redusl decit cea pe care ar determinao invadares tcogtine de cite tendinfle sau dorinfle“vepaiabile”. Prin intermedia, ‘zest mecanism, tot ces ce este neaceepat pentru subicct se indepen in plana consi sjungad tn ser incongienflu su ete mein in ira clmpuli congtine cle car cau nelnceat si revi. Refuarea ca ‘ategie incongint de neaceptare a une stuf de ameainiare grav ete tm mecanism de protci, ai fade insuceslanipt t mal ales ft (eel contuma. Preul refuiiteate pit in special de substi nevi prin ‘porta unl conflict permaneat ine tendinjele refute (Sine) gi conga sorla (Supra), conflict ce genereanh 0 tensiuse afestvaprelungt, emi unui SP erie ‘Costrle acest proces pot aplzes evident, inchs la nivelul ‘elie medie-pacient, De pl, dact ne gindim la un pacent demonstra, ‘medical va treba sh it cont dep, de capacitatea anormal a acestuia de refulare, do faptul cl acesa pout recurge de multe ori ln api-namite “nciondincongent” en rez al refi, aun moment et al unui cntiut, poate chiar legat de boul sa. Eladveaanttoraspete ale bali pate aven efecte importame asupa rlafel medic-pacient, dar i asupra ‘voli! boli pacer Proieeia Este un mecanism de apirare rhc gi rpreine opeaia pin care subieetal expulzeat din sine gt loedlizeaza in ltl (pesoand s2u Tuc), cali, sentiment, dorn, neti pe care nu erecunoaste sau Le efu Ta sine insu Proicfn a fost mai Ini descopeit n paranoia ga fost escris de ie Freud ca o apicare primar, ere const int-o Prost wtlizare a ‘mesanimuluh nocmal de a eSui in exterior origins unei epltce Din tcestpunet de vedere, paranoiul ii proicica reprezeatile intolerable Asupea medial exter, cea ce permite afl evite snus se potejeze de te {a pstologiesevorboge de presi fn cxurle umitoare: + subject pecepe medil ambiant gf aspunde tn Tunctie de ‘ropil sale iterese, aptidnl, obiclud, sti afecve rable sau 102 Joana NeculaCioea~ Stress pie: moda de coping, remedit smomentane, ater, doings, et. De pl, omul bine disps et nclingt 5 vadd “vag nro", un om de aficer a sora stenieselectv lft ce pose fi vindut sau cumplra ete, Acest fpt sil Ia taza tchnillor Proective, de exemply, dsenulcoplul fi deze personales 5a, fn {este proiectve standardizate (Rorschach, Tesul de Apercepie Tematcs (TAT) sbiccl este pu f fjaunor sti payin seuctrate gi unoe sim ambigu, cece ce permite citea arumitor Washturi de cater ga tnumitorssteme de orgaizare ale conduit emllor acest. * slectivitatenpereptvl Greasy «agen sesso) ~subiectl perepe medi! ambiat 9 spunde tn funcie de propre sale nese, ‘plea bicelur, si afotve atept,dorite; *eanaer (sinlavea une pesoane cu alls) ~ de exemphy, subiecalproictea imagines tall asupra mediculul su consatanster, de exermplu medieulproicteai asypa parent imagines nei persoane pe eae osimpatizeat din viola sn (contaransfer poz) sau, dimpov, antptizeaa contatansfr nega) ientifare ~aubietl ge asnileazk uno persoane su inves, smiled persoane, Se spine, ast, in mod obgnut cf itor de romane Se proecteaz In cutare sau eure erou sau cd de exempt, La Fontaine & Proleetst in animalele dia fabulele sale setimente qi rafonament snvopomocte; ~ sublectulatrbue alti tending, dornf pe eae le ignod tn sine Insug, De exemplu, resist igi proceteard asupra grupul disreuit ropile gree tenn nemsirurist, (Ca mecatism de aptvare, in carl pole sedescrc incontint se de ine fet und el perane senting, vie ‘nu impular pe care subiectlniet nu le refulea, et ne sublimezz.| ‘cext proces, deji_porana percepe si rspunde in fond inadecval Solicitor mediuhi,teniunea s afetv8 dimimok, penru ch piers, ‘Hspunde adeevat pe moment tebuineor,interseor si dorinelor ae ‘Mecanismul proiecel are mumeroase implica la nivell reli ‘medic pacent. Cea mal important exe la veal cost transfer gt ‘onzaransfeai in cadrul trapie. Anan acestor procese, gi @ posbltior de optimizare alo ete In prim planal sjanuritelorgropsi Balint (ez xp), Comuarea Comutares ete procetl pein care ar loc exnalizres iconint 2 trebuinjelor, impulsurle, modvelor ~ iaclsiv a eclora “inerzse” de Joana Necula Cla Sressul pric: moda de coping. remediN03 Aifcaliaen inigh satistacrl lor ~ ete obectve care pot fi atinse, procured asf! o sasfacie temporard subject. Aces mecanim de ple vizeaz4 obfincrea unl recompense in diferite domeai Freud consacatermenul de sublinare pena dese proces de ome eare areca scop obfinerearecompenselor din domeaile arti gt tine. Sublimarea exe un proces care ar explica acivigile unane in aren fick leplrrd eu senualiatea, dar care se alimenteazt din fora pusuni seal, Se considera pulsianea este sblimataatunc clnd ea se Fntespt ete wn sop non-sexual i vizeaza obec socalmentevaloroase ‘Ast comutares, eft gi varania cf sublimarea repreinil 0 redistribute «energie! afective oe amenin s destbilzeze sist phic ire ale obitive ce se nese din acest suplus afectiv gi a ciror Topline atenuesz4 nereugita gi chise simpla smenijare © ecu. De ‘pl, staia de bolna, mai ‘les cea de bolnsv eronic, post aniena Inecansmal comtici, {9 scopul conservisil ech paiic. Medicul prsfe sugera cl de redisuibuire a energieiafective, sau chiar canlizaren {ese in scopul opti penta vindecare,Ineru care presupune ocanoaycre tminunji 2 edmpulul de preocopici si tnclinailor sprite ale prciena. Regresia Prin regresesedesemeat, n cana unui proves phic, ontoarere Int, eckvalett cu trecere a moar de expesie de comportament de nivel iafeoe din punct de vedere al complexitij, strict gt ieee. Repesiapresupune deci, rentarceea la ete anterioare ale ‘dezvoii subir, tape legate fn general de expeicne ai agreabil de staf mal mar. Dack © persoand se giseste fn fa nel fut (ete sou imaginae) ata unl stati fn general, generatore de tess, fn ‘sceasta se nate involuniar nostalgia pentru peviode antecoae ale viet in are experiefele sale crau mai reupite si modalitifle de sasfcere mai ‘Somplone,Inensitates acest tending ete direct proportional eu gradu de ‘ature cu carn individ accep schimbarea gi cu gradul in care wn individ ‘te final a elapearteroare ale dezvolti ‘Un exempla elocvent de regrsie este acela al repress afectve gi ‘omportamentale a omulti bolnay, carateriati pind ‘gocmnirsm, abies resporsbiliajior, predominanjaafectelor. In relia ‘edi-pacient, medicul exe ool cae uebuie 58 afb tolerant fit de acest ffnomen, da mal ales sh fink sb contol posible benefit secundare™ care driv din cesta, Pe death pars, regresin est asia fteovent cu 104 Joana Necula-Cioca— Stress phi: modality! de coping, remedit Aependenja de medic, cae desi potest ib avanaele ei (ex. aderenia rescui Ia tatamen), ns tebuleindunjath pe termen lng. Adincte sti de ropresie eprezint un peicl i) wansforma pe pacient into person pasvg care asteapeh salvar din efteror, de la celal, fd #8 se implice fulllent i procesul de vindecar. “Aspectal defensiv al egresiel apace Ta visi de 2 cu 2, momente tn care ne este greu sf ne adept If ceva nou, iar uni dine nol ind 8 ae poate ca niga copii iar apoi nu auporh aceasts rogresc din totive ‘arcisce pi exclamd de pil za put ca un tpi Formaptuneareaconala Malte atten’ nevotce par fie wmare a tncercsi dea nega st de reprima sourite pulsini, dele aptra pesnaltatea de un pereal instinctual. Formajunea reacfionalf este o alitudine de sens opus unst conta acess. De pl, alts ste vizt de Freud ceo formtiung reafonalf, Intact se Inregisreazd ism gi cruzi in oompesiune eva cl, in plus fal de reflare, en 3 refblai deja stable Inteun sens trisiturlr de caracter, De exer, mill igh de fatto vii, tn timp o numite pescane cunoscute. Dar ste specific structs obsesionle Himitea la rela preferenite, opi, pe care to fond i uri, iubitour, in general, deck alte fee ‘Medical poate sf find cont simne a sestl mecsnism gil exerpl,femeia steric cei wate Tandieje excesivi, ni devine mai sini mal tandra fap de al cop relia sa cu pacientl de posbia lc dessin sil in care pacintul para bras, substi. fn sig execitares impinge acele pit la ultimele lo Joana Necula-Cioea~ Sressu phe: modal de coping remedi 10S ipohondral (eit peincipu ti doretevindecare) Ist cenrez stentia ‘Supra bolls suring Inslctutzarea Temcnul ,intelectuaizre” mo se tndlnege la Frevd, iar in ansamblul literati pibanaltce ee plese fine dezvolit terete ale este proces, Anna Freud ene cea eae dessrie acest fenomen la ‘Hclescett, ca pe an mecansm J spre prin care eal inoeac sl domive ‘pubiunle pin esoclrea lor cuit cu cae fm mod congtet ne putes jaca” {niletelizares constie, dopa Anna Freud, “una dine pure dobindite cle mai genenle, cele mai vechi gi cele mai neeesre elu menese” Intlectualizarea exe sjedar, un proces prin ere subiectal ncearc 8 dea 0 formulae discursive confictelr gi emofilr sale pene le domina. De cvempla, anumijipecinfi nie prezintt problemele decit in tereni ‘onal gener Tnelectuatizres trebuie raporath la aie mecanisme desrise ta phan, gi ma ales le ralonalizare. Una dine folie majre ale [nelectualizati este fneres la distant i neurliaen afeccor,fapt exe poate deteriora bana desgurae rela mediepacient Programe anidsress(lamandes, 2002) Elemental comun tturor progremelor antdsvess esto acela ol se sdreseazh gi mecanisnelor de aplrare, urmdrnd flocirea mecarismeor Dritve, radial, dizadapnive, eu mecanisme mai Mexibile si mature, {ae sl peomthadaparea In eontexte mai lari eu consecivepative pe teen lng ProgramalBikenbihi Este un program complex antidisness, ce are dep bietive: 1. Desedrareatesiuni emojionale negate, ein hl pram: + deseirereaimediats (ex riarea onull vor, lovrea ex pul ‘tn mast pls, invective gate desea verbal), int-n comet permisv, “Tunrenren ime! activi musculare: mers, exerci lzometice (striageea punsiloy,loordarenpcioarlo,nclegtrea digo, Ncomietizare si de Gstess~fventarierea eazeor posi yi foeatizarea supa cele! negive, urmatd. de comunicares cu, persoane 106 foana Neela-Cioea = Siresul pric: modality de coping remedit potvite pei o pare din neinigile¢ reese subectl(priteni, met de fai), 2. Relacareag! media, pi: * coneerraea etenfel supra por corplui aflat im stare de relaare (analog exercijilor din anrenamentul astogen Schultz ~ ver cp. 9) + relacares progesivai a maslarusi inferior, vind rol tn geveralizaee acest relaxiri Ia nivel integit regi ftcinle, dar g {doer uel vertabile detente emotional; prvien tn gol", folosid ca exerci de decuplee fad de rmomeatele de intra concentare intelectual, ~Tnchidereaochilor peat ceva minute (echivaenz8 cu o relaxare slic importants mai als cd se insoeste de exerci de imageie dirt (@e exemplu reaminties unui moment placut din vias nowt, car, ‘rozctat pe un eran imaginr, devine dn cen e mai clar ml preven); rocurarea de momenieconsacrateunotpreoeupi comple dere de acviatea din ua respectv aj-numitepeuze sheet mune” (ale scum"), cu 0 dura de cea 10-30 minute. O modalitte de dconect fied este ntocmiea de planui penravacafe sau activi plate, sa entu petecerea srt. 5. Linitrea desl pin: conomisieapicrderit de timp si energie cauzate de frecuquile silnice”, Aces loer se poste realza pein puneteaIerurilor Sato odine prestabith respects, formarenunordeprinder\ a unor atv rata, (arg prn evitweaperoaneoe i sitailorneplicute; ~ aaliza cauzelr cae eu prods sia de cxz8 in susie In car un sues pie eonie pare fh perspectives Indica o analiza & ‘lgjilor negative al situate, comparative resuele pesonae de suport Social ale subject, ueru soldat cu un plan de reolvae ico diminuare ‘ disesmlu 4 Producerea de enstressr ‘practicara unor activi din sfere Ioisirui i generstoare de cusress lamandeses, 2002): muzica, spor, dans, viziares de expo, audi de concert, pinbic tn natura excuse, + estes familia: retrgerea vin sal familie" dup o ide muncd poste sb aduel o stave de relaare feasd, acolo unde exists o stnceferk iia piv Joana Neeula-Cioca—Sresul pric: modality! de coping. remedii\07 - eusress prin sentiment resitl este psiil st plan ase esto generatoare de eustess prin realiareaunor prec cu ganse de rent cet, “sires prin andre, erotsm gi semua; este rcanoscut rola extrem de important al viel sexual In generarea de eustes, cu impli ‘In cxestere muni ia bbe ~ chiar longevai Programa NEW START Repezintl un anasamblu de recomandi, lector inifaeformeaz3 scronimal NEW START. 'N~ sutton” (ana); 1 yenercise” (fort ii), Wer (ant) S— su” (coe), ‘T—Vemperance” (cumptar), Anca" (ee); Rye" (odin), ‘T= Lina” (creng), (Cia ftom importa risa (Marton) Progra ecomand = In prvigadulcurlor, consumal lor tebule areca im rport cu obecitatea i sedentarsmul; este indicat consumal de vitamins, oligoclemente si de be ‘epee cae previ cancer intestinal sad abso glcidlor este de preferat consumul de care alba, fade cares Toye; de ssemenea, se reeomandi consumul de peg, dearece sa demonstrat efetl ‘Su antatrosleroi, ancoeseo ‘consumol de alcool trebuie Limit la canis! moderate; in doze ‘ici, aleoolul poate preven! infrcul mieardc, re rol anole gi mu 8 Aependen fora fe (zero) Se canoet fap jeg, gnmaston a rol de seltare, rl explsat fd cle rape a terapia pin dans mare. Bil fe ‘epi su de eodrine, sae clesteol poem conubud i contains obediafi Wdateul Ec Telaast pac ete sere 108 loan Necula-Cloca ~ Sess pic: modal de coping. red raven) dap weer punt ‘odor, ce eat WHR ceo ste de ‘estan. De asemonen efor ae it ‘Aveo leturk caliaiva] manifest in evitres sau limitarca “entailoe” curol nocv pent at una cantttv, ce poate Ina spre exerplu forma evi pram pres facreat al une zle sa spt, Creinga (Tra) Este binecunoseut fap 42 puteea eredingi th Diviitate este un slement de stabilise emotionaa] un veri element de protete tn fn ‘arahor sf numeroior agent sessor. Ene demoostat screjia crs Programul BURNS cot rosin cin comer pom 4 vi ght ole de mes, de ating, ees 2 hen op ca ane ope epee sigue monet eps eg ia 0 et ‘un climat de relaxare total; peaen : “momen de elas f emt fe de ai sna dra 5 giro wie cue fe dst et exc spend e ondin dietetic si social, Joana Neco Cioea~ Stress phe: modal de coping. remedit\09 6 actvtte fact echvalent ou merau jos peste 6 km; 1 contact sociale cu persnaneagreabile; 1 selderes sau eiminarea apelulu a stmulent (cnsum ecilitat cafe gi aloo! gi msi les la ranclzane, 5. asiguarea unor motivatii penonale de ordin biologic si prosocial, 10. precticarea umoruhi, ‘Programa! ROY MASTERS ‘Aces program porneyte de la consecnjele stessului aft tn plan somatic (sederea Imani, dversele bo) ed tn plan comportamental. Roy Masters considera 8 debdnrea siti totale ar ia back dominaea reseflor negative din cursulsresurlorcotiiene sie face pe dou ei *ereseeaautcontoll; “realizar uel veritable fnreer! a props fore, Prime conte a domintril una ses est cea a seins nti in sess, corelath eu ceretareaeauzeoracestua, adicd Wentfareaagenilor ‘A dows contitie este reprezentatt de respingerea tentailor de lminuare a tesiuni peice cu jotorl unor rlaxaieteifonale (alcool, «cafe, ut, te) cu caacterefemer lcontecinjenociveaaupa sai ‘Aceste doud condi pot Indeplinite prin realizar smor exerci de conceatare $i else, fase oh ajuord pstbologut si tuner ‘eri de contol al emofilr negative, cum arf suprares, avietatea, ee Exervfile propuse de Masters conduc Is eiminares emofilor In canalizzea suessului spe activi creative 3 redobéndirea medil stu profesional eat oa sublet in eadral propre frail Aplicaprectice (Chestionaral Columbia de anal a sressduh ‘Aces test este aletuit ia par piri Prime te pau scopul de ‘evalua vuleabiltatea Ia anumite tip de stress, jr cen de-a pra pate ‘ste meni testee ince migrd individu face fs stair stesscte. ‘Prima pare est leat din 10 item i esteaodvulnerabitaten la stes din punet de vedere al frasrn,Frusrareaapare tute cad in clea ssisitert nei ebiune sau nev se interpine un obttol, 110 Joana Necula-Cloea~ Stress pshie: moda de coping, remedi, ‘A dou pare se compane tt din 10 tei testa vulnerabilates| J suprasolicare. Se gte foarte bine ch sopracolicitees, peste mile capactiit fizie si inelectuale (inclusiv perameit ten, memoril, fez a peur ere o mia porn sneer J stress phe Pariea a teia, cuprinzind 10 iteml, evalueasd caractersich comportamentaleagrsive sentimental de consudngere, de afi presat de ‘imp. Ambele sunt componente imporante ale ipl psbocomporamenta A (vez capitol 3). Part a pat, consti din 14 item, misoars efceiates tehniilor dea face fut sreseul. Astras In cole ce mens 0 righ ot rage I eat dn pe pe trinclti pt au spel ew erat vba anata de ce aes feat coiena mal te mou te seen, Cet des pus ye et ‘mei toes cat ea silo. Para {lio alge spd el mat ada afer din cle 10 tre. Soi ds ccs care ne peel male neat adr { e | tun cad map he ceva tn model eu roc seg el ow 2; Muindspane lod cera on mesos a mee te 5: tines te ewe pre opad ‘Ate end pat ne et gameni {Rada aca ag {6 Dace commer ind, 4 Ano ed par mel ele a tale, devin eng {UAtmneoe del pais oe sa eer ae, 9. Ae le st capac rena poblee eb pas fc a To: Cied hte cate ure te loge ‘Masoar VULNERABILITATEA LA STRESS DIN PUNCT DE VEDERE AL. -FRUSTRARIL _— Homa Neca-Clea Sess pile: modal! de coping. red Patel era ra cre repre pts Dr. cre pune eel ma bine semioods hit om eet tie ts 4 prope) tenn: cw as cae feome et a et ti ry tari et 2 Cea hd tse Sn ape o's eh cad ‘edo eae rt cnc nn PR 3. Yigal hv pd or ens pr e t ce ee 4 Vi preg orth profes pon aloe 5 Vsebue in pte pap pre es? Cont et fede nce mia ivi dese 4 Lacs silica psx clr au? 1 Lacan foe pines ot 4. Tes a peor pew pc emia aa? 1n'Sep tees pena rp ‘Masoard VULNERABILITATEA LA SUPRASOLICITARE. Past ci de ua care 2 porte mod 4 lproap) modems aia Poneto prope nda deta bermetansama Ha arene |3.Mi indspane 9 consat ef un cra rain prea mal ip. ad {Site into ee sesee Ean eaee ec saa BEE ie meneame See ates heme ener 2b co fol wo i : 0 Hite Set eeesemummen canons iasSaatiecasretceameensee ssulpsihic: modal de coping, remeli 10.Cted marge vcant na in gece del, pnt cl neal ose dealin Masoard CARACTERISTICILE LOMPORTAMENTALE AGRESIVE. St ‘SENTIMENTUL DE A FIPRESAT|DE TIMP (componente ole TPA}, Aare et tt ‘Acct 1 pet tae nob cat en mod at 5. Acorn 10 pet et pare dna up ese il eal i, ee ‘etree pati ot stn she fll dr) len 3 Kg piss mina apr ce estes 4 rela epi ewe pe sit ¢ Acar 15 pe pn fae nd fe cx de nai in 30d ‘tine sl a icra ines cee. {Acar 3 pt de eon fa ple cu adv, ul pny dv ‘lol pd ei Acordes cau ude pt ne pet lps Sarina 9. Acre pt. pe eae nas hse da put de eer sake ‘ou pec con ca ae te 10 Alert 1 pt ds os ar Ge ns ng i avi sii. 11 See 10 puncte po Sas ps inte 1a Sed px pen acre std woe spine chip incr eke {edt sa ssa mene cl} pen sea 15, Sel 10 pope fer sews clue Syl spe tae ha rie fe de mae su tse chi naval ony se dines Te Sete © pe per face eu dn ‘aie crew ected sea 1SAcum cng PUNCTAIUL TOTAL, ate ect ama nol nse wei md eigen cue ae ‘Masoard EFICACITATEA TEHNICHLOR DE A FACE FATH STRESSULUL oana Neeula-Cioea Sires biogte wv. 2 i psthie: modality de coping, remedit13 ‘Ams A, Stina V.— lenis de pbstigle meat, Ee ‘ea erg dts ped ume a patlip TeicBuer 208; Bien, A teense, es Ch pees Sein eke Ne he Ya ‘Sov, 8 You ww sre png Yor yoo Soni t COPE - coal ool Ecial Nee sri io Cae C8, Sle ME & Wee K Ase ning rg ‘Srey tl ph oats ot lle, sir Duroc Ah, io, st pb Ed. Dac, Citas oe Felina, 5: Lanna, R.A sf cpg I iow Semi ini Toul of Hh Sse Baer ST AO los, 5, Lams R$, Dink Sch, C, Deng, A Gre, I Dyker of ses eco Cine eel sop Flor R—Seesl pul Ed. Siife 9 Enea, Bac 1974 Fred's. ~"Ingoucee in patra. lepel Ge prbu Foyt vi cote, Duct Pode, usu, 192, la}, Di. A. nodnes mpage Ea Sick, Bucg 97; ‘ut, Seal oe sae Sa ancl Saar, 90S, Holes ‘EH, Rabe, Rit ~The soe secunnent ang tel 5 Pyeboee Re 113, er Taman, LB ~ ‘Seal pe ble nee, vot. 4 A Bice lamas, 18. — Sees pie die penpet pele ihsomatc £4 foedes, eStre02: {evade [B,~ Plog Nein Ea nomen, Bac, 1, linaodecy, 1B, Dries, C, Popa “0. inate boli se ac hr Ed nomedin, cae, 200, Fendi. B. (ue) ~Eleeue de pedocenil prerl¥oplo, a Troma, Baewer, 19) Lanna, RS. Cogtine ad pronalty Ses nding tet and ‘eye In .Pychalgel sess ening poses’: MS Hl New at ee lars RS Flan, $.~ Sis, opis nd coping — Seige Plg Coapany, New Yo, 586 ‘Lcaay 1S, Flim, 5. - Manel tee and ech oneness sc png = arp tal of Pena, 6,18 ponte J. Pont B= Vocal petal Ed Humana, Boao 1 114 foana Necula-Cloca~ Stress! phe: modality de coping remesti 2A. Leon, — Peat scat rm, Eine Erclopedit, ewer 19 2, Uber Pama, Be lunandee 13, Goh ed) — ett meal, Eden, Dare, 250 26, Sj. Tose ofl Langan, Gn, La, 1957, 27. Sage, HT wlan of sree Srp Aer Seit 6: 672-598, 2% Ze, M_~ tocedvae th poli, EA Sans, Bucwey 1986 Copitolals —_ ‘SANATATE 1 BOALK————————— iiana iaconeseu Dein rites pra an bl. Nee opribowetae al bl reso cogatve al Bl Maint fa dels ‘el pln pi oe oi. ‘ict pote: Choma rind ro de bac pen tte Seger pery pr sta pot ao tm Be Bal Horo: “Stes ee lend te mad fre de palo icin sau hla. ns de plc stare de ern rca ca pt de sinpome Bln eo be rs™ (A aor 8) Premive tortie Depts ej tat unease ee Inseamnd sh fi sins sau bolnay, acste lout notin rama destul degre de defint.Acethucra se cont g din ‘ata ed dea ungultimpuui s-au labora mule defi ale sis ‘ol - mai simple sami complete, fecare avind mertl de a evideata, amurite aspect (gi dficitl des negli lee). ‘Spre exempl, Organiajin Mondial SSntti definetesindatea a find "o stare de bine dn punt de vedere biologi, pshologie gt sci!” (OMS, 1946) All autor sum mal reset, punind accentl pe una sau ala dine aces ltr, considering states fle cao iran sit Individual, fe ca o capt dea funtion bine in plan socal, rexpetiv ea face fat eu bro diferiteloroiigat cringe sociale Tr cerares de a defi sntatea gi boalaavem ts vedere c& seestea sunt concepe“relave", find inlunite de aspete cantatve, istrie- anopoogie, cultural, sociolopce, de nveul de cunoagtere neler. ‘Ase, poraind de la princpiul canitativataistic de descriere a fenomeneier conform diseibuetreprezatst de curb Tul Gauss, marea _majoriate a pesoanelor (sroximativ 68% = o deviate standard, in ermeni stisich ~ alla sub clopotl cube) din cadral une popu, ete ‘consider ca find sinttoust, evemele inicdnd prezena boli sa a evi. is ans Dace Sind Boal Varsblsie de rtin ise si antoplopic tn piv dei sou bol sunt pte in evden de crete de pl ce se a siti foarte ited an ar eu ln ul Stem Senses ‘ios, de refine mtr mda ditt dea inpee yi capes falas fs! gud cifeH de dervolare a choglie ack ‘sponse pera Sewopet nice aperen) suns Se cre, indivi cu sce foun era contra Teen we seit sau, dipociv, ca svt isp spl te Soca cin inn era pin find trio In sos ca Ts, Biman ian soe ca Anita ss Coen eeu conser co tad sbi specale™ pa Zand, 1999). ‘Ae varie sit evlia natal fa plan ostlgi « individ ies Asll, percepts snk pate Ne eg fit de ved Tine consiger ff states nama an 2 putes" a actin mpc ali prep ste 9 ae de tin Ear sgt impiniceeu secs a acu Opes eee vitstice ict” de modes somatic pic cites va I Cares adeughoptslole evra) por “ctv” sen de inc Sinpla mente um nivel deters alcompetener lie ete st en depend cell sa cpr de eno. 1s etnies cad fel pn ll) saa fn consider feo se ier vine "olope inate pre sisemele finned in ane un organism fn cate aparatcle 5 normal (deel un organism ce gt plstreazt homeastaza = eapactsted dea fp plsta constanele biologic fe limite normale, dar si capaitatea dle readuce la normal in calico au fost modiicte), + pbc: stnkateapresupung ea toate componentce vii pice sk coexist fa armonie ast net indi: 8 oats desftyoafe in mod optim activtiilesale; + fe constint de efile sale, ‘elt mani eficiemte pent a face fat ie nocive, + stseslapieze flexi adie sta su schimbi, +s se accete pee: 1 dren 3 a Socialis sngates pres Sndeplinicoerent si efcientrolurle care ai le ajteapt ele individ ‘cepacia individului dea i cal adic acle comporamente pe Lilana Daconescu~ Sandtte Boal M7 {direct relic cu cree de mai aus, se post afin exists oe patamet a bn cae sunt “ fiz: cei care se refer la capacities de reaiza activi ce site ex: lspunsl la tesele de efor) + sic: ei care se refer I capactata de adaptarepsiics exis si optimal la cerinele mediuui (ex. capil cognitive de rznvere de probleme), sia: cei care se referd Ia capacsten de a indepli optim sumite roluri preseise social (acai ilnice, case, socio: ‘rfesonale), Prin raportare la aceqtparameri oala poste defini, fe a nivel fic, psc sau social, ca'0 absent sini, sau ca 0 dover de la ‘sormalitte. O define care are in vedere acest dou lati oeonstitie cea dt de Tamandeseu (1995) Boala reprezntd ansamblul devinilor static semnifcative « parameter: biomorfologil ex crgtrea gre = obese) = funcional ex eretereaglicenel) ss + pthc ex perepl fir obec = halucnai. dteviagcarsctrizate pin: ' modifct «stent sau manifest; * seszaile ter) sa ignorte (paranoia), care sant capil st generze ~ostare de dsconort ex. grea) sau + oimitare a afiunlr somatic (bag) $i Sau pthice (tre depresia, si core sunt ~resmite in present a *antepate I perspectva™. In plan conere,boela poate fi pvih ca oafectare txmporar sa efntivt a sii desta, evident tn plan subiety (acute reste sb boinay = sinpiome) si sau tn plan obietv (modiicrile obervate 7 Indsurate de medic = semne).Asocierea cocretd de Senne gf sinitone ata mumele de sindrom ‘Aga dup cum manifstsile boi vzeeza cele tei nivel evocate ‘aa us (ii, pic soa, a nivelleauzlor boi (oun a limb Imedical | setiologie”), glsim factor din aceste tei ctegori, Intercondigonarea lor este tip eeveta gi in unele caus, mt tage, Ta ‘dnl partes evelujet unl bol, apace prosminent un verti cere vicios somatic psiasocal “> somatic. Asupra avestr eapecte Vom ‘event ierior in add ecest capita. us _Liliana Diaconeseu~Stndtte bool ‘Stnttate i boal pot fi privte casts diame. fn mod obignlt, sintinca este considera o sare de echilra, lar boala 0 sare de ‘ezecilibra, tor tecerea dela uns I eal se poste face relay rapid, fete de nui factor preity inte su extern Turucitvrabille medicale care influecja2lsinttatea fac apanjut iscptnelor metcale, vom init n eee ce wreazA pe vaaiele socio pshologiceeapsbile de a genera /meofine sara de boat. Cva ast de ‘actor sunt ~ personlitata: rola i ese tnd insufcient export, No se poste spune ct ceritidine dact un anumit tip de personalate predspune ste Fibolnivire sau dact boals este cea care predispune elite © anumit personals, dar se ge deja fatal et anunite tipi de personaiate (de ‘xemplupersoanele ct tip pthocomporamental A) aun ise mai maze dea ervola boli cariovasculae (Friedman & Rosenman, 1974) sau ch peroanele optimise sunt mai state gi ties mal mult (aban, 198; ‘Mati, 1992 itt de lamandesen, 2002), ~ sit de consngert, eredjele oamenilor despre et ingits sdespreceiaji infveteach comporamentele sanogenetice (Ge ex Dersoanele eu loc de contol inter, eonvinse el pt pot contola propeia ‘Sinliate, au tendings de @adopia comgortamente de tip prevent: de, ‘exerci, ee) (Taylor, 199, cit de Lefton, 1997) medial social, tai ales suport social reprezentat de fami, prited,colegi ae roi important in menfinerea stiri de sisiote $n ‘eupearea dupl bool (Lefton, 1997). Sa consi cl persoanele ‘lsiorte, eu rai durable pe tren lang, exp in fami sable st via stastos (Gotzman & Kat, 1985), ™ variable socio-cultrale (ex grudul de cunoagere si cule, apartenenja a un grup etic, nivel socio-economie) influenza starea de Saute, accesl la investiga si uatament (Adler, 1994, eat de Leon, 1997. Model explicatve ale bolt, tn principu, modelele explicatve ale boli pun scent, fe pe factor de orn biologie (ies, sex, factor de ordin genetic), fe pe ci Phologici (Gp de personals, tshtudimunogene, mecanisne de ‘Soping} seu / 9 pe ce soil (comportamentede grup, suport tia), Hasler (1990, ciat de LLupy si 1Zanc,'1999) realizes o ‘compari tne modell medical ice psto-scial al bol eee Liliana Diaconescu Stndtte bool ns Se Compare ir el weil pH, TOY [__Modeluf medical Madeful psho-social Este centrat strict pe individ ‘Este centrat atft pe individ, cdt si pe ela interumane ale ces Se caacierional prin proese [Se caracierzeant prin burs toogie clr definite eg pomale a gupult {Gelneven) —_| ‘Diagnassul eat presi defini —| Dignosiul ate Tent Blog predominant unifctrial | Biologie pluiatoals Trtament uni (regula “erapit multiple (medicaneainese, Incercind o sntead ite cel 3 factor, Engel (1997) elaboress ‘modelul bio-psto-social al boll, cae evideniaa8raporurile Iterdependente dnt facto biologi, psbologii socal: Fit (oc inesonlt) = psi (cmc sues — pe fermen suring) A. socal (gerbe sivet fnciontsi in eadrul famed / comnnii) + pertubares Boala © purametilor «—— Acest model fost complet de Tkemi (1995) eu ctor ecologiei~ existential gi de Poldinger (1999) cu foctorll de orn splat (reli. rein) (veri capitol 6). ‘Toate atest modele generale subisiant In esenytcauzele profund invent ee ot conduc la apariia bol, dar au so valoare practice, anume ‘ceca cl peniry a objinevindecaes(recuperrea stati) tebuie acon concert asupa tutor acestor factor _De-a fungul timpului au fost elaborate gi model specice, care xpliesrolul punta a unor factor care concur a apria. bolle, de exempls, model emoflor” desc de Contrada in 1990 (pentru cance) i ymodehul contolabligyi deses de Fisher (1988) (penieu ulcer, boll oronariene, cancer, boll inecioas) 20 Lina Diacones © itustare (simplifies | prezentat in cont Modell emoior (Contac Pierdere | Depres Comportameste efae pentru snare Feet ‘Axalcotcotop Ccorizo! 1 Sina als scbemele 199) onsiona cootal Axa ~~ mln Inetcer exces Prezentarea tamedie CANCER Liana Digconesen — Sdndtate 1 boold_—_ m1 ‘Model conolabitia (Fisher, 1988) Sinaia este evaluat ce ind a Contoabit fnfrtaen Ccatecolemine, — Icreare fuefonal a ‘Snel cardiovascular ‘lapaatut Aigesiv IN Bott Ulere cardovarclare Necoatolabils Voit iat Depresie siandete ACTH, conizol, ceatcolanice, ‘lesterol Tncompetent “| Boi Cancer intetoase im Liliana Diaconescu —Sandtat i boas Modlele cognitive cu pivee Ie boss sunt 0 categorie apart de rmodele explicative, cae consdertesunile rerezentrile pe cate le 2a ‘umeniipivind boala si comportamentle ce rebuie adoptte penta 4 preven! inbolnivrle. Cele mal imporante model cognitive sunt: 1) modelul comingerior despre séndtate (“health belief model”) (Rosenstock & Becker, 1974: sujne importa raportli cost bene, auth dingpre pacient; foncie de acest rapor, individ adopts. Comportamente preventive gi respec / mu Gatamentul prescris, dup ee boa fost dagnostica; 2) modell comportamentuli. planificat ("theory of planned behaviow")(Ajzen & Fishbein, 1988: individu are un “plan de acune” ce presupune comportameate cu efectssupa sini gi ere pot spires sub bresiunenscild exert de cela, 3) modelul acide bun sing" ("theory of reasoned ation) (Ajzen, 1970): invidal edoped un comportarentprvitor la sndtate, a conformiate cu ceeace ete scceptat in communitata din ear face pate 4) modell autre, selreguation model") (Leventhal, 1985) bolnaval va reatona fancie de modul Ih care pereepe i fi rpreing ‘ala Acest model identifies dept determinant importa alain fh de boal = abiltaten de idenificare a semnelor si simptomelor ce sugeresz8| Doula, cai identfiaresacestora cu un -nume de bodls (ex Tombosciaia”) “consecijle anticipate ale boli “fale (exincapactatea de a cra grew) *emojionale (ex teama de reli a bli, + sociale (ex: Incapactatea de muncd,pensionarea): * econamice (ex incapactatea de inreinee a familie), cael tbe boi: inteme (x genetic): exteme (alimencaie, comportamente cu ris, marc fctor ce finde sxpranatra, ete) - duats boll modal de evolfi acu, croned) “ perpetiva vndecii (bold eurabla/Inewrabil) + problema contzolsblti boli (1a tra ev Boal”). | | lana Daconeseu~Sandtte boald ns Abani fat de boat Sunt influenste de modalitea de percepere a stiii de bosls rmodaliate ee difer in fungie. de peronaliaten individull de faracterisicile bolii event, dat, evolue, afectae a activi nie) Peroepeen bol poste pesupune: ~reounoajerea boll aceparea stuf de bola: ~ in med realist - conformindygi comporimeatal si stint stip de Boalt; In mod diproporonat— exagerat isinwst; + ignorarea boli inn la persoane cu un grad fede de cultrk sau jelepere (oligfen, bolaavi pic), sau petsoane ee consiert ale luerai ca find ma fmporame desit sarea de" einkste (exsipal comporianental A); negara boli ca mecanism incongtient de autoamsgre (poste ape spre exemplu ca eta natural” fn proces