INFERTILITATEA LA BARBATI

Cuprins :
1)Cum se depisteaza infertilitatea
masculina
2)Cauzele infertilitatii
3)Tratament pentru infertilitate
4) Factori de risc recunoscuti pentru
afectarea fertilitatii masculine
5) P-ICSI si IMSI
6)Concluzii

Cum se depisteaza infertilitatea

masculina
Infertilitatea este o problema cu care se confrunta
aproximatix 15% din cuplurile din Romania si este
definita ca incapacitatea unui cuplu de a concepe un
copil dupa 12 luni de raporturi sexuale regulate si
neprotejate.
Factorul masculin este relativ frecvent depistat in
ultimul timp, atat datorita unei ponderi semnificative
in etiologia infertilitatii cuplului, cat si adresabilitatii
mai mari si combaterii unor prejudecati.
Spermogramaeste investigatia standard pentru
evaluarea partenerului masculin si este suficienta in
cazul unui rezultat normal. O interpretare corecta
trebuie sa estimeze atat caracteristicile lichidului
seminal, concentratia si mobilitatea spermatozoizilor,
cat si aspectele de morfologie ale acestora.

Investigarea suplimentara presupune, pe langa

spermograma: spermocultura, biochimia spermei, dozari
hormonale (FSH, LH, testosteron, prolactina)si
indrumarea catre un urolog.
Acesta poate recomanda, in functie de examenul genital, si
alte teste (culturi din sperma sau secretie uretrala, ecografie
testiculara, deferentografie, biopsie testiculara).
Dozari hormonale
In cazul in care spermograma indica anomalii ale
spermatozoizilor (in special un numar mai mic de 10
milioane/ml) specialistii indica realizarea unor serii de dozari
hormonale. Barbatilor cu probleme de fertilitate li se dozeaza
initial testosteronul si FSH (hormonul foliculo-stimulant, care
influenteaza decisiv spermatogeneza). In cazul in care se
determina ca testosteronul este scazut, se investigheaza si LH
(acest hormon fiind responsabil de sinteza si secretia de
testosteron din celulele Leydig). Valorile normale pentru FSH
variaza intre 2-15 UI/L, iar testosteron de 30-100ng/ ml.

Valori inferioare normalului indica hipogonadism

hipogonadotrop, in timp ce un FSH foarte ridicat (restul
hormon fiind in limite normale) sugereaza afectarea
procesului primar de spermatogeneza. Aceasta situatie
apare doar in cazul in care testiculele sunt lipsite complet
de celule Sertolli (celulele responsabile de
spermatogeneza) sau cand exista o leziune primara de
tubi seminiferi.
Determinarile sangvine ale unor hormoni, cum ar fi
prolactina, estrogenii sau adrenalina pot fi realizate daca
exista probleme de libidou sau evidenta clinica de
ginecomastie (sau alte semne de feminizare).
O spermograma anormala se poate datora unor
factori conjuncturali aparuti in ultimele 2-3 luni. Un
episod febril poate afecta major parametrii spermatici, iar
variabilitatea zilnica a acestora nu este nici ea de
neglijat. Din aceste motive, in cazul unei spermograme
anormale, diagnosticul se pune dupa cel putin o repetare
a spermogramei peste un interval de minimum 4
saptamani.

Spermoculturaeste metoda ce permite, prin

analizarea si cultivarea probelor de sperma cauza
infertilitatii masculine atunci cand se face concomitent
cuspermograma.
Recomandari pentru testul spermocultura :

recoltarea se efectueaza dupa 24 de ore de abstinenta

sexuala, inainte de inceperea unui tratament antibiotic
este de preferat ca recoltarea probei sa nu fie precedata
sau urmata de recoltarea altei probe biologice (secretie
uretrala; urocultura).
inainte de recoltare se efectueaza toaleta organelor
genitale cu apa si sapun si stergerea prin tamponare cu
comprese sterile
recoltarea se efectueaza prin masturbare direct in
recipient steril (urocultor)
proba se aduce in laborator in maxim 1 ora de la emisie

Cauzele infertilitatii masculine

n cele mai multe dintre situaii, cauza infertilitii poate fi
determinat i numai un caz din cinci rmne de cauz necunoscut.
Doar o treime din cazurile de infertilitate se datoreaz factorilor
feminini. O alt treime se datoreaz factorilor masculini.

1)Un numr redus de spermatozoizi (oligospermie) sau chiar absena

spermatozoizilor(azoospermie) n lichidul seminal;
2) Motilitate redus a spermatozoizilor (astenospermie);
3)Reaciile imunologice pot determina imposibilitatea
spermatozoizilor de a trece dincolo de cervix, spre trompele uterine,
unde trebuie s ntlneasc oul;
4)Spermatozoizi malformai (teratospermie).
5) absena lichidului seminal (aspermie);
6) spermatozoizi care sunt imobili sau sunt mori (necrospermia)

Oligospermia este ce mai frecventa cauza a infertilitatii

masculine, iar la originea ei pot sta: varicocelul, infectiile
cronice, autoimunizarile, cauze hormonale, cauze genetice,
cauze nervoase, cauze metabolice si nutritionale (diabet,
obezitate, hiperlipemie, ciroza, abuz de alcool, tutun,
medicamente, neurotrope, mari carente alimentare) si
oligoastenospermie de cauza necunoscuta: n procent de 20%.
Azoospermia ,mai putin frecventa decat oligospermiile
sunt de doua feluri: secretoare si excretoare. Azoospermiile
secretoare se caracterizeaza prin oprirea maturizarii celulelor
germinale sau prin lipsa lor. Testicolele sunt hipotone si
micsorate de volum. In ejaculat exista celule germinale imature.
Azoospermiile excretoare sunt detreminate de procese
obstructive bilaterale, situate la nivelul epididimului si al
canalului deferent. Cele unilaterale sunt cauzele oligospermiilor.
De cele mai multe ori este vorba de sechele infectioase locale
(gonococice, tuberculoase, etc) sau generale. Infectiile se
propaga descendent pe cale hematogena sau limfatica si se
localizeaza cu predilectie in epididim.

Astenospermie
Motilitatea spermei inseamna abilitatea de miscare a
spematozoizilor. Daca miscarea este lenta, si nu in linie
dreapta, ori ambele probleme, sperma va avea dificultati in a
patrunde in mucusul cervixului sau in penetrarea invelisului
unui ovul. Daca 60% (ori mai mult) din sperma are o motilitate
normala, atunci calitatea spermei este aproape obisnuita.
Daca mai putin de 40%, ori chiar mai putin, din cantitatea de
sperma are o motilitate obisnuita, atunci calitatea spermei
prezinta anomalii. Daca miscarea spermatozoizilor este lenesa
ea poate fi asa din cauza unor anomalii genetice, iar
capacitatea lor de a fecunda un ovul este mica.

Teratospermie
Morfologia se refera la forma si structura unui obiect.
Morfologia este considerata mai importanta decat motilitatea
ori cantitatea in ceea ce priveste fertilitatea. Forma anormala
a spermatozoizilor face imposibila fecundarea unui ovul.
Aproape 60% din cantitatea de sperma ar trebui sa aiba
marime normala pentru ca fecundarea sa se produca.

Structura perfecta a unui spermatozoid

inseamna capul oval si coada lunga. Forma unui
spermatozoid ce prezinta anomalii include o
serie de variatii:
Un cap mare si rotund ( in cazurile studiate,
daca 14% ori mai mult din spermatozoizi
prezinta aceasta anomalie, sansele de
fecundare sunt de 20%. Aceste anomalii indica
probleme de ordin genetic).
Un cap foarte mic
Un cap de forma conica
Un cap de forma inconvoiata
Doua capate
Coada cu noduri si incolacita

Infertilitatea masculin cauze genetice

Rolulfactorilor geneticin infertilitatea
masculin este major (aprox. 60% din
brbaii infertili):
Anomalii cromozomiale: cea mai frecvent
anomalie numeric fiind sindromul Klinefelter
(47,XXY), aprox. 10-15% din brbaii infertili;
Anomalii structuraleechilibrate: inversii i
translocaii;
Microdeleii ale cromozomului Y, aprox. 1018% din brbaii infertili;
Mutaii la nivelul genei CFTR(fibroza
chistic): pot determina absena congenital
uni- sau bilateral a canalului deferent sau
obstrucia canalului deferent. n ciuda acestor
defecte anatomice i genetice aceti indivizi
pot ajuge la 30-40 de ani fr s prezinte nici

Microdeleiile cromozomului Y(YCM) sunt o familie

de boli genetice cauzate de lipsa unor gene sau a unor
fragmente n cromozomul Y. Muli brbai cu YCM nu
prezint simptome i duc o via normal, ns n
majoritatea cazurilor microdeleiile de pe cromozomul Y
duc la reducerea semnificativ a fertilitii masculine.
Gena SRY(sex-determining region) are rol n
determinarea sexual i controlul spermatogenezei,
denumit i gena masculinitii.
Exist o zon n cromozomul Y care deine un rol
important n spermatogenez, deleia (dispariia)
acestei regiuni este asociat cu azoospermia i implicit cu
infertilitatea. Aceast regiune (cu localizare Yq11.23) a
fost denumitAZF (Azoospermia Factor)format din 3
locusuri: AZFa, AZFb i AZFc.
-AZFa: genele din aceast regiune sunt importante n
perioada de embriogenez i cea pre-pubertar, cu rol n
diferenierea spermatogoniilor;
AZFb: deleia acestei regiuni este o cauz frecvent
de oprire amaturaiei spermatocitelor;
-AZFc: o deleie parial specific a AZFc numit i

Tratament pentru infertilitate

Tratamentul problemelor sexuale (impoten , ejaculare
prematur) prin terapie comportamental i\sau medicamente.
Oligospermia se poate trat fie prin interven ie chirurgical,
fie pot fi extrai spermatozoizii chirurgical din tractul genital
masculin. Dac este prezent o infec ie se recomand
antibiotice.
De asemenea se recomanda o rarire a contactelor sexuale, cu
scopul de a creste procentul de spermatozoizi din sperma. De
asemenea trebuie stabilita oportunitatea administrarii
unor vitamine in acest sens. Studii recente au demonstrat ca
barbatii isi pot imbunatatii calitatea spermei, in sensul cresterii
numarului de spermatozoizi, prin administrarea unei combinatii
de acid folic si zinc.

Factori de risc recunoscuti pentru afectarea

fertilitatii masculine sunt:
Temperatura scrotala crescuta (boli febrile, sauna, bai
fierbinti);
Alcool in exces, droguri, fumat;
Expuneri profesionale la insecticide, pesticide, solventi
organici;
Interventii chirurgicale inghino-scrotale (ex. hernie
inghinala) sau criptorhidie;
Boli cronice (renale, tiroidiene, consumptive, diabet,
neuropatii);
Boli cu transmitere sexuala in antecedente;
Medicamente sulfasalazina, colchicina, steroizi
anabolizanti sau alti hormoni sexuali, unele
antihipertensive sau antidepresive, cimetidina,

P-ICSI si IMSI
P-ICSI este o noua tehnica de selectie a spermei folosita deja in mai multe clinici din
strainatate si care a demonstrat imbunatatirea semnificativa a procentului de
fertilizare si de sarcini obtinute, in comparatie cu ICSI standard. P-ICSI inseamna
aplicarea metodei ICSI, insa in plus se face un test de selectie a celor mai buni
spermatozoizi.In P-ICSI, spermatozoizii sunt pusi in contact cu un polimer natural,
acidul hialuronic, care se intalneste in celule umane, inclusiv in stratul de gel care
inconjoara ovocitul, dar si in capul spermatozoizilor maturi. Spermatozoizii maturi,
biochimic competenti, se unesc cu acidul hialuronic si in acest fel pot fi izolati pentru a
fi folositi pe cale injectabila. Numai spermatozoizii maturi si genetic viabili produc
aceasta enzima, care este localizata in capul spermatozoidului. Prezenta acesteia
ofera certitudinea ca, atunci cand spematozoidul va intalni ovulul, tegumentul exterior
al invelisului ovulului se va dizolva si astfel spermatozoidul va fi apt sa penetreze
ovulul.Prin testul HBA (testul de fixare hialuronica), spermatozoizii sunt alesi in
vederea ICSI in functie de proprietatile lor de fixare. Toti acesti spermatozoizi sunt
maturi si nu prezinta degradari ale ADN-ului. Ca atare, spermatozoizii selectati fac
parte dintre cei care au sanse de succes in procesul reproductiv natural.Inventatorul
tehnicii PICSI estedr. Gabor Huszar de la Universitatea Yale. Cercetarile sale au
demonstrat faptul ca spermatozoizii selectati prin testul de fixare hialuronica sunt, in
marea majoritate a cazurilor, mai maturi si au mai putine anomalii cromozomiale. De
asemenea, Dr. Huszar declara ca
la spermatozoizii identificati prin folosirea tehnicii PICSI nu s-a identificat nici un
efect advers de la contactul cu acidul hialuronic.
Pentru metoda conventionala ICSI numai mobilitatea, aspectul si forma
spermatozoidului sunt luate in considerare. Dar cu aparitia noii tehnici P-ICSI, se tine
cont de o alta caracteristicaimportantaa spermatozoilor in procesul de selectie:

Concluzii
Mai ales in Romania, unde problema infertilitatii in
general este aproape un tabu, un barbat care descopera ca
el este cel infertil in cuplu poate trece tacut prin multe stadii
ale unei depresii. Imposibilitatea de a actiona, sentimentul
de a isi frustra partenera de posibilitatea maternitatii sunt
foarte greu de suportat. Trebuie sa amintim si ca mult prea
des in mentalul colectiv romanesc un barbat infertil este
considerat un barbat impotent si, in ciuda absurditatii
acestei ipoteze, psihicul sau poate fi este grav afectat. Se
pot constata diverse manifestari, barbatul infertil se poate
inchide in el, poate deveni depresiv si tacut. Infertilitatea
masculina este cu atat mai dureroasa cu cat nu exista
tratamente cu eficienta demonstrata, singura cale de
rezolvare (nu a infertilitatii, ci de obtinere a unei sarcini)
fiind fertilizarea in vitro cu icsi. Iar in cazul cu zero
spermatozozizi azoospermia se mai adauga si trauma
atat fizica cat si psihica a biopsiei testiculare, cu si mai
putine sanse teoretice de reusita.
O alta solutie este apelarea la inseminare artificiala /
fertilizare in vitro cu sperma de la donator, procedeu in care
se tine cont de caracteristicile fizice si fiziologice (grupa