Sunteți pe pagina 1din 2

Rezolvare Varianta 54 Limba română

Subiectul I (40 de puncte)


(Ion Pillat, “Elegie”)

1. Câmpul semantic al cuvântului “timp”: veac, vecie, trecutul, vremii, anii, nicicând,

2. În structura „aleea-naltă”, cratima marchează pronunţarea celor două cuvinte fără pauză,
înlocuieşte vocala iniţială “î” şi are rol prozodic de a păstra măsura şi ritmul versurilor
3. Expresii/ locuţiuni cu verbul “a pierde”: a pierde vremea/timpul; a pierde din vedere; a-şi
pierde minţile; a pierde şirul; a pierde postul; a-şi pierde capul; a-şi pierde gândurile
4. Gerunziul „foşnind” utilizat în cadrul celei de-a doua strofe a poeziei sugerează
permanentizarea sunetului, a foşnetului pe care îl face trăsura, care rămâne peste timp în
amintirea eului liric; gerunziul compune o imagine auditivă: “În berlina foşnind surd pe
frunza moartă”.
5. Imagini artistice: “aleea-naltă de castani”; “Albă casă, neagră frunză, putred parc”;
6. Tema: timpul; motivul toamnei
7. Prezenţa eului liric se face simţită prin formele verbale la persoana I: „simt” şi
pronominale: „mi-”, „m-”, “mă”, „a mea”, precum şi prin formulele de adresare directă, la
persoana a II-a singular: „Vii de unde?”, „Unde ţi-e râsul?”.
8. Figură de stil: Structura „castanii de cărbune” reprezintă o metaforă pentru întreaga natură,
ce pare a fi moartă, stare simbolizată de determinantul cu nuanţă cromatică „de cărbune”,
întrucât nu mai e „nicio frunză” pe crengile acestora. Singura fiinţă ce mai „animă” castanii
este o „cucuvaie într-un pom”, care amplifică procesul de stingere a vieţii, această pasăre fiind
prevestitorul morţii.
9. Titlul poeziei „Elegie” scrisă de Ion Pillat, reprezintă specia lirică în care sunt exprimate
sentimente de tristeţe, de melancolie, de jale. Prin urmare, poezia este o elegie pentru
sentimentul de nostalgie pentru „vechii ani”, pentru conştientizarea trecerii ireversibile a
timpului, pentru toamna ce se poate manifesta şi în sufletul poetului. Eului liric nu i-a mai
rămas decât trecutul, „Numai toamna mi-a rămas şi amintirea”, singura ce îl poate mângâia în
prezentul sumbru. De pildă, sentimentele elegiace sunt exprimate prin interogaţiile retorice,
“Vii de unde? din ce veac? din ce mormânt?” // “Nimănuia ori a mea? pe vecie ori nicicând?”,
prin metafora “doar trecutul: cucuvaie într-un pom”.

10. Ultima strofă a poeziei „Elegie” de Ion Pillat începe printr-o enumeraţie a unor elemente
din cadrul natural, însoţite de epitete în inversiune: „Albă casă, neagră frunză, putred parc”,
conturând astfel o imagine rece, în care natura încheie un ciclu din viaţa sa: „Roata timpului
îşi pierde uruirea”. Venirea toamnei influenţează existenţa eului liric, creându-i o stare de
melancolie, de deprimare totală, soluţia salvării spirituale fiind doar amintirea: „Numai
toamna mi-a rămas şi amintirea”. Expresivitatea strofei este construită prin alternanţa prezent/
trecut a verbelor “pierde”, “mână”/ “a rămas”, care amplifică suferinţa eului liric pentru
trecerea rapidă şi dureroasă a timpului. Prozodia se defineşte prin rima încrucişată, ritmul
trohaic şi măsura versurilor de 11-12 silabe.

Subiectul al II- lea (20 de puncte)


Scrisoare despre impactul mass-media asupra vieţii tinerilor de vârsta ta:

Braşov, 29 iunie 2007***


Dragă Adrian,

Îmi cer scuze că nu ţi-am scris mai devreme, dar în ultimul timp am avut atâtea de făcut, încât
abia am mai găsit câteva clipe să mă ocup şi de mine.
Iată de ce îţi scriu: acum două zile am participat la o dezbatere privind influenţa mass-media
asupra tinerilor. În opinia mea, se difuzează prea multe ştiri despre crime, bătăi şi astfel de
situaţii în care protagoniştii sunt oameni viciaţi, degradaţi, iar ziarele şi revistele aduc în prim-
plan scandaluri între persoane publice, picanterii din viaţa lor privată, lucruri ce cred că sunt
de prost gust şi nu fac altceva decât să creeze tinerilor o imagine negativă asupra României.
Au fost destule persoane care mi-au susţinut punctul de vedere, considerând şi ele că trebuie
introduse mai multe ştiri şi articole despre evenimente culturale, evoluţia economică şi
politică a ţării noastre, precum şi informaţii despre alte state. De altfel, acesta este şi
argumentul posturilor de televiziune şi al revistelor de scandal, că publicul este interesat mai
ales de acest fel de fapte vulgare, iar pentru ei contează ratingul, care aduce publicitate şi,
deci, bani.
Pe de alta parte, la dezbatere au participat şi tineri dezinteresaţi de informaţii mai valoroase
decât cearta dintre X şi Y, despre fata de la pagina 5 şi mai ştiu eu ce astfel de rubrici. Nu
înţeleg cum ne vom descurca pe viitor, dacă noi ne „ridicăm” la nivelul unor astfel de ştiri
superficiale, dacă le pot numi aşa…
Oricum, sper să-mi poţi spune şi tu punctul de vedere referitor la aceasta temă – poate reuşim
să influenţăm mass-media.
Aştept veşti de la tine!

Cu drag,
Daniela
*** În lucrarea de examen, scrisoarea se redactează pe o pagină separată.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Nuvela psihologică:
* “Moara cu noroc” de Ioan Slavici
* “În vreme de război” de I.L.Caragiale

(Sabina Rădulescu)