Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATE DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE


PUBLIC
SPECIALIZAREA:ADMINISTRAIE PUBLIC ID ANUL I SEM II

Finante publice
Studiu privind obligatia si creanta fiscala

CREANTELE SI OBLIGATIILE FISCALE


1

creantele fiscale = dreptul patrimonial care rezulta din raporturile de drept materialfiscal (codul de procedura fiscala)
Constau in :
- dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri
bugetare
dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri
bugetare
dreptul la perceperea dobanzilor (creante fiscale principale) si penalitatilor de
intarziere(creante fiscale accesorii)
obligatiile fiscale:
- obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile/dupa caz, impozit, taxe, etc.
- obligatia de a calcula si inregistra in evidentele contabile, de plata impozitelor, taxe ,
etc.
- obligatia de a plati impozite etc
- obligatia de a plati dobanzi si penalitati de intarzieredenumite obligatii de plata
accesorii
- obligatia de a calcula, retine si inregistra in evidentele contabile si de plata impozite
si contributii care se raelizeaza prin stopaj la sursa
- orice alte obligatii care revin contribuabililor
Dreptul de creanta fiscala si obligatie fiscala corelativa se naste in momentul in
care se constituie baza de impunere care le genereaza .
Platitor al obligatiilor fiscale este debitorul/persoana care in numele acestuia , are
obligatia de retine si a plati impozit , taxe etc.
Procedura titlurilor de creanta fiscala
- colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta fiscala / a unui
titlui executoriu , dupa caz
- este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala , este intocmit
de organul fiscal competent sau de alte persoane desemnate potrivit legii.
- creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenului de plata prevazut ed CF/alte
legi care le reglementeaza.
Dreptul de creanta fiscala si obligatie fiscala corelativa se naste in momentul in care se
constituie baza de impunere care le genereaza .
Platitor al obligatiilor fiscale este debitorul/persoana care in numele acestuia , are
obligatia de retine si a plati impozit , taxe etc.

CLASIFICARE:
Dupa modul/procedura de intocmire:
acte juridice intocmite in scopul individualizarii creantelor fiscale(sunt
intocmite de organele fiscale sau alte organe si persoane stabilite prin lege pv de
impunere , declaratii de impozite si taxe si facturi , etc)
acte juridice care numai implicit reprezinta titluri de creanta fiscala( pv de
control si shtatele de plata , fiind intocmite intr-un scop propriu si specific , altul decat
realizarea veniturilor fiscale si numai in subsidiar cuprind si date care corespund
obligatiilor fiscale).
Dupa puterea lor juridica
titluri de creanta principale = reprezinta prototipul titlurilor de creanta fiscale si
reflectsta conformitatea impunerii prin prisma actelor de evidenta
titluri de creanta complementare = acte juridice de control , de verificare a
conformitatii impunerii
Cu aceasta ocazie se elibereaza de atestare fiscala la cerere , pe baza datelor
cuprinse in evidenta platitorilor si cuprind: creantele fiscale , exigibile existentei in
sold in prima zi a lunii urmatoare depunerii cererii.
Pe perioada de utilizare , certificatul poate fi prezentat de contribuabil in original/in
copie legalizata oricarui solicitant.
TRASATURILE titlurilor de creanta fiscala:
sunt intocmite de catre subiectele raorturilor juridice fiscale
sunt obligatorii , putand fi aduse la indeplinire prin executare silita
sunt mijloace juridice de punere in executare a actelor normative de instituire a
veniturilo fiscale
apartin actelor juridice declarative de drepturi si obligatii
constituie titluri definitive , executorii prin ele insele , pentru punerea lor in
executare nefiind necesara interventia unor organe jurisdictionale.

Dup evenimentele din decembrie 1989, revigorarea activitii comerciale a


impus trecerea la o economie de pia liber, bazat n principal pe legea cererii i
ofertei. Aceasta s-a putut efectua numai, pe de o parte, printr-o reform energic a
structurilor economice (bazat pe privatizare, liberalizare i proliferare a ageniilor
economici, iar pe de alt parte a fost renovat cadrul legislativ i au fost reconsiderate
drepturile subiective (civile).
Au fost adoptate astfel, o serie de noi acte normative care au spart monopolul
statului n lan comercial. ntre acestea cu titlul exemplificativ putem enumera: Decretlege nr.54/06.februarie 1990 privind organizarea i desfurarea unor activiti
economice pe baza liberei iniiativei; Decret-lege nr.139/12 mai 1990 privind
camerele de comer i industrie din Romnia; Lege nr.15/8 august 1990 privind
reorganizarea unitiilor economice de stat ca regii autonome i societi comerciale;
Legea nr.26/7 noiembrie 1990 privind registrul comerului; Legea nr.11/30 ianuarie
1991 privind combaterea concurenei neloiale; Legea nr.33/3 aprilie 1991 privind
activitatea bancar; Legea nr.47/19 iulie 1991 privind constituirea, organizarea i
funcionarea societilor comerciale din domeniul asigurrilor etc.
Cele mai importante acte normative adoptate n plan comercial au fost, ns,
Legea nr. 31/17 noiembrie 1990 privind societile comerciale, modificate prin Legea
nr.41/4.05 1991 i Legea nr.35/10 aprilie 1991 privind regimul investiiilor strine,
republicat n 2 august 1993 i 1996.
Aceste acte normative au fost complectate cu reglementri subsidiare ntre care
amintim: Codul Comercial, Codul Civil, reglementri valutare, fiscale, financiare,
precum i prevederi ale unor convenii internaionale la care Romnia este parte
contractant, ele reprezentnd reglementarea general n ceea ce privete societile
comerciale.
Odat adoptate, aceste acte normative au desctuat libera iniiativ oferind
cadrul legal necesar pentru desfurarea unor activiti comerciale cerute de economia
de pia.
Societile comerciale obin venituri din activitatea desfurat, efectueaz
cheltuieli ocazionate de aceasta, nregistrnd ctig ori pierderi, dup caz. Rezultatul
este supus impozitrii.
La nivelul societilor comerciale se formeaz, aadar, fluxuri bneti specifice
(reflectate n bugetul de venituri i cheltuieli), care se pun n corelaie cu fluxurile
financiare din economie.

Societile comerciale prelev la bugetul administraiei de stat sau la cel local,


dup caz, impozit pe profit, impozit pe salarii, tax pe valoarea adugat, tax asupra
terenurilor, accize, taxe vamale, precum i vrsminte reprezentnd dividende i
impozit pe dividende cu venit statului, n cazuri specifice vars sume provenite din
concesionarea i nchirierea de intreprinderi publice.

NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND OBLIGAIILE FISCALE


ntre prelevrile obligatorii, importan i rol covritor revin impozitelor i
taxelor, care sunt denumite resurse fiscale, denumire derivat din aceea a instituiei
care este nsrcinat cu calculul i perceperea contribuiilor ctre stat, respectiv
administraia fisc.
Cea mai veche resurs financiar este impozitul avnd originile n perioada de
statornicire a organizaiei statale. Iniial, s-a recurs la prelevri asupra bunurilor
private, odat cu introducerea monedei se practic impozite n bani. Definiiile date
acestuia fiind diverse, certificnd poziia autorilor respectivi n legtur cu criticile
dimensionrii sarcinilor fiscale, ca de exemplu: impozitul este o prelevare silit, fr
contraprestaie i nerambursabil a unei pri din venitul sau averea persoanelor fizice
sau juridice n favoarea bugetului statului1 sauimpozitele reprezint preul
serviciilor prestate de stat2 i impozitul este n statele moderne, o prestaie
pecuniar pretins cetenilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general2
sau impozitele sunt pretinse de stat n virtutea suveranitii sale i sunt destinate s
acopere cheltuielile generale ale statului3
Taxele reprezint suma pltit de o persoan fizic sau juridic, de regul
pentru serviciile prestate acestuia de ctre o unitate economic ori o instituie
public1.
Taxele ntrunesc majoritatea trsturilor specifice impozitelor, privind
caracterul obligatoriu, plata cu titlu nerambursabil i urmrirea n caz de neplat. Spre
deosebire de impozit taxele dau dreptul pltitorului s beneficieze, direct i imediat, de
anumite servicii, servicii la care, ns, nivelul acestora este superior costului serviciilor
prestate de instituiile publice.
Rolul impozitelor se manifest pe plan financiar, economic i social, cu
diferenieri de la o etap de dezvoltare a economiei la alta, i de la o ar la alta.

Preponderent rolul impozitelor se evideniaz pe plan financiar, deoarece ele


reprezint calea principal de procurare a resurselor financiare necesare realizrii
sarcinilor i funciilor statului contemporan.
n plan economic, impozitul are att rolul alimentrii cu fonduri a bugetului statului,
ct i pe acela al unui factor de echilibru n economie.
n plan social, rolul impozitelor i taxelor se materializeaz prin faptul c, prin
ele statul contemporan asigur redistribuirea unei pri semnificative din produsul
intern net ntre diferitele categorii de persoane fizice i juridice.

Colectarea/incasarea creantelor fiscale

1) Prin plata voluntara:


Colectarea creantelor fiscale = ansamblul reglementarilor juridice , modalitatile si
operatiunile care asigura colectarea la bugete a sumelor de bani datorate de catre contribuabili
Colectarea veniturilor publice se realizeaza prin:
-

plata voluntara

executarea silita

Plata voluntara se realizeaza prin:


incasarea directa (are ca obiect veniturile cherabile si cele portabile ; plata
veniturilor cherabile pp achitarea impozitelor si taxelor inscrise in evidentele centralizate si
nominalizate ale contribuabililor este vorba de vectorul fiscal prevazut in registrul
contribuabililor ; plata veniturilor portabile are caracterul platilor spontane debiturii au
obligatia de a calcula sumele datorate si de a le achita la casieriile organelor fiscale)
stopajul la sursa ( pp retinerea la sursa de formare a veniturilor impozabile si
varsarea acestora in conturile bugetelor corespunzatoare)
aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile (MFP tipareste centralizat timbre
fiscale mobile si le valorifica prin trezorerii , oficii postale si alte institutii autorizate ; aceasta
modalitate de plata este specifica taxelor de timbru , dovada platii facandu-se prin aplicarea
marcii timbrului valorii corespunzator pe actul intocmit si anularea acestuia prin aplicarea
sigiliului apartinand organului fiscal emitent).

2) Executarea silita:
Organe de executare silita si executorii bugetari:
sunt abilitate sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura
de executare silita
creantele bugetare incasate , administrate si utilizate de catre institutiile publice
provenite din venituri proprii si din raporturi contractuale se executa prin organe proprii
competenta aplicarii procedurii de executare silita revine organelor de executare in
a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmarite
Coordonarea executarii silite:
- Competenta revine organelor de executare in a carei raza teritoriala isi are domiciliul
debitorul/organul fiscal competent
- Cand se constata pericolul instrainarii , substituirii sau sustragerii de la executarea
silita a bunurilor si veniturilor urmaribile, organul de executare in a carei raza teritoriala se
afla domiciliul fiscal al debitorului poate preceda la disponibilizarea bunurilor
- in cazul debitorilor solidari , organul de executare coordonator este cel in a carui raza
teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul
- executarea silita se face prin intermediul executoilor fiscali , posesori ai unei
legitimatii de serviciu pe care trebuie sa o prezinte in exercitarea atributiilor si a unei
delegatii emise de organul de executare
3) Titlul executoriu:
Executarea silita are loc numai in baza unui titlu executoriu emis de organul competent
ori in baza altui inscris care , potrivit legii , devine titlu executoriu(titlu de creanta)
Titlul de creanta devine executoriu la data la care creanta fiscala a fost scadenta , prin
expirarea termenului de plata legal.
Titlul executoriu contine:
elementele actului administrativ fiscal(denumirea organului fiscal , data , obiectul
si motivele de fapt , temeiul de drept , numele , semnatura si sigiliul )
date suplimentare(codul de identificare fiscala , domiciliul fiscal , cuantumul si
natura sumelor neachitate , temeiul legal al puterii executorii a titlului)

4) Somatia:

Coincide cu inceperea executarii silite si este insotita de un exemplar al titlului


executoriu.
Efecte:
daca in termen de 15 zile de la comunicare nu se stinge debitul , masura de
executare silita legala se aplica
Cuprinde:
- Elementele actului administrativ fiscal mentionate
- Numarul dosarului de executare
- Suma in litigiu
- Termen de plata
- Consecintele neplatii

5) Modalitati de executare silita actuale:


Proprirea sunt supuse executarii silite prin proprire orice sume urmaribile
reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta , titluri de valoare/alte bunuri
mobile necorporale , detinute si/sau datorate cu orice titlu debitorului de catre terte persoane
sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor , in temeiul unor raporturi juridice
existente. Sunt exceptate sumele reprezentand credite nerambursabile/finantari de la
institutii , organe internationale pentru derularea unor programe/fonduri.
Executarea silita a bunurilor mobile corporale potrivit legii sunt urmaribile orice
bunuri imobiliare , cu exceptiile legale (de ex. In cazul debitorilor pf nu pot fi supuse
executarii silite , fiind necesare muncii si vietii debitorului , precum si familiei sale , bunuri
mobile
Executarea silita a bunurilor imobile sunt urmaribile bunurile imobile proprietate a
debitorului si bunurile accesorii ale acestora prevazute de CC(garaj , bucatarie , pivnite ,
dependinte , 100m2 de teren). Fac exceptie , in cazul debitorilor pf , spatiul minim de locuit
pentru el si familia lui.
Executarea silita a recoltelor si fructelor prinse in radacini si reculese/culese sunt
aplicabile regulile de la bunurile imobile si mobile.
Executarea silita a unor ansambluri de bunuri bunurile mobile/imobile ori bunurile
mobile si imobile ale debitorilor pot fi valorificate individual si in ansamblu ori individual
sau in ansamblu, daca organul de executare apreciaza ca pot fi vandute mai avantajos. Sunt
aplicabile prevederile legale privind bunurile mobile sau imobile , dupa caz.

Modalitati de stingere a creantelor fiscale


Stingerea creantelor fiscale se realizeaza si prin:
1). Compensare si restituire:
Art.112 din CPF = prin compensare se sting creantele administrative de MFP cu
creantele debitorului , reprezentand sume de rambursat/de restituit de la buget , pana la
concurenta celei mai mici sume , cand ambele parti dobandesc atat calitatea de debitor , cat si
cea de creditor
Se face de catre organul fiscal competent , la cerere sau inainte de efectuarea
compensarii/restituirii.
Se efectueaza cu obligatiile datorate aceluiasi buget , iar cu diferenta ramasa se
compenseaza obligatiile datorate altor bugete , in urmatoarea ordine: - bugetul de sta
-

imprumuturile de stat externe

bugetul asigurarilor sociale de stat

bugetul fondului national unic pentru asigurarile sociale de sanatate

bugetul asigurarilor pentru somaj.

Se restituie urmatoarele sume:


-

cele platite fara existenta unui titlu de creanta

cele platite in plus

cele platite ca urmare a unei erori de calcul

cele platite ca urmare a aplicarii eronate a unei prevederi legale

sumele de rambursat de la bugetul de stat

cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare/alte organe competente

cele ramase ca urmare a distribuirii in cadrul executarii silite , potrivit ordinii de


preferinta
Exceptie: se restituie din oficiu diferenta de impozit pe venit , dupa regularizare

2). Prescriptia:
Are ca efect stingerea obligatiilor fiscale ca urmare a expirarii perioada de timp legale
, inauntrul careia trebuie sa stabileasca obligatiile de plata si sa declansam procedura de
executare silita.
Dreptul de a cere executarea silita , compensarea sau restituirea de catre organele
fiscale si contribuabili a sumelor datorate se prescrie in 5 ani de la 1 ianuarie a anului urmator
celui in care a luat nastere acest drept.
In anumite conditii legale , termenul de prescriptie se poate intrerupe/suspenda
Daca se constata implinirea termenului de prescriptie , organul de executare va
proceda la incetarea masurii de realizare a creantei fiscale si la scaderea acestora din evidenta
analitica pe platitori.
Nu se restituie sumele platite dupa implinirea termenului de prescriptie.

3). Darea in plata:


art.171 CPF = creantele fiscale pot fi stinse la cererea debitorului , oricand , cu acordul
creditorului fiscal , prin trecerea in proprietatea publica a statului/a unitatilor administrativteritoriale a bunurilor imobile , inclusiv a celor supuse executarii silite
In acest scop se numeste o comisie prin ordin al ministrului finantelor/prin ordin al
presedintelui Consiliului local care va analiza cererea si va hotara prin decizie asupra
modului de solutionare
In cazul admiterii cererii , se dispune incheierea unui p-v de trecere in proprietatea
publica a bunurilor imobile si stingerea creantei fiscale.
Procesul-verbal = titlul de proprietate, iar la data intocmirii acestuia, inceteaza masura
de indisponibilizare a bunurilor imobile respective , precum si calitatea de administrator sechestru a persoanei legal desemnate

4). Insolvabilitatea:
art.172 174 , CPF = este insolvabil debitorul ale carui venituri/bunuri urmaribile au o
valoare mai mica decat obligatiile fiscale de plata sau care nu are venituri/bunuri urmaribile

10

In acest caz, conducatorul organului de executare dispune scoaterea creantei din


evidenta curenta si trecerea in evidenta separata pe toata perioada prescriptiei.

5). Anularea:
Este prevazuta de art.174 CPF. Daca cheltuielile de executare sunt mai mari decat
creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorii organelor de executare poate aproba
anularea creditelor respective.
Creantele fiscale restante aflate in sold la 31 decembrie a anului anterior celui de
executie bugetara , mai mici de 10 RON, se anuleaza (plafonul se modifica anual de catre
MFP).

Toate creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenului prevazut in CF, CPF si alte
legi fiscale care reglementeaza veniturile bugetare.

11