Fumatul i bolile gurii

Marea majoritate a persoanelor stiu ca fumatul afecteaza, din punct de vedere

estetic, gura. Nicotina si gudronul din tigari pateaza dintii si plombele, colorandu-i in
galben-maroniu. Mai mult, fumatul este una dintre principalele cauze ale halitozei, a
respiratiei urat mirositoare. De asemenea, s-a demostrat experimental ca si la 20 de
minute dupa ce isi stinge tigara, fumatorul expira fum din plamani. Multe persoane
pot fi afectate si psihic de aceste probleme de ordin estetic. Insa fumatul este cauza
mult mai multor probleme ale sanatatii orale, provocand umflarea gingiilor sau
afectiuni periodontale si, mai ales, cancer oral.
Potrivit statisticilor, 75% dintre persoanele diagnosticate cu cancer oral sunt
fumatori. Ca un detaliu aparte, numarul femeilor care sufera de cancer oral si de
alte boli ale cavitatii bucale, cauzate de fumat, a crescut semnificativ in ultimii ani.
Noi studii arata ca pacientii cu boli cronice ale gingiei prezinta un risc ridicat de a se
imbolnavi de cancer la limba. Pe langa aceste date, cercetatorii au mai observat o
legatura intre boli ale gingiei si cancer la splina cat si probleme ale inimii.
O echipa de oameni de stiinta de la universitatea din Northwestern, din Statele
Unite ale Americii, a aratat, in urma unor analize, ca exista o relatie directa intre
fumat si aparitia osteoporozei, mai ales printre femeile trecute de menopauza.
Fumatul creste foarte mult riscul declansarii problemelor gingivale. "Fumul de
tigara contine substante iritante care ingreuneaza circulatia sangelui in zona
maxilarului si "usuca" gura. Cantitatea redusa de saliva creste riscul aparitiei cariilor
si a problemelor gingiei. Saliva este importanta pentru ca poate curata gura de
placa si resturi de mancare si ajuta la neutralizarea acizilor. O slaba circulatie a
sangelui in maxilar limiteaza cantitatea de nutrimente si celule albe care protejeaza
dantura", a declarat doctorul Jerry Gordon, membru al American Dental Association.
Aparitia tartrului este favorizata de fumat si problema poate evolua in gingivita. In
cazul fumatorilor, gingiile se indeparteaza de dinti, permitand tartrului sa se
formeze sub linia gingivala, care duce la erodarea treptata a oaselor din jurul
dintilor. Aceasta problema se numeste periodontita si este principala cauza a caderii
dintilor la adulti. Fumatul afecteaza lucrarile stomatologice. Riscul de respingere de
catre organism a unui implant dentar este mai mare in cazul fumatorilor. De
asemenea, fumatul incetineste procesul de vindecare, de exemplu, in cazul
extractiilor, si limiteaza eficacitatea cremelor dentare.

Fumatul pune in pericol gingiile sanatoase

Fumatul, avertizeaza dr. Moise Corina Gabriela, medic specialist stomatologie
generala, actioneaza local la nivelul gingiei prin:
iritatia directa care favorizeaza instalarea de gingivita si in anumite conditii(stres,
igiena defectuoasa) gingivostomatita ulcero-necrotica;
depuneri de nicotina, produsi de combustie pe suprafetele dentare care favorizeaza
formarea de placa bacteriana si tartru.
Fumatul scade sansele reusitei tratamentelor
Nu numai ca fumatul creste riscul aparitiei bolilor gingivale, dar ingreuneaza
tratarea acestora si scade sansele reusitei tratamentului. Fumatul afecteaza
abilitatea gurii tale de a se vindeca si multe dintre tratamentele de care ai nevoie
pot sa nu aiba succes.
De exemplu, coroanele si puntile dentare ale unei persoane cu boli gingivale nu vor
arata prea bine pentru ca afectiunile gingivale vor produce pierderi osoase si
retragerea gingiilor care inconjoara marginile coroanei. La fumatori scad si sansele
ca un implant sa fie efectuat cu succes.
Bolile parodontale (gingivale) sunt infectii bacteriene care distrug tesutul moale si
osul de care sunt ancorati dintii tai in osul maxilarului. Bacteriile gasite in placa si
reactia organismului la placa contribuie la distrugerea tesutului moale si al osului.
Fumatul grabeste avansarea bolilor gingivale
Fumatul poate grabi avansarea bolilor gingivale. In stadiile incipiente ale bolii se pot
observa sangerari ale gingiei in timpul periajului. Pe masura ce infectia se
inrautateste, gingiile sunt afectate si se retrag de langa dinte, formand pungi
(spatiul dintre dinte si gingie). Aceste pungi se pot mari treptat, odata cu avansarea
bolii, iar in ultima faza dintii nu vor mai fi bine fixati, apare durerea si chiar
pierderile dentare.
Studiile au aratat ca fumatorii au mai mult tartar decat nefumatorii. Acest lucru
poate fi rezultatul cantitatii scazute de saliva din cavitatea bucala. Fumatorii sufera
o pierdere mai mare a densitatii osoase si prezinta mai multe pungi intre dinti si
gingii decat nefumatorii. Conform specialistilor, chimicalele continute de tutun
afecteaza circulatia sangelui in gingii, provocand astfel incetinirea procesului de
vindecare si cresterea riscului de nereusita al tratamentului.
Singura veste buna este ca renuntand la tigari, aceste riscuri sunt reduse
semnificativ. Chiar si reducerea numarului de tigari fumate pe zi poate ajuta. Un

studiu a aratat ca persoanele care fumeaza mai mult de un pachet si jumatate pe zi

de tigari prezita un risc de 6 ori mai mare de a dezvolta o afectiune gingivala fata
de nefumatori, iar cei care fumeaza mai putin de o jumatate de pachet prezinta un
risc de 3 ori mai mare decat nefumatorii.
Fumatul si cancerul oral
Fumatul face parte dintre principalii factori de risc ai cancerului oral. Societatea
Americana de Cancer informeaza ca:
1. Aproximativ 90% dintre persoanele care sufera de cancer de gura si anumite
tipuri de cancer la gat au fumat. Riscul aparitiei acestor tipuri de cancer creste in
functie de cantitatea de tigari fumate sau de lungimea perioadei in care s-a fumat.
2. Fumatorii prezinta un risc de 6 ori mai mare de a dezvolta aceste tipuri de cancer
fata de nefumatori.
3. La aproximativ 37% dintre pacientii care continua sa fumeze dupa tratarea
cancerului, apare un alt tip de cancer, precum cancerul la gat sau laringe, fata de
doar 6% dintre cei care renunta la fumat.
4. Tutunul din tigari sau pipe poate provoca cancer in orice loc al gurii sau al gatului.
Pipa poate cauza si cancer in zona buzelor.
Fumatul si esecul implanturilor
Implanturile pot fi utilizate pentru a inlocui dintii pierduti, insa fumatorii trebuie sa
fie constienti de sansele mari ca aceste proceduri sa nu fie efectuate cu succes.
Studiile efectuate au descoperit ca riscul ca aceste proceduri sa nu fie efectuate cu
succes este mai mare la fumatori decat la nefumatori. Specialistii sunt de parere ca
fumatorii trebuie incurajati sa renunte la tigari inainte de a efectuat aceste tipuri de
proceduri.
"Pe cale generala, fumatul produce vasoconstrictie periferica si ischemie in teritoriul
vascular gingivo-parodontal, deci o nutritie deficitara a gingiei si parodontiului,"
completeaza dr. Moise.

Cancerul cavitii orale, n special carcinomul cu celule scuamoase (90% dintre

cancerele orale), se dezvolt n cavitatea oral i n orofaringe i reprezint o
problem major din cauza ratei mici de supravieuire, dar i prin deficienele
majore n masticaie, deglutiie, vorbire i fizionomie. Localizrile cancerului cavitii
oral sunt: buze, mucoasa obrajilor, mucoasa bolii i vlului palatin, fibromucoasa
gingival sau pe limb. Cancerulsurvine cnd celulele continu s se divid
dezordonat i necontrolat, formnd mai multe celule din cauza faptului c o parte
din mecanismul celulei nu mai funcioneaz corect. Cancerul cavitii orale a fost
considerat o boal a populaiei vrstnice, n prezent ns exist dovezi care arat o
tendin de mbolnvire i la pacienii tineri.
Acest tip de cancer are o frecven de 5% n totalul cancerelor, 90% dintre brbai i
61% dintre femei care au cancer la cavitatea oral consumnd tutun. Persoanele
care fumeaz prezint un risc de 30 de ori mai mare dect nefumtorii n
declanarea tumorilor maligne orale. S-a observat o cretere a incidenei cancerului
cavitii orale la femei n ultimii ani i o scdere la brbai.
Pentru prevenia cancerului cavitii orale, cei care fumeaz necesit un control
periodic al limbii i gurii.
Tratamentul cancerului cavitii orale presupune intervenii chirurgicale de lung
durat, cu seciune de limb, de mandibul, de maxilar etc urmat de esut ce
trebuie refcut, prin"replantarea" de muchi, os sau tegument din alte zone ale
organsimului.