Afectivitatea

Trecerea de la pubertate la adolescenta se realizeaza aproape insesizabil din punct de vedere

afectiv datorita continuarii liniei de dezvoltare inceputa. Sporeste complexitatea si intensitatea
emotiilor, se perfectioneaza constiinta morala. Se aprofundeaza constiinta de sine si sentimentul
independentei.
Starile afective se nuanteaza, emotivitatea si excitabilitatea creeaza stari extreme osciland
intre tristete profunda fi fericire debordanta. Sentimentul prestigiului se contureaza si incearca sa
nu-si raneasca amorul propriu.
Creste pasiunea, romantismul si apar adevarate furtuni afective. Simpatia, prietenia si
dragostea au rezonante puternice si sunt intense. Relatiile sunt mai mature, se dezvolta pe
terenul potrivirii de caracter, pe idealuri si aspiratii comune, implica adesea respect si
responsabilitate.
Atitudinea fata de adulti devine mai concilianta, desi se intensifica tensiunea datorata
dependentei financiare si necesitatea supunerii la regulile casei. Protestul poate lua forme noi
prin limbaj, vestimentatie, aderarea la diferite curente. Traieste un sentiment de teama privind
viitorul lui, adaptarea, viata adulta. Acesta poate declansa conflicte si frustrari.
Sentimentele sociale, morale si estetice se bazeaza pe convingeri mai ample. Adolescentul
compara faptele sale cu ale celor din jur si le raporteaza la cerintele sociale. Este un militant al
dreptatii si adevarului, contureaza idei politice. Este sensibil la corespondenta dintre fapte si
vorbe si sever in evaluare. Principialitatea se afirma si cuvantul dat primeste valoare.
Idealurile, aspiratiile, sperantele sunt cele care il proiecteaza adesea in viitor, depasind
trairea prezentului din perioada copilariei. Autoperfectionarea devine o preocupare continua.
Curiozitatea sprijina dezvoltarea intelectuala, dar in acelasi timp dezvolta tentatii de a
incerca diferite lucruri sau situatii. Delimitarea domeniilor de interes ii face sa aiba atitudine
diferita fata de ce considera util sau nu pentru ei. Mediul scolar ofera atat factori stimulatori cat
si traumatizanti. Adolescentii traiesc cu intensitate succesul, dar si esecul. Ii deranjeaza
mediocritatea si ipocrizia, ii inebuneste plictiseala.
Exista variatii in conturul emotional si afectiv al adolescentilor in functie de dezvoltarea si
maturizarea lor, de capacitatea intelectuala, de educatia anterioara, de tipul de familie in care
traieste. Adolescentul poate fi expus la tentatii nesociale, la vicii, poate fi influentat de grupuri
fara principii morale, poate sa se detaseze pentru a trai dupa reguli proprii. De aceea este
importanta atentia familiei pentru a mentine calea dreapta prin comunicare si colaborare, pentru
a permite adolescentului sa-si gaseasca locul, sa se maturizeze. Are nevoie sa stie ca se poate
sprijini pe familie.