Sunteți pe pagina 1din 26

Test 1

Subiectul I:Dreptul financiar


1.1.Definiti dreptul financiar(cel putin 3 notiuni).
Dreptul financiar poate fi definit ca fiind format din totalitatea actelor normative care reglementeaz relaiile de
constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice, destinate satisfacerii
sarcinilor social-economice ale societii.
Dreptul financiar-totalitatea normelor de drept care reglementeaza raporturile sociale ce apar la
constituirea,utilizarea fondurilor banesti a statului,destinate satisfacerii sarcinilor si necesittilor social-economice a
societatii.
Drept financiar-reprezinta ramura de drept alcatuita din norme de drept in vederea reglementarii relatiilor
financiare,utilizarii fondurilor banesti,destinate interesului public.
1.2.Clasificati izvoarele dreptului financiar:
Izvoarele dreptului financiar sunt alctuite din totalitatea actelor normative care reglementeaz raporturile juridice
financiare. n raport de gradul de generalitate sau specificitate, se disting urmtoarele izvoare:
A. IZVOARE COMUNE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Astfel, n ierarhia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept financiar - Constituia. Legea fundamental a
rii prevede dispoziii referitoare la elaborarea, aprobarea i executarea bugetului public naional i a contului de
incheiere a exerciiului bugetar, de asemenea prin normele constituionale sunt stabilite competentele statului cu
privire la gestiunea banului public, sarcini referitoare la controlul execuiei bugetare, politica valutar, politica fiscal
etc.
Ca izvoare comune se mai disting, legile ordinare ale parlamentului, decretele prezideniale i hotrrii ale
guvernului.
B.IZVOARE SPECIFICE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Izvoarele specifice sunt actele normative care cuprind dispoziii referitoare la relaiile financiare. Ca izvoare specifice
ale dreptului financiar citm:
1.Codul Fiscal al RM 2.Codul Penal al RM 3.Legea RM cu privire la bani 4.Legea RM cu privire la Banca
Nationala a Moldovei 5.Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar 6.Legea Contabilitatii 7.Legea
RM privind activitatea de audit
8.Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea normelor pentru efectuarea
operatiunilor de casa in economia nationala a RM s.a.
Dupa scop:
-acte de intocmire a bugetului de stat
-acte de imprumut public,de formare si intrebuintare a fondurilor banesti;
-acte de control financiar
Dupa efectele produse:
-acte financiare-acte juridice,manifestari de vointa.
-operatiuni financiare-nu prodic efecte juridice dar stau la baza emiterii actelor juridice financiare,ele sunt acte de
calcul a veniturilor,cheltuielilor savirsite de functionari de specialitate financiar-contabila.
Dupa aparitie(organul care le-a emis):
-Legi-sunt emise de Parlament cu aplicabilitate asupra statului,al unitatilor administrativ-teritoriale si instintutiilor
publice.
-Acorduri internationale-izvoare de drept cu conditia ca RM sa fie parte la acest accord si acestea sa fie ratificate de
Parlament.
-Hotaririle Guvernului-se emit pentru organizarea executarii legilor.
-Actele normative ale MF-acte normative prin care se instituie norme juridice care dezolta si detaliaza cuprinsul
dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.
1.3.Argumentati locul si rolul dreptului financiar in sistemul dreptului:
Totalitatea normelor juridice indiferent de continut si domeniu de aplicare sunt strans legate intre ele si formeaza un
tot bine inchegat si sub aspectul unui ansamblu coerent, logic, ce se prezinta sub forma unui sistem.
In ceea ce priveste acest sistem, putem mentiona ca include normele de conduita instituite de catre stat sub forma
institutiilor juridice si a ramurilor de drept.
O opinie unanima este aceea conform careia dreptul financiar face parte din dreptul public.Referitor la domeniul
public putem afirma ca normele juridice financiare asigura constituirea de fonduri in vederea finantarii si
administrarii nevoilor de interes general, ca si destinatia si modul de realizare a finantarii.
In cazul domeniului privat, normele juridice care privesc finantele publice isi indreapta atentia si eforturile in
vederea:
-delimitarii si colectarii resurselor publice de la contribuabili;
-incurajarii prin intermediul unor facilitati fiscale a unor activitati economice;
-stoparii unor activitati comerciale in functie de interesul public;
-sustinerii unor comercianti pentru progres si dezvoltare;
-derularii unor activitati conexe, prin intermediul unor instrumente financiare aflate la dispozitia statului. 1

In lumina celor prezentate mai sus se intrevede necesitatea exprimarii


ideii conform careia dreptul financiar
prezinta o importanta sporita si un puternic rol activ, avand in vedere ca prin normele juridice ce contribuie la
formarea sa poate sprijini si stimula anumite sectoare productive din economie.
In ceea ce priveste locul ocupat de catre dreptul financiar in cadrul sistemului de drept roman si tinand cont si de
existenta celor doua mari diviziuni ale dreptului, putem afirma ca ramura dreptului financiar face parte din dreptul
public deoarece reglementeaza prin propriile norme interese cu carater general, public.
In cadrul dreptului public, dreptul financiar se regaseste in legatura cu dreptul constitutional, ramura de mare
importanta care s-a consacrat prin intermediul Constitutiei. Reglementarile constitutionale contureaza o serie de
directii generale de actiune catre bugetul de stat, procedura bugetara, impozite si taxe.
O alta relatie o reprezinta relatia cu dreptul administrativ, intrucat aceasta ramura de drept cuprinde dispozitii
privitoare la organele puterii execiutive, organele financiare de stat ce fac parte din administratia de stat si constituie
adminstratia finantelor publice.2
Tinand cont de faptul ca exista o serie de masuri coercitive in domeniul dreptului financiar ce privesc constatarea si
sanctionarea infractiunilor, putem afirma ca acesta poseda relatii cu drept penal.
Legatura cu dreptul muncii
rezida in formarea si utilizarea fondurilor bugetului de stat, pentru asigurarile sociale de stat si alte resurse financiare.
O alta stransa legatura se remarca intre dreptul financiar, dreptul civil si drept comercial, avand in vedere ca cele trei
ramuri inglobeaza norme juridice ce reglementeaza intr-o maniera prioritara raporturi patrimoniale ce au ca obiect
anumite drepturi precum si obligatii ce pot fi cuantificate, determinate si concretizate prin intermediul monedei.
Legaturi ale dreptului financiar se pot constata si in ceea ce priveste dreptul international public prin afirmarea unor
conventii incheiate intre state, impuse de necesitatile si interesele financiare, cum ar fi credite externe, evitarea
dublei impuneri, precum si determinarea de taxe si scutiri vamale.
O ultima relatie este aceea data de legaturile financiare cu dreptul comunitar, prin apropierea dreptului nostru
bugetar de cel european, de instituirea taxei pe valoare adaugata ca principal impozit, si de armonizarea legislatiei
financiare romane cu legislatia europeana.

Subiectul 2:Dreptul bugetar


2.1.Definiti notiunea de buget(inclusiv conf legislatiei RM):
Bugetul reprezint un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv, programatic i comparativ, compus din
dou pri, respectiv din partea de venituri i partea de cheltuieli, care se ntocmete pentru o perioad determinat,
n legtur cu resursele financiare ale oricrei persoane fizice sau juridice.
Se poate observa c ne referim la buget, n general, ca instrument de lucru n munca financiar de evideniere a
veniturilor ce se poate realiza i a cheltuielilor ce urmeaz a fi efectuate ntr-o perioad determinat de timp de ctre
orice persoan fizic sau juridic, indiferent dac sunt persoane de drept public sau de drept privat.
Noiunea de buget public a fost definit de lege ca fiind documentul prin care sunt prevzute i aprobate n fiecare an
veniturile i cheltuielile sau, dup caz, numai cheltuielile, n funcie de sistemul de finanare a instituiilor publice.
Dei legea arat c se refer, n aceti termeni, la noiunea de buget, din cuprinsul acestei definiii rezult c, de fapt,
ea se refer la noiunea de buget public, aa cum am prezentat-o.
n literatura de specialitate este consacrat ideea c bugetul public reprezint actul juridic necesar pentru stabilirea i
autorizarea prealabil a veniturilor i cheltuielilor publice .
Conform legislatiei prin buget se intelege un document(o lege votata de Parlament) in care sunt inscrise cheltuielile
statuuli si veniturile necesare pentru acoperirea acestora.Bugetul de stat este elaborat annual de catre Guvern si
aprobat ulterior de Parlament.Bugetul de stat mai este numit si Legea finantelor.
2.2.Argumentati importanta principiilor si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor
bugetare:
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este subordonata unor reguli de conduita in vederea
solutionarii unor probleme principale:
-se acorda statului si administratiei de stat acel volum de resurse financiare care sa asigure indeplinirea de cater
aceste organe a functiilor puse in sarcina lor;
-sa asigure asa cheltuili bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.
Procesul de repartizare a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:
1.Principiul reglementarii uniforme(centralizate)-se exprima in stabilirea prin acte normative a bazelor commune
care determina sistemul de venituri si cheltuieli de diferit nivel,ordinea de aprobare a normativelor de defalcari sau
modalitatea de utilizare a mijloacelor bugetare imprumutate
2.Principiul echilibrarii maximal posibile a bugetului-se infaptuieste in conditiile deficitului bugetar cronic printr-un
system de masuri special elaborate care duc la inlaturarea sau la micsorarea acestui fenomen.
3.Principiul subordonarii administrative,insemnatatii obiective si masurilor finantate-din buget se finanteaza
actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ de stat.
4.Principiul teritorialitatii trecerii in fond a veniturilor-foarte important la constituirea bugetelor locale.
5.Principiul autonomiei autoritatilor publice locale la repartizarea unor venituri.
2.3.Evaluati natura juridica a bugetului de stat a RM:
Sub aspectul naturii juridice a bugetului de stat in literature de specialitate s-au formulat o serie de teorii:
2

1.Bugetul este un act administrative pentru ca atit veniturile cit si cheltuielile bugetare sunt evaluari realizate de
agentii administativi.
2.Bugetul este un act legislative-este o decizie care emana de la puterea legislativa.
3.Bugetul este un act administrativ+legislative-bugetul este o lege in partea creatoare de dispozitii generale si este un
act administrative in partea creatoare de dispozitii individuale.
4.Are natura juridica de lege-se considera ca bugetul este adoptat printr-o lege care poarta denumirea de Lege
bugetara anuala
5.Bugetul este un plan financiar-imbraca forma unui act normativ.
Subiectul 3:Cheltuielile publice
3.1.Definiti cheltuielile publice:
Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare
perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico - sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de
o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale
statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia. Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in stransa
legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o
avansare de produs intern brut.
Cheltuielile publice nu inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea
cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul institutiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului
fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul
administratiei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare
sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.
3.2.Clasificati cheltuielile publice:
Clasificaia cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:
1.Clasificaia administrativ pe criteriul instituiilor prin intermediul crora se efectueaz cheltuieli publice
(ministere, instituii publice autonome, uniti administrativ teritoriale etc.).
2.Clasificaia economic pe dou criterii: al scopului n care sunt efectuate plile (cheltuieli publice curente sau de
funcionare i cheltuieli publice de capital sau de investiii); al existenei sau nu a unei contraprestaii (cheltuieli
publice ale serviciilor publice, numite i administrative i cheltuieli publice de transfer).
3.Clasificaia funcional pe criteriul sectoarelor de activitate ctre care sunt repartizate resursele financiare publice
(a) n domeniul social: nvmnt, sanitare, ocrotire social etc.; b) n domeniul cercetrii; c) n domeniul economic
(investiii, acordarea de subvenii i faciliti; d) n domeniul aprrii i siguranei naionale; e) n domeniul
administrativ public central i local; f) n ceea ce privete dobnzile aferente datoriei publice).
4.Clasificaia financiar pe criteriul momentului efecturii i a efectului avut de acestea (cheltuielile publice
definitive caracterizate prin faptul c se finalizeaz cu pli la scadene ferme, certificnd lichidarea total a angajrii
statului pentru efectuarea cheltuielilor prevzute n buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea sunt operaiuni
de trezorerie urmate de pli cu scadene certe; cheltuieli publice virtuale: pe care statul le va realiza n anumite
condiii doar).
5.Si pe criteriul formei de manifestare (cu/ fr contraprestaie; definitive/ provizorii; speciale/ globale)
6.Clasificaia dup rolul cheltuielilor publice n reproducia social pot fi: cheltuieli publice negative (reale) i
cheltuieli publice pozitive (economice)
7.Clasificaia folosit de instituiile specializate ale O.N.U. pe criteriile:
a) funcional (cheltuielile publice sunt mprite n cheltuieli pentru: servicii publice, aprare, educaie, sntate,
securitate social, locuine i servicii comunale, recreaie, cultur i religie, aciuni economice, alte scopuri)
b) economic (cheltuielile publice reprezentnd un consum final i cheltuielile publice n scopul formrii brute de
capital)
Astfel, cheltuielile publice se mpart dup criteriul economic n:
-cheltuieli curente (de personal, de materiale i servicii, subvenii, prime, transferuri, dobnzi aferente datoriei
publice, rezerve);
-cheltuieli de capital mprumuturi acordate (pentru finalizri de obiective stabilite prin convenii, pentru
creditarea agriculturii)
-rambursri de credite i pli de dobnzi i comisioane la credite externe i interne
Dup criteriul funcional, cheltuielile publice se mparte n:servicii publice generale aprare, ordine public i
siguran naional social-culturale
servicii i dezvoltare public, locuine mediu i ape aciuni economice
alte aciuni transferuri mprumuturi acordate pli de dobnzi i alte cheltuieli aferente datoriei publice fonduri de
rezerv.
3.3.Formulati structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2005:
Nivelul si structura cheltuielilor publice sint stabilite in functie de nevoile publice care urmeaza conform prioritatilor
acestora,si ierarhizarii lor pe anumite criterii,sa fie realizat in perioada considerate(anul financiar,anul bugetar).
Cheltuielile publice reflecta cererea de resurse,dar volumul veniturilor posibile de realizat reflecta oferta de resurse.
Introducerea cheltuielilor publice in buget presupune diferite etape:
-Identificarea nevoilor;

-Stabilirea importantei nevoilor si ierarhizarea lor;


-Urgenta rezolvarii acestor cheltuieli;
-Eficacitatea cheltuielilor;
-Eforturi si efecte.

Test 2
Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Relatati despre functiile monedei:
Functiile monedei au evoluat in timp odata cu dezvoltarea productiei si schimbul de marfuri. La aparitie moneda a
servit ca masura a valorii si mijloc de circulatie a marfurilor: incepand a fi practicate apoi vanzarile de credit si
imprumutul de capital, ea dobandeste si rolul de mijloc de plata, pentru ca in cele din urma, odata cu crearea pietei
mondiale, sa indeplineasca functia de bani universali, slujind in circulatia internationala a valorilor materiale ca
mijloc general de schimb.
Functia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se masoara valori materiale, se exprima preturile, puterea de
cumparare, creditul.
Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare.
Moneda mijloceste circulatia marfurilor, ea insasi fiind o marfa intermediara. Moneda a evoluat neintrerupt cu
productia si schimbul de marfuri; prin schimb, produsele devin marfuri a caror circulatie este inlesnita de moneda.
Functia de mijlocire a platilor. Moneda dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca creditorul este obligat sa
primeasca moneda aflata in circulatie la data lichidarii unei datorii. Ea poate fi intrebuintata la efectuarea oricaror
plati, de catre oricare dintre subiectele de drept, indiferent de categoria marfurilor ori serviciilor supuse acestui act
commercial.
Functia de mijlocire a creditului. Creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de cumparare; el este un
imprumut de moneda.Moneda serveste ca mijloc de acordare a creditului.
Functia de mijlocire a economiilor. Disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorifica prin intermediul
monedei. In acest mod, moneda transforma in capital, care se poate utiliza eficient in circulatia monetara.
Functia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer mentinute in timp pe o
perioada indelungata. De asemenea, valorile pot trece de la un detinator la altul in modul cel mai eficient prin
intermediul monedei. Tezaurizarea se realizeaza in conditiile circulatiei banilor cu valoare integrala (de aur) cand
functia de mijloc de circulatie si de plata este indeplinita de catre monedele din metal obisnuit sau bancnote, acesti
bani lipsiti de valoare intrinseca inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt transformati in lingouri, putand fi
pastrati ori vanduti sub aceasta forma, dupa greutate, ca orice marfa.
Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor. Produsul social se distribuie cu ajutorul
monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui. Moneda inlesneste o buna utilizare a factorilor de
productie nationala, asigurand o repartitie cat mai justa a produsului social.
Aceste functii ale monedei nu se cer indeplinite cu necesitate, cumulativ, de catre o marfa pentru a fi considerata
moneda. Este suficient ca ea sa indeplineasca o singura functie din cele amintite pentru a deveni moneda, daca este
asimilata ca atare.
In ultimii ani moneda exista tot mai rar prin materialitatea ei, dar exista totdeauna prin functiile pe care le
indeplineste.
1.2.Determinati factorii care influenteaza suma de bani si viteza de circulatie a banilor:
Suma de bani necesara circulatiei monetare reprezinta un ansamblu de preturi ale marfurilor si serviciilor vindute si
incasate a platilor scadente influentate de preturile marfurilor si serviciilor vindute pe credit sau compensatie toate
acestea in functie de viteza de rotatie a banilor.
Factorii ce influenteaza suma de bani:
-Factorul intentiei directe;
-Volumul produselor;
-Nivelul preturilor;
-Dezvoltarea platilor fara numerar.
Viteza de circulatie a banilor exprima numarul de tranzactii la care poate servi o unitatet baneasca.
Este influentata de urmatorii factori:
-Cu cit suma este mai mica viteza mai mare;
-Stabilitatea social-economica si conjuncture;
-Gradul de coincidenta intre incasarile veniturilor de catre populatie si momentul platilor effectuate de cater
populatie;
-Increderea populatiei in puterea de cumparare a monedei.
1.3.Evaluati rolul BNM in circulatia monetara:
Banca Naional a Moldovei este o persoan juridic public autonom i este responsabil fa de Parlament.
Obiectivul principal al Bncii Naionale este de a realiza i a menine stabilitatea monedei naionale. Banca Naional
conlucreaz cu Guvernul n realizarea obiectivelor sale i, conform legii, ntreprinde aciunile necesare pentru a
realiza o astfel de conlucrare. Banca Naional aduce periodic la cunotina publicului rezultatele analizei
macroeconomice, evoluiei pieei financiare i informaia statistic, inclusiv cea privind masa monetar, acordarea
creditelor, balana de pli i situaia pieei valutare.

n scopul ndeplinirii atribuiilor sale Banca Naional are dreptul s emit hotrri, regulamente, instruciuni i
ordonane. Actele normative ale Bncii Naionale, care snt obligatorii pentru instituiile financiare i alte persoane
juridice i fizice, se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova i intr n vigoare fie la data publicrii lor, fie la
o alt dat prevzut n textul actului respectiv, cu condiia informrii publicului
In 1991, conform legislatiei a fost format un sistem bancar de doua niveluri, in care Banca Nationala a Moldovei
(B.N.M.) indeplineste functia de banca centrala, dar nu este angajata in activitatea bancara comerciala. In iunie si
iulie 1995 Parlamentul a adoptat doua legi cu privire la B.N.M. si institutiile financiare.
Aceste legi includ elemente indreptate spre intarirea rolului B.N.M. in elaborarea si implimentarea politicii monetare
si valutare si spre o activitate sigura si durabila a sistemului financiar.
B.N.M. este responsabila pentru autorizarea, supravegherea si reglementarea activitatii institutiilor financiare.
Banca Naional a Moldovei a fost nfiinat n anul 1991. Atribuiile de baz ale B.N.M. sunt:

stabilirea i promovarea politicii monetare i valutare n stat;

emisiunea monedei naionale;

activitatea de bancher i agent fiscal al statului;

autorizarea, supravegherea i reglementarea activitii instituiilor financiare;

gestionarea rezervelor valutare ale statului;

ntocmirea balanei de pli a statului.

Bncii Naionale a Moldovei i revine un rol important n procesul de tranziie la economia de pia a Republicii
Moldova. Din 1991 i pn n prezent au fost elaborate i implementate un ir de msuri eficiente n vederea
stabilizrii mediului monetar i creditor. Cel mai important pas n acest sens a constituit introducerea n circulaie la
29 noiembrie 1993 a monedei naionale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioar a unei politici monetare i de
credit antiinflaioniste. A fost stopat inflaia galopant i stabilizat monedei naional.
n anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Banca Naional a Moldovei i Legea
instituiilor financiare. Conform primei legi B.N.M. este independent n promovarea politicii monetare, fiind
responsabil fa de Parlament. Cea de-a doua lege sus-menionat are drept scop crearea unui sector financiar
puternic i competitiv, neadmiterea riscului excesiv n acest sistem, protejarea intereselor deponenilor.
Activitatea BNM pe piaa monetar este ndreptat spre meninerea condiiilor optimale a acestei piee, prin formarea
i gestionarea unui sistem flexibil al instrumentelor sale aplicate, sistem adecvat fluctuaiilor mediului
macroeconomic, structurii pieei interne financiare.

Subiectul 2:Bugetul asigurarii sociale de stat


2.1.Indentificati continutul bugetului asigurarilor sociale de stat:
BASS este planul financiar annual care reflecta constituirea,repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare
ocrotirii pensionarilor,salariatilor si a membrilor de familie.
BASS este o componenta a bugetului public national.
Continutul sau trebuie privit sub 2 aspecte:
1.La venituri cuprinde:
-contributia pentru asigurarile sociale de stat platite de catre agentii economici si institutii;
-contributia salariatilor si ale celorlalti asigurati;
-contributiile pentru asigurari sociale datorate de unitatile particulare bazate pe libera initiativa;
-dobinzi pentru disponibilitatile din conturi;
-contributiile differentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau odihna.
1.La cheltuieli cuprinde:
-pensiile(pentru munca depusa si limita de virsta,invaliditate).
-indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale(ajutor de deces,de ingrijirea copilului bolnav sau cu handicap);
-trimiter la tratament balnear si odihna;
-cheltuieli cu plata taxelor postale ocazionate de traansimiterea pensiilor;
2.2.Selectati particularitatile executarii BASS:
Executarea BASS consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri,in corelatie practice necesara cu plata
pensiilor,indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.
Particularitatile ce individualizeaza executarea BASS privesc in special:
1.Veniturile
2.Cheltuielile
Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din
contributii de asigurari sociale, din dobinzi, din majorari pentru plata
cu intirziere a contributiilor, din alte venituri.
Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera
contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public,
cheltuielile aferente organizarii si functionarii sistemului public,
finantarii unor investitii proprii, alte cheltuieli prevazute de lege.

Din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat se preleva


anual pina la 3% pentru constituirea unui fond de rezerva.
Fondul de rezerva cumulat nu poate depasi 50% din nivelul cheltuielilor prevazute pentru anul bugetar respectiv.
Fondul de rezerva se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor
de asigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor
cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului
asigurarilor sociale de stat.
2.3.Formulati adoptarea BASS:
Acest buget se intocmeste distinct de bugetul de stat,cuprinde relatiile financiare de constituire,repartizare si utilizare
a fondurilor benesti necesare asistentei si protectiei sociale.Elaborarea BASS ets asigurata de MF publice in
conformitate cu prevederile Legii prvind finantele publice.
BASS este examinat de comisisa parlamentara de specialitate,celelalte comisii ale Parlamentului si Directia juridical a
organului legislative care prezinta Plenului Parlamentului un raport si aviz la data stabilita de
acesta.Concomitent,proiectul legii BASS este examinat de Curtea de Conturi care prezinta Parlamentului un aviz la
data stabilita de acesta.
In baza avizelor Comisiilor permanente si avizului Directiei juridice,Comisia de specialitate intocmeste raportul si
lista de recomandari asupra legii BASS si le prezinta Parlamentului.
Examinarea proiectului legii BASS in Parlament se efectueaza in 3 lecturi.In fiecare lectura Parlamentul examineaza
proiectul legii BASS si nota explicative.Legea bugetului poate fi adoptata si in 2 lecturi daca toate chestiunile sunt
examinate intr-o singura lectura.
La prima lectura se examineaza:
-directiile principale ale politicii bugetare ale asigurarii sociale de stat;
-conceptiile de baza a proiectului;
A doua lectura:
-veniturile estimate sub forma de calcul si structura lor;
-cheltuielile estimate:structura si destinatia lor;
-deficitul sau excedentul bugetului.
A treia lectura:Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate:
-examineaza alocatiile detaliate care vor fi effectuate;
-stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar;
-examineaza alte detalieri din proiectul legii.
Pina la 5 decembrie a fiecarui an Parlamentul adopta legea BASS care va fi promulagat de Presedintele statului,apoi
va fi publicata si va intra in vigoare la 1 ianuarie a urmatorului an.Daca Legea BASS nua fost adoptat cu cel putin 3
zile inainte de expirarea exercitiului bugetar,se aplica Legea BASS al anului precedent.
Subiectul 3:Raspunderea juridica in procesul executarii bugetare
3.1.Definiti notiunea si rolul raspunderii juridice in procesul de executare bugetara:
Test 4
Subiectul 1:Finantele publice
1.1.Definiti notiunea de finante publice
Notiunea de finante provine din limba latina, corespondentul fiind termenul finis ce poate fi interpretat prin a
termina, a incheia un diferend, o scadenta. De asemenea, expresia financia pecuniaria se poate traduce ca plata
unei sume de bani in cadrul unei tranzactii.
Folosirea acestor termeni se va produce in jurul sec. XV in Franta, unde termenul finance desemna o suma de
bunuri, resurse banesti sau venit al statului. In dreptul englez, notiunea de finante desemna o administrare publica de
bani, suportul financiar al unei intreprinderi sau resursele financiare ale unui stat, companii ori persoane. 3
In Germania secolelor XV si XVI, se foloseau in mod frecvent termenii de finanz ce presupunea efectuarea unei plati
in bani si finanzer care-l desemna pe camatar.
Inca din secolul al XIX-lea, in Romania s-a uzitat notiunea de fisc, care denumea organul financiar insarcinat cu
efectuarea unor operatiuni specifice precum incasarea impozitelor, a taxelor si amenzilor, precum si alte operatiuni
similare.
Odata cu trecerea timpului, termenul de finante a capatat o conotatie variata si diversa incluzand bugetul statului,
creditul, operatiunile bancare si de bursa, relatiile cambiale si altele.
In opinia unor autori, finantele reprezinta relatiile aparute in procesul de asigurare si repartizare a fondurilor
necesare statului exprimate valoric sub forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza in transferuri banesti de la

agentii economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de la bugetul de stat catre agentii economici, intre
institutii si chiar in interiorul unor structuri economice, cu prilejul formarii sau utilizarii diferitelor fonduri. 4
O alta definitie a finantelor publice o propune D. D. Saguna sub urmatoarea forma: totalitatea relatiilor sociale de
natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii in forma baneasca, a resurselor necesare statului
pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale.5
Tot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I. Condor afirma ca:
sunt caracterizate ca relatii referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ce se acumuleaza in
bugetele publice si se utilizeaza in mod nerambursabil pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii.6

1.2.Stabiliti si comparati trasaturile caracteristice ale conceptelor finantelor publice:


Conceptiile specialistilor care abordeaza problema finantelor publice sunt urmatoarele:
1.Finatele publice clasice(sec.VIII-incep.sec.XX)
2.Finantele publice moderne(primele decenii ale sec.XX-anii 1970
3.Finantele publice postmoderne(1970-prezent).
Primul concept classic al finantelor publice era strins legat de perioada in care statul isi desfasura activitatea dupa
principiul laisser faire,laisser passer.In acea perioada finantele publice serveau doar pentru constituirea fondurilor
banesti ale statului si aveau un character neutru.
In cel de-al doilea concept spre deosebire de primul,statul urmeaza sa joace un rol mai active in viata economica a
societatii in veedrea influentarii proceselor economice spre un curs mai favorabil.
In comparative cu cele doua concepte,in cel de-al treile se contureaza armonizarea intereselor si interventia statului
in sectorul privat,insa interventia statului se pronunta doar pentru a stabili cadrul juridic al acestei concurente de
piata,in baza functionarii mecanismelor preturilor si impiedicarii abuzurilor din partea monopolurilor.

1.3.Estimati activitatile financiare ale statului la etapa actuala:


La etapa actuala activitatea financiara a statului se bazeaza pe domeniul privat.statul constituind un system financiar
complex de acte,operatiuni si institutii publice de natura financiara sau cu atributii financiare de control privind
formarea si intrebuintarea fondurilor banesti ale statului,unitatilor administrative teritoriale si ale altor entitati de
interes public.Facind referire la etapa actuala RM depaseste o perioada indelungata de tranzitie unde activitatea
financiara isi are rolul superior pentru ameliorarea situatiei.In asemenea conditii statul trebuie sa cunoasca tehnicile
de utilizare a disponibilitatilor banesti din partea contribuabililor pentru maximizarea profitului si rentabilitatea.
O activitate financiara bine dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase,business orientat spre o
dezvoltare continua,implimentarea noilor tehnologii,toate acestea pentru mentinerea unui echilibru sistemului
financiar.

Subiectul 2:Creditul
2.1.Definiti notiunea de credit si elementele lui
Termenul de credit si are etimologia n latinescul creditum, participiul trecut al verbului credere semnificnd
ncrederea celui care da unei persoane anumite bunuri, lucrari sau servicii, ca va primi n schimb valori
corespunzatoare.
n limba romna, notiunea de credit a patruns n secolul al XVIII- lea. Putem afirma ca aparitia creditului a depins de
un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului, cnd vnzatorul oferea cumparatorului valori de ntrebuintare n
schimbul unei promisiuni ca va primi n curnd o valoare.
De asemenea, creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferiti agenti economici n care moneda
lichida nu poate face fata.
Creditul reprezinta suma de bani pe care o banca o acorda unei persoane fizice sau juridice pe o anumita perioada de
timp, pna la o anumita data numita scadenta si pentru care primeste o dobnda.
Raportul de credit priveste doua parti: o parte care acorda creditul, numita creditor si o parte care l primeste, numita
debitor.
Unii economisti considera ca ncrederea este principalul continut al creditului si de aceea l definesc ca fiind o
categorie subiectiva, psihologica. Creditul mai este definit si ca o forma particulara a schimbului; operatiunile
de creditreprezentand de fapt operatiuni de schimb caracterizate prin existenta unui interval de timp care separa
efectuarea prestatiei de efectuarea contraprestatiei.
Elementele creditului:
1.Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste apartenenta la
structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale etc.
4
5
6

In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati monetare. In calitate de
debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul din principalii debitori.
2.Termenul de garantie-perioada intre momentul angajarii creditului si inceperea rambursarii lui
3.Scadenta-momentul stabilit pentru intoarcerea bunului
4.Ratele partiale-cele care se ramburseaza esalonat la anumite termene conform intelegerii stipulate in contractul de
credit.
5.Garantarea creditului(gajul)-ets format din anumite bunuri care se constituie la dispozitia creditorului sau a unui
tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor obligatiuni de o valoare in general mai redusa.
6.Dobinda-o suma de bani platita de debitor creditorului sau pentru imprumutul acordat pe un termen determinat.

2.2.Clasificati creditul:
Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:
1.Creditul commercial-reprezinta creditul pe care sil acorda egentii economici la vinzarea marfii sub forma aminarii
platii.Creditul commercial se manifesta sub 2 forme:
-Creditul comparator;
-Creditul vinzator.
2.Creditul bancar-participantii la creditul bancar sunt reprezentati de un agent nebanbcar(producatorul sau agentul
economic),pe de o parte,si banca-pe de alta parte.
Dupa calitatea debitorului se face distinctia intre:
-Credite acordate PF
-Credite acordate PJ
PF li se acorda urmatoarele forme de credit:
-credite de trezorerie;
-credite pentru constructii de locuinte,pe termen lung cu garantii ipotecare;
Creditele acordate PJ(agentilor economici) pot aparea sub urmatoarele forme:
-credite de exploatare;
-credite de investitii;
-credite speciale.
Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului,se face distinctia intre:
1.Creditul privat-in care participantii la raportul de credit sunt subiect de dr privat;
-Creditul public-in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat,iar populatia si agentii econmici apar in calitate de
creditori.
In functie de scopul acordarii creditelor:
1.Credite de productie,care pot fi:
-credite de exploatare;
-credite de investitii;
-credite de speculatii;
-credite de circulatie;
-credite de consum.
Dupa natura garantiilor,se intilnesc urmatoarele forme de credite:
1.Credite reale-sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:
-garantie imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului sau cladirilor;
-garabtie mobiliara,care consat in valori mobiliare;
2.Credite personale-au la baza garantii morale,care se pot prezenta astfel:
-credite in alb acordate PF fara nici o formalitate;
-credite personale cu gaj individual,caz in care o persoana terta garanteaza rambursarea cu propria-I raspundere
morala;
-credite persoanale cu gaj colectiv.
Dupa intinderea drepturilor creditorului:
1.Credite denuntabile-care s emanifesta atunci cind creditorul isi rezerva dreptul ca oricind,inainte de scadenta,sa
ceara rambursarea acestui credit,cu sau fara avizarea debitorului.
2.Credite nedenuntabile-cind creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadenta dinainte stabilita.
3.Credite legate-caz in care creditorul conditioneaza acordara creditului de folosirea sa in anumite scopuri convenite
de debitor.
Dupa modul de rambursare:
1.Credite neamortizabile-pentru care rambursarea se face integral la scadenta.
2.Credite amortizabile-caz in care rambursarea se face in transe egale sau neegale,formate din rate de rambursta si
dobinzi.
Dupa termenul de rambursare:
1.Credite pe termen scurt-de la 1 luna-pina la 12 luni.
2.Credite pe termen mediu-a caror rata de rambursare este de la 1 an la 5 ani.
3.Credite pe termen lung-a caror rata de rambursare depaseste 5 ani.
4.Credite overnight-o banca ce se afla pe un continent ce este z ice crediteaza o alta banca de pe un alt continent(SUAEuropa).

2.3.Evaluati domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:


Domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:
1.Sustinerea balantei de plati;
2.Finantarea prectelor de investitii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei;
3.Acoperirea deficitului bugetar;
4.Finantarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor calamitatilor naturale si altor situatii extraordinare;
5.Finantarea cheltuielilor rezonabile legate de contractul datorat de stat;
6.Importul de materie prima;
7.Onorarea obligatiilor asumate prin acordarea garantiilor de stat pentru imprumuturi;
8.Serviciul de refinantare datoriei contractate anterior.

Subiectul 3:Veniturile publice


3.1.Definiti notiunea impozitului si taxei:
Etimologic, cuvantul ,,impozit" provine din limba latina de la ,,impositum", care semnifica obligatie publica.
Gaston Jeze considera ca ,,impozitul este in statele moderne o prestatie pecuniara pretinsa cetateniilor cu scopul
acoperirii cheltuielilor de interes general".
Louis Trotabas intelege prin impozite ,,procedeul de repartizare a creantelor bugetare intre cetateni, in functie de
capacitatea lor contributiva".
Lucien Mehl si Peirre Beltrane definesc impozitul ca ,, o prestatie pecuniara, pretinsa de autoritatea publica de la
persoane fizice si morale, dupa capacitatea lor contributive si fara contraprestatie determinata, in principal pentru
acoperirea cheltuielilor publice, si in mod accesoriu, cu scopuri interventioniste publice".
Ioan Talpos sintetizeaza urmatoarea definitie: ,,impozitul reprezinta o forma de prelevare silita, la dispozitia statului,
fara contraprestatie directa si imediata si cu titlu nerestituibil a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice
si/sau juridice in vederea acoperirii unor necesitati publice''.
Cu alte cuvinte, impozitul reprezinta ,,plata baneasca, obligatorie, generala, definita si nereciproca efectuata de
persoane fizice si juridice pentru sustinerea cheltuielilor publice, in cuantumul si la termenele stabilite prin lege,fara
obligatia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct si imediat''.
Cuvantul ,,taxa'' isi are originea in limba greaca,unde intalnim ,,taxis'' cu sensul de fixare de impozit.
Taxele sunt plai facute de persoane fizice sau juridice, de regula, pentru serviciile prestate in favoarea acestora de un
agent economic, o institutie sau un serviciu de utilitate publica.
Spre deosebire de impozit,texele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu direct si imediat, insa de
regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa
cu titlu de taxa.

3.2.Clasificati impozitele:
Exist i se folosesc numeroase impozite. Gruparea lor n clase dup trsturi comune constituie o necesitate
deopotriv teoretic i utilitar.
a) Dup forma n care se percep, impozitele se clasific
- impozite n natur: nu sunt specifice activitii financiare. S-au practicat preponderent n societile precapitaliste,
mbrcnd forma prestaiilor i drilor n natur.
- impozite n bani: s-au folosit sporadic n ornduirile vechi. Cunosc mare amploare n capitalism, cnd relaiile
bneti devin predominante, iar serviciile publice se dezvolt. Constituie baza fiscal a statului modern.
b) Dup obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in :
- impozite pe avere: care afecteaz bunurile de natur mobiliar sau imobiliar ale contribuabililor (impozitul pe
cldiri, pe terenuri,
- impozite pe venit: care vizeaz veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societilor comerciale (impozitul pe
profit).
- impozite pe consum (cheltuieli): care vizeaz cheltuielile de consum (accizele, taxa pe valoare adugat).
c) n funcie de scopul urmrit exist:
- impozite financiare (cu caracter fiscal): care se instituie n vederea realizrii de venituri necesare acoperirii
cheltuielilor publice. Sunt incluse n aceast categorie aproape toate impozitele.
- impozite de ordine: introduse cu intenia limitrii unor aciuni sau pentru atingerea unui el ce nu are caracter
fiscal. De exemplu, prin impozite ridicate pe importul unor produse se urmrete protejarea produselor autohtone de
concurena strina; practicarea de impozite mari pe tutun, alcool, etc are ca scop protejarea sntii populaiei, i
exemplele pot continua.
d) n raport cu frecvena realizrii lor, impozitele pot fi:
- permanente: adic se instituie i se ncaseaz periodic, prezint o anumit regularitate (sunt anuale, trimestriale,
lunare, chenzinale, decadale, etc), cuprinznd impozitele obinuit practicate.
- incidentale (ntmpltoare): se introduc i se percep o singur dat (de pild, impozitul pe averea i ctigul de
rzboi).
e) Dup instituia care le administreaz, impozitele se pot clasifica n:
- impozite de stat: care n statele de tip federal sunt ale federaiei, ale statelor, provinciilor sau regiunilor acesteia, iar
n statele de tip unitar aparin administraiei centrale de stat. Cele mai numeroase i importante impozite sunt
incluse n aceast categorie.
- impozite locale: care sunt comunale i ale organului teritorial administrativ. Sunt considerate impozite de interes
local.

f) n funcie de aria de cuprindere a materiei supuse impozitrii, impozitele pot fi grupate n:


- impozite sintetice: care se aeaz asupra ansamblului materiei impozabile aparinnd unei persoane fizice ori
juridice, fr consideraiuni privind natura componentelor. Avem de a face, n acest caz, cu impozitul general, fie pe
venit, fie pe consum (pe cifra de afaceri).
- impozite analitice: care se instituie asupra fiecrei componente a materiei impozabile n proprietatea unui
contribuabil. Acestea sunt impozite particulare, adic attea impozite cte venituri obine o anumit persoan sau
cte elemente de patrimoniu exist.
g) Dup incidena asupra pltitorilor, impozitele pot fi:
- impozite directe (convenionale): se caracterizeaz prin incidena direct asupra contribuabililor, ele fiind stabilite
nominal, n funcie de mrimea veniturilor i/sau a veniturilor acestora.
La rndul lor, impozitele directe pot fi grupate n:

impozite reale (obiective): se caracterizeaz prin aceea c se stabilesc asupra obiectivelor impozabile, fr a
ine seam de situaia personal a subiectului impozitului. Din categoria impozitelor reale fac parte:
impozitul funciar; impozitul pe cldiri; impozitul pe activitile industriale comerciale, profesiile liberale;
impozitul pe capitalul mobiliar.

impozite personale (subiective): sunt aezate asupra veniturilor sau averilor contribuabililor i in seama de
situaia personal a acestora. n aceast categorie sunt incluse: impozitul pe veniturile persoanelor fizice i
impozitul pe veniturile societilor de capital; impozitele pe avere: impozitul pe averea propriu-zis,
impozitul pe circulaia averii i impozitul pe sporul de avere.
-impozite indirecte (neconvenionale): impozite care se percep cu ocazia vnzrilor de bunuri, prestrilor de servicii
sau executrii de lucrri.
3.3.Selectati modalitatile de stingere a obligatiei bugetare:
Stingerea obligaiilor fiscale prin plat:
Stingerea obligaiilor fiscale are loc, de regul, prin aceast modalitate, contribuabilii executndu-i de bunvoie
obligaia impus n mod unilateral de ctre stat. Plata sumelor cuvenite bugetului de stat se poate realiza, n funcie
de caracteristicile veniturilor bugetare, potrivit prevederilor legale care le instituie, n una din urmtoarele modaliti:
prin plat direct, prin reinere la surs, prin aplicare i anulare de timbre fiscale mobile.
Compensarea:
Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare intervine in situatia in care un contribuabil a platit bugetului
general consolidat o suma nedatorata sau a platit mai mult decat datora. Sumele astfel platite se vor compensa cu alte
obligatii fiscale ale contribuabilului, restante sau viitoare.
Compensarea este alternativa cu restituirea acestor sume.
Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea
sumelor cuvenite acestuia.
Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante reciproce.
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare:
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare se efectueaza prin acte cu caracter general sau individual, adoptate conform
legislatiei.
Data a stingerii obligatiei fiscale prin anulare este considerata data indicata n actul de anulare sau data ntrarii n
vigoare a actului legislativ privind anularea obligatiei fiscale.nscrierile n conturile personale privind stingerea
obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza n temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de Inspectoratul
Fiscal Principal de Stat, precum si tinnd cont de lamuririle date organelor fiscale privind particularitatile executarii
pentru fiecare act legislativ privind anularea obligatiei fiscale.
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie:
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n urma survenirii termenelor de prescriptie pentru
determinarea obligatiei fiscale sau stingerea ei prin executare silita.Data a stingerii obligatiei fiscale prin prescriptie
este considerata prima zi dupa data n care a expirat termenul de prescriptie.nscrierile n conturile personale privind
stingerea obligatiilor fiscale prin prescriptie se efectueaza n temeiul documentelor fiscale interne, elaborate de
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a
deciziei scrise a conducerii organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si
Coruptiei, n functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n cazul serviciului de colectare a
impozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre
consiliul local.
Stingerea obligatiei fiscale prin scadere
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii de
administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.nscrierile n conturile personale privind stingerea
obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza n temeiul documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii
organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, n functie de faptul care
organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale,
stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre consiliul local.

Stingerea obligatiei fiscale prin scadere:


Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul cu atributii de
administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.nscrierile n conturile personale privind stingerea
obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza n temeiul documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii
organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, n functie de faptul care
organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n cazul serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale,
stingerea obligatiei fiscale prin scadere se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre consiliul local.

Test 5
Subiectul 1:Finantele publice
1.1.Identificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice:
Trsturile finanelor publice:

Sunt relaii cu caracter economic, ntruct ele apar n procesul formrii, repartizrii i utilizrii produsului
social.
Apar n form bneasc, deoarece n cadrul produciei de mrfuri i al aciunii legii valorii, produsul de
producie, reproducie i de circulaie a mrfurilor, repartiia produsului social, relaiile de schimb,
retribuirea muncii, precum i relaiile dintre agenii economici sau dintre acetia i persoanele fizice, se
exprim prin intermediul banilor, n cadrul unor relaii bneti. Noiunea de finane publice sau relaii
financiare nu poate fi confundat cu cea de bani sau relaii bneti. Banii reprezint o marf, iar finanele
sunt relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti.
Sunt relaii fr echivalent, adic nu presupun n mod necesar o contraprestaie direct din partea
subiectului beneficiar al mijloacelor bneti.
Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaz.

1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele private:


Noiunile de finane publice i private sunt adecvate situaiei din rile cu economie de pia, n care cea mai mare
parte a mijloacelor de producie se afl n proprietate privat, fapt care face posibil realizarea unei delimitri nete
ntre sectorul public i cel privat.
Finanele publice sunt asociate ntotdeauna cu statul, unitile administrativ-teritoriale, cheltuielile, mprumuturile i
datoria acestora.
Finanele private sunt asociate ntotdeauna cu activitile financiare ale ntreprinderilor economice, ale bncilor i
societilor de asigurri private, n legatur cu resursele i necesitile acestora, mprumuturile primite sau acordate,
creanele de ncasat i obligaiile de plat, asigurrile i reasigurrile de bunuri, persoane i rspundere civil.
ntre finanele publice i cele clasice exist o serie de deosebiri dup cum urmeaz:

Resursele necesare statului pentru realizarea funciilor i sarcinilor acestuia se procur pe calea impozitelor
i taxelor, prin msuri de constrngere n principal, n timp ce resursele ntreprinderilor private i ale
persoanelor fizice se procur de pe pia, pe baze contractuale.
Statul poate lua orice masur n legatur cu moneda naional, n timp ce ntreprinderile private nu pot
dect s o foloseasc.
Finanele publice sunt folosite n principal n scopul satisfacerii nevoilor generale ale societii, n timp ce
finanele private sunt folosite n slujba realizrii de profit de ctre ntreprinztorii particulari.
Gestiunea finanelor publice este supus dreptului public, iar gestiunea financiar a ntreprinderilor private
urmeaz regulile dreptului civil i comercial.

1.3.Estimati functiile finantelor publice:


Finanele publice sunt necesare, n mod subiectiv i obiectiv, deoarece contribuie la realizarea sarcinilor i funciilor
statului, care nu ar putea fi nfptuite fr prghiile financiare. Mijloacele prin care finanele publice, ca relaii
financiare i ndeplinesc acest rol, sunt funciile acestora:

funcia de repartiie
funcia de control

Funcia de repartiie se manifest n procesul repartiiei produsului social (produsului intern brut) i cuprinde dou
faze:

constituirea fondurilor (resurselor) bnesti;


redistribuirea (utilizarea) acestora.

n prima faz are loc formarea fondurilor publice de resurse bneti, aciune la care particip societi comerciale,
regii autonome, instituii publice, alte persoane juridice i persoanele fizice, indiferent dac sunt rezidente sau
nerezidente.
Fondurile publice de resurse se constituie n mai multe forme concrete cum sunt:

impozite
taxe
contribuii petru asigurri sociale
amenzi
majorri i penalizri de ntrziere
vrsminte din profitul regiilor autonome
vrsminte din veniturile instituiilor publice
redevene i chirii din concesiune i nchirieri de terenuri i alte bunuri proprietate de stat
venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat i a bunurilor fr stpn
rambursri ale mprumuturilor de stat acordate
dobnzi aferente i ajutoare primite

Resursele din care se constituie fondurile publice provin din toate ramurile economice i din toate sectoarele sociale:
public, privat, cooperatist, mixt. n proporie covritoare, resursele bneti ale finanelor publice sunt mobilizate cu
titlu definitiv i fr contraprestaie.
A doua faz a funciei de repartiie o reprezint distribuirea fondurilor publice pe beneficiari persoane juridice i
fizice. Distribuirea este dat n competena autoritilor publice i se face n raport cu resursele financiare disponibile
i cererea de resurse financiare.
Distribuirea fondurilor publice nseamn stabilirea cheltuielilor publice pe destinaii: nvmnt, sntate, cultur,
asigurri sociale i protecie social, gospodrire comunal i locuine, aprare naional, ordine public,
administraie public, aciuni economice, datorie public.
n cadrul fiecrei destinaii, resursele se defalc pe beneficiari, obiective i aciuni. Distribuirea sau redistribuirea
produsului intern brut (produsul social) are loc n dou modaliti:

n cadrul aceluiai tip de proprietate, cnd are loc un transfer de resurse bneti ntre stat i unitile sale n
ambele sensuri
cu schimbarea titlului de proprietate cnd transferul are loc ntre stat pe de o parte i agenii economici cu
capital privat sau mixt i populaie pe de alta parte, i invers.

Redistribuirea se poate realizea i pe plan extern, prin contractarea de mprumuturi externe, acordarea de
mprumuturi externe, achitarea cotizaiilor i contribuiilor ctre organisme internaionale de ctre stat sau alte
instituii publice, primirea sau acordarea de ajutoare externe de ctre stat, etc.

Funcia de control a finanelor publice se justific deoarece fondurile publice aparin ntregii societi. Sfera de
manifestare a funciei de control este mai larga dect cea a funciei de repartiie, deoarece vizeaz, pe lng
constituirea i repartizarea fondurilor financiare publice, i modul de utilizare a resurselor.
Funcia de control a finanelor publice nu se limiteaz la modul de constiturire a fondurilor publice i la repartizarea
acestora pe beneficiari, ci urmrete i legalitatea, necesitatea, oportunitatea i eficiena cu care instituiile publice i
agenii economici cu capital de stat utilizeaz n concret resursele bneti de care dispun.
n consecin, controlul se efectueaz nu numai activitilor specifice funciei de repartiie, ci el se exercit i asupra
produciei realizate n sectorul de stat, a schimbului i consumului ce are loc n acest sector.

Subiectul 2:Pricedura bugetara


2.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare:
Conform Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar : Procesul bugetar reprezint etape consecutive de
elaborare, aprobare, executare i raportare a executrii bugetului.
Procedura bugetara este activutatea care incepe cu elaborarea bugetului si se termina cu aprobarea darii de seamam
despre executarea lui pentru anul bugetar respectiv.
Conform doctrinei,prin procedura bugetara se intelege un ansamblu de acte si operatiuni cu character tehnic si
normative infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii ,adoptarii,executarii si incheierii bugetului
public national.
2.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara:
Procedura executiei bugetare annuale cuprinde actele si operatiunile de realizare a veniturilor si efectuare a
cheltuielilor prevazute de legea bugetara anuala.
Procedura executiei bugetare este compusa din mai multe etape:
1.Repartizarea lunara a veniturilor si cheltuielilor:responsabilitatea generala pentru executarea bugetului de stat
revine Guvernului. n termen de 10 zile dup adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanelor:
a) solicit de la autoritile publice centrale planurile de finanare ale acestora, precum i ale instituiilor
subordonate;
b) ntocmete repartizri lunare ale veniturilor prevzute de legea bugetar anual i de alte acte legislative.
n termen de 45 de zile dup publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanelor aprob repartizarea lunar a
veniturilor i cheltuielilor bugetului de stat conform Clasificaiei bugetare. Ministerul Finanelor poate aproba alocaii
pentru fiecare program guvernamental.
Repartizarea lunar se semneaz de ministrul finanelor sau de o persoan autorizat din Ministerul Finanelor, care
aprob cererea de cheltuieli pentru un scop specific.
Nici o autoritate public nu poate efectua cheltuieli fr autorizaia semnat de ministrul finanelor sau de persoana
autorizat din Ministerul Finanelor.
2.Executia partii de venituri a bugetului:realizarea veniturilor anuale ale bugetului de stat sunt supuse cerintelor de
legalitate.
n buget se percep impozitele, taxele i alte ncasri numai dac au fost stabilite prin lege.
La colectarea veniturilor sunt necesrae o serie de cate si operatiuni:
1.Identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea obligatiunilor fata de bugetul de stat;
2.Incasarea veniturilor bugetare realizate in urma platii de catre subiectele platitoare a sumelor datorate bugetului de
stat;
3.Urmarirea colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de masuri initiate de oprganele financiare si bancare
in vederea asigurarii integrale si la termenele prevazute a tuturor veniturilor bugetare.
3.Executarea de casa a bugetului:operatiunile executiei de casa a bugetului de stat specifice si principale
sunt:incasarea veniturilor bugetare,pastrarea fondurilor banesti realizate pina la scadenta cheltuielilor bugetare si
eliberarea fondurilor banesti necesare efectuarii acestor cheltuieli conform normelor privind executia platii de
cheltuieli a bugetului de stat.
Executarea de casa a bugetului de stat se efectueaz de Ministerul Finanelor prin Trezoreria de Stat prin mijloace
bneti.Ministerul Finanelor poate angaja bncile, care activeaz pe teritoriul Republicii Moldova, n calitate de
ageni pentru efectuarea operaiunilor ce in de executarea de cas a bugetului.
n realizarea acestor funcii Ministerul Finanelor este responsabil de:
a) asigurarea evidenei stricte a veniturilor n baza ncasrilor efective n ordinea colectrii;
b) efectuarea de cheltuieli, n caz de existen a autorizaiei.
c) administrarea veniturilor i cheltuielilor prin conturi distincte bazate pe Clasificaia bugetar;
d) asigurarea serviciului datoriei de stat.

La data de 31 decembrie a fiecrui an, Ministerul Finanelor nchide toate conturile deschise n decursul anului
bugetar curent, pentru a ntocmi raportul annual
4.Executia partii de cheltuieli a bugetului:
n procesul executrii bugetului de stat, autoritile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe
guvernamentale, cu condiia ca aceste alocaii s corespund legii bugetare anuale i s se efectueze n baza
autorizatiei.
Alocaiile aprobate pentru utilizri specifice nu pot fi redistribuite ntre destinatari.
Alocaiile incluse n repartizarea lunar pentru utilizri specifice nu pot fi transferate pentru alte utilizri fr
notificarea i aprobarea ministrului finanelor.
Toate alocaiile se nchid la finele anului bugetar, cu excepia cazurilor n care, conform actelor norma tive, soldurile
snt accesibile spre utilizare n anul bugetar imediat urmtor.
Dac anumite cheltuieli snt stabilite pentru un termen ce depete un an, sumele necesare snt prevzute n legile
bugetare anuale ulterioare.
Eventualele disponibiliti rmase neutilizate la finele anului bugetar pot fi realocate n anul bugetar viitor.

2.3.Evaluati elaborarea proiectului bugetului de stat a RM:


Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar sa se ajunga la adoptarea de
catre parlament a budgetului elaborate. Elaborarea proectului budgetului de stat ii revine Min. Finante astfel din
punct de vedere metodologic la elaborarea proectului budgetului de stat rolul important revine evaluarii sau estimarii
si calculul evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele utilizate in acest
scop. In vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:

metoda autonoma

matoda majorarii

metoda evaluarii directe


Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si cheltuelilor ultimului buget al carui
exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile formate care sunt influentate de modificarile in legislatia financiarfiscala.Aceasta metoda nu necesita un volum mare de lucru dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate, din
motivul ca functiile economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului de
stat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani determinindu-se ritmul de
crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si cheltuelilor bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentru fiecare categorie de
cheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in R.M.care sunt reprezentate de autoritatile publice conform
structurii si continutului determinat de catre Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul bugetar
trecut, veniturile si cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurarea
procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine Min.Serviciilor pentru elaborarea
proectelor bugetare(Potrivit art. 17 a legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, actiunile de baza necesare
pentru elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta Min. Finantelor de catre Min. Economiei care prezinta
prognoza indicatorilor macro-economici pentru anul bugetar viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stat
este prezentata de catre C.N.A.S. precum si de Ministerul Sanatatii si a protctii sociale .Indicatorii Fondurilor
Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala prezinta prognoza balanta de plati a creditelor, si a
obligatiilor externe .Ministeru Finante primeste propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data
stabilita de catre Ministru le examineaza de comun accord cu reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de a decide
in ultima instant revenindui Ministerului , inainteaza toate veniturile si cheltuelile financiare. Proectul bugetului de
stat impreuna cu nota explicativa inainteaza si cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un au.

Subiectul 3:Veniturile publice


3.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparativ cu impozitele:
Spre deosebire de impozit,texele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu direct si imediat, insa de
regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa
cu titlu de taxa.
Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu nerambursabil, datorata, conform legii, de catre
persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau pe bunurile pe care le poseda. Impozitu este oplata
cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si concrete de catre organelle imputernicite sau
personaele cu funcyie de raspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care a achitat aceasta taxa.
Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridical pentru serviciile prestate acestora de institutiile
publice. Taxa este o plata obligatory cu titlu gratuity care nu este impozit .spre deosebire de impozit taxa se creaza
prin:

plata neechevalenta

subiectul platilor este prcis determinat din momentul prestatiei serviciului

taxa reprezinta plati effectuate de personae fizice sau juridice pentru serviciile sau lucrarile prestate in mod
direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:

contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii

redistribuirea unor venituri primare sau derivate

reglarea unor fenomene economice sau sociale\


3.2.Determinati elementele definitorii ale veniturilor bugetare:
Veniturile bugetului de stat, reprezint acea parte a veniturilor publice cuvenit puterii centrale a statului, pentru a fi
folosit apoi n scopul ndeplinirii obiectivelor i programelor puterii centrale, pe perioada ultimului an bugetar.
Realizarea veniturilor bugetare se face n funcie de necesitatea repartiiei venitului naional, structura economiei
naionale, gradul de dezvoltare teritorial a rii i nivelul de dezvoltare a forelor de producie.
Veniturile bugetare au unele elemente comune ce faciliteaz determinarea, urmrirea i realizarea lor cum ar fi:
1.

denumirea venitului bugetar- se stabilete n raport de natura financiar economic i juridic care o
caracterizeaz, ex. impozit pe venit, pe profit, pe cldiri etc
2. debitorul sau subiectul impunerii contribuabilii adic persoane fizice, persoane juridice
3. obiectul sau materia impozabil - sau baza impozabil este suma asupra creia se aplic o cot de impozit pt. a
se stabilii valoarea impozitului ce trebuie pltit. n ara noastr bunurile impozabile sau taxabile sunt
terenurile, cldirile, mijloacele de transport.
4. unitatea de evaluare reprezint elementul care exprim cuantumul unitar al venitului bugetar n raport cu
baza de calcul. Cuantumul unitar al venitului se stabilete printr-o cot de impunere care reprezint suma sau
procentul care se aplic asupra obiectului impozabil. n practic, cotele de impunere au fost stabilite difereniat
fiind aplicat o cot fix sau o cot procentual. Cota procentual poate fi de trei feluri:
a. proporional cnd rmne neschimbat
b. progresiv crete n raport cu creterea valorii bazei de calcul
c. regresiv pe msur ce baza de calcul sporete cota de impunere scade
5. unitatea de impunere este reprezentat de unitatea prin care se exprim mrimea obiectului impozabil. Ex:
la impozit pe venit monetar leu, dolar; la impozitul pe avere: metru ptrat, ha.
6. asieta fiscal (modul de aezare al impozitului) dup obiectul sau materia impozabil const n totalitatea
operaiunilor pe care organele fiscale le realizeaz n vederea identificrii subiecilor impozabili, stabilirii
mrimii materiei impozabile i a cuantumului impozitului. Asieta constat existena unei creane fiscale a
statului crend pentru contribuabili obligaia de plat a impozitului.
Metode de aezare a impozitului:
i.

ii.
iii.
iv.
7.

direct se realizeaz pe declaraia contribuabilului (contribuabilul este obligat s in o eviden a


veniturilor i cheltuielilor, s ntocmeasc un bilan i s nainteze organelor fiscale declaraii din care
s rezulte veniturile realizate) i pe baza declaraiei unei tere persoane, mrimea obiectului impozabil
se stabilete pe baza declaraiei scrise a unei tere persoane care fixeaz ori cunoate mrimea
obiectului impozabil
indirect presupune identificarea i evaluarea venitului bugetar prin raportare la aspectul exterior
al obiectului impozabil
metoda aezrii pe baze forfetare agentul de impunere i pltitorul stabilesc de comun acord
mrimea aproximativ a materiei impozabile dup care se va plti impozitul
metoda administrativ agentul fiscal stabilete n mod unilateral mrimea materiei impozabile pe
baza datelor existente la sediul organului financiar.

perceperea venitului bugetar ncasarea venitului bugetar const n realizarea efectiv a sumei valorice de
bani i se realizeaz prin:
a.
plat direct const n plata datorat pe care contribuabilul o face n mod direct n
contul bugetului de stat din propria iniiativ la termenul stabilit.
b. reinere i vrsare se aplic atunci cnd debitorul este angajatul unor uniti i primete
de la acestea venituri care sunt surse impozabile. Impozitul este calculat i automat reinut
dup care este vrsat la bugetul de stat, debitorul primind de la angajator un venit net
c. aplicarea de timbre fiscale const n aplicarea i anularea de timbre fiscale pe acte emise
care sunt supuse la o anumit tax.
8. termenele de plat sunt fixate prin lege, de regul au caracter imperativ i nerespectarea lor se sancioneaz
cu majorri
9. nlesnirea, drepturile i obligaiile debitorilor sunt elemente pe care legea le prevede prin care contribuabilul
beneficiaz de anumite avantaje n folosul politicii fiscale a statului. nlesnirea presupune reducerea sau
scutirea de impozite. Drepturile decurg din regulile generale ale raportului juridic financiar-fiscal, debitorii
fiind subieci pasivi. Obligaiile - contribuabilii sunt obligai s pun la dispoziia organelor fiscale toate
documentele i s ofere toate informaiile pentru stabilirea exact a materiei impozabile
10. rspunderea debitorilor dac nu-i ndeplinesc obligaiile fiscale, contribuabilii rspund administrativ, civil,
penal n raport cu faptele comise.
11. calificarea veniturilor bugetare d posibilitatea stabilirii caracterului central sau local a unui venit bugetar
pentru a se stabili spre ce conturi urmeaz s se ndrepte impozitul ori taxa stabilit n sarcina
contribuabilului.

3.3.Evaluati compartimentul venituri fiscale ale Legii bugetului de stat pentru anul 2005:

Test 6
Subiectul 1:Dreptul financiar:
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul financiar poate fi definit ca totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile sociale ce apar la
constituirea , administrarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti a statului destinate satisfacerii sarcinilor si
necesitatilor social-economice ale statului.
Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii financiare si mai putem atribui fixarea
sistemului financiar, distribuirea competentei in acest domeniu intre administratia central si cea locala in domeniul
de activitate financiara a statului. Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii
sociale ce apar in procesul constituirii,administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt
reglementate de normele dreptului financiar
Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau matoda subordonarii partilor in raportul
juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita conduit celuilalt, adica nu are loc
egalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a se conforma celuilalt subiect.
1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.
Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o regula de conuita stabilita sau
recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar si a
carui respectare este asigurata de autoritatea de stat.
Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:

materiale

procesuale
Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si continutul obligatiilor financiare ale
persoanelor fizice fata de stat adica acelea care stabilesc drepturile si obligatiile suiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material ex: prosedura bugetara ,stabilirea
modalitatii de constituirae a organilor financiare.
Normele drptului financiar au character general , impersonal si privesc un numar nelimitat de participant si se aplica
repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.
Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente:

ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept;

dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:


-onerative, adica obligatia de a face careva actiuni
-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni
-dispozitive

Sanctiunea-sunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fiscal, diferite majorari de intirziere,suspendarea


finantarii.

1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii sanctiunilor financiare in normele


de drept financiar.
Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de normele altor ramuri de drept
reglementeaza raporturi care apar in procesul constituirii, repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse banesti ale
statului necesare realizarii sarcinilor sale.
Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:

amenda fiscal(baneasca)

majorari de intirzieri

suspendarea finantarii

majorarea dobinzii

vinzarea silita a garantiilor gajului


In dependent de gradul de pericol social si de consecintele care au survenit.
Subiectul 2:Creditul
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:

Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment dat in economie si
acordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au nevoe de resurse financiare.

Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei E=investitiile, adica
prin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor economiile inactive.

Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea intre participanti la
actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictive bazata pe incredere, iar ulterior
determinate de nevoile schimbului de marfuri apar si alte instrumente si tehnici de plata.
Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cererei si ofertei,
marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul sip e de alta parte stocarile.

1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.


Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru budgetului adica atunci cind
veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte cheltuielilor. Imprumuturile de stat sunt relatii contractuale
prin care creditorul transforma in proprietatea statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la expirarea
termenului pentru care au fost acordate. Imprumuturile publice au urmatoarele trasaturi:

Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se acorda superiritate
statului

Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj

In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in cazul creditului
public uneori se aplica principiul constringerii
Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea economiei tarii, crearea de
noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara. Instrumentele generatoare de datorie de
stat interna sunt instrumente financiare reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise pentru plasarea interna
a imprumuturilor de stat..

1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.


Creditul extern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau juridice unor tari, banci sau
persoanelor fizice sau juridice.

Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;

Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;

Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.
Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii
Revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe trebuie in mare masura sa fie
destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt dotate cu resurse economice interne. Din
punct de vedere social credetele externe in primul rind trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai
usor de suportat rambursarea resurselor contractante anterior.
Imprumuturile de stat externe sunt angajate cu scopul de acoperi ca si cele interne:

Acop[erirea deficitului bugetar

Pentru sustinerea balantelor de plati

Pentru finantarea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale statului

Pentru importul de material prime si energetice

In vederea securitatii de stat

Deservirea datoriei de stat

Inlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturale

Finantarea diferitelor reforme economice, care nu trebuie sa fie finantate de guvern, dar de diferite
organizatii interguvernamentale.
Subiectul 3:Bugetul local
1.1.
Relatati despre autonomia finantelor publice locale.
Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate publica diferita de cele
central de stat. Autonomiea financiara a acestora este absolute necesara deoarece autonomia, nu ar fi posibila
administrarea fara autoritatile financiare care ii asigura suportul material a functionarii, comunitatile locale isi
cunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei
trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor publice locale este:

O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata dispune liber in
vederea exercitarii atributiilor sale

Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite
de constitutie

Protectia colectivitatlor locale mai slabe din punct de vedere financiar

Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se produca impozite, taxe
locale din proportiile stbilite de lege

In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale trebuie sa aiba
acces la plata de capital.
1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.
Pentrua aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne folosim de pondereli pe care le au
veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate. Transformarile de la bugetul de stat la bugeturile rationale,

bugeturile central UTA Gagauzia, bugetul municipiului Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale. La elaborarea
bugetelor locale se tine cont:

In termenul stability de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor publice locale
depun la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite si taxe ce urmeaza a fi incasate
in anul urmator precum si projectile bugetelor locale de nvelul 2

In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile publice locale aduc
bugetele aprobate

In termenul stability de M.F. directiile de finante prezinta M.F. rapoarte trimestriale si anuale
privind executia bugetalor respective.
1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.
Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii privindfinantele publice locale
conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si bugetele unitatilor administrative-teritoriale de nivelul 1
si 2 sunt independente unul de altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal
proprie (distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legea cu privire la finantele
publice locale.Baza fiscal a autoritatilor publice locale va fi proportional competentei lor proprie prevazuta de
Constitutie, de prezenta lege si afinanciare necesare lte acte legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte
surse financiare cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile unitatilor administrative teritoriale si cele prevazute din
prestari servicii. Veniturile nefiscale nu se include la calcularea transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de
disribuire a resursurilor financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modificari a legislatiei
referitoare la functionarea sistemului finantelor publice localevor fi coordinate in mod obligatoriu cu structurile
representative ale autoritatilor publice locale. Este interzisa orice delegare de competentefara alocarea de surse
financiare, necesare pentru a acoperi constiturea realizarii competentei respective.

Test 7
Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Definiti emisiunea monetara
Emisiunea monetara-este acel drept a statelor de a bate moneda, reprezinta un atribut al suveranitatii lor monetare,
care pe plan international a fost recunoscut pentru prima data, in mod oficial, in anul 1929 si care consta in
urmatoarele operatiuni: crearea semnelor banesti, adica tiparirea biletelor si baterea monedelor; stocarea de catre
emitent a semnelor banesti, punerea in circulatie a semnelor banesti create in acest scop, respectiv retragerea
acestora.
1.2.Stabiliti avantajele (dezavantajele) platilor fara numerar:
Platile fara numerar constau in faptul ca moneda c ear trebui sa faca obiectul platii,in loc sa fie inminata
beneficiarului in forma de moneda manuala etse substituita printr-o dispozitie prin care din disponibilul existent in
contul platitorului se trece in contul beneficiarului suma convenita drept plata.
Avantaje:

Numerarul disponibil al PF si PJ ar reprezenta un capital in stare latenta.Acelasi capital fiind pus la institutie
bancara ar putea fi investit in activitati economice,iar detinatorul capata un profit(dobinda).

Prin acetse palti sunt inlaturate riscurile legate de prestarea si manipularea numerarului;

Platile cu numerar presupun o deplasare sau a platitorului sau abeneficiarului,acestea insa nu.

Platile fara numerar pot fi revazute,verificate,controlate in baza documentelor din baza contabilului

Prin aceste plati detinatorul are posibilitatea sa se elibereze de perocuparile de plata a unor sume
periodice,sume benesti legate cu asigurarea circulatiei numerarului.
Dezavantaje:
Un dezavantaj al platilor fara numerar este legat de risc,de neincredere-deblocarea sistemului de siguranta.
1.3.Estimati platile in numerar facute de PJ conform legislatiei:
Platile in numerar sunt acelea in care se intrbuinteaza semnul monetar sau de hirtie sau de metal si constau in
compensarea drepturilor si obligatiilor de plata reciproca.Din analiza efectuarii platilor in numerar de catre PJ si
anume la circulatia platilor in numerar exista restictii.
Conform Legii cu privire la antrprenoriat si intreprinderi presupune ca fa de ntreprinderi i organizaii, indiferent
de tipul lor de proprietate i forma de organizare juridic, care efectueaz decontri n numerar n sum ce depete
1000 de lei pentru fiecare tranzacie.De asemenea pina la 10 mii lunar la plata impozitelor si taxelor.
In vederea combaterii evaziunii fiscale la exfectuarea decontarilor in numerar precum si indeplinirii de catre agentii
economici a prevederilor legale privind protectia consumatorilor,Guvernul prin Hotarirea nr.447 din 28.04.98 a
hotarit de a obliga intreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de forma de proprietate si
organizatorico-juridica care desfasoara activitatea de intreprinzator si presteaza servicii in numerar sa utilizeze
masini de casa si control cu memorie fiscala.
Se permite comercializarea fara utilizarea masinilor de casa:
-fermierilor,PF si bisericilor.
De asemenea:

-activitatii posesorilor de patent de intreprinzatori;


-servicii medicale;
-comercializarea obiectelor de cult in lacasurile religoase;
-testerea serviciilor de avocat.
Obligaiunile utilizatorilor
- Utilizatorii snt obligai:
a) s-i doteze subdiviziunile cu MCC de modele incluse n Registrul unic al mainilor de cas i control
b) s nregistreze/renregistreze (s pun n eviden) MCC, n modul stabilit, la organul fiscal i s primeasc
Registrul MCC i Registrul asisten tehnic, care se restituie dup legalizare, precum i Cartela de nregistrare a MCC
perfectat n modul stabilit;
c) s in pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) i s-l legalizeze
(consemneze) la organul fiscal n care este nregistrat (renregistrat) MCC.
e) s utilizeze MCC n stare bun de funcionare, care s fie sigilate de ctre organul fiscal n modul stabilit.
h) s afieze la vedere anunuri despre obligativitatea prezenei bonurilor de cas la examinarea reclamaiilor
consumatorilor i cererea de a prelua i pstra bonurile de cas. n cazul n care la tranzacia comercial se anexeaz
i alte documente probatoare, anunurile vor face referire la acestea;
i) s exploateze mainile de cas i control conform Regulamentului cu privire la modul de exploatare a mainilor
de cas i control cu memorie fiscal;
j) s asigure pstrarea documentaiei de exploatare pe toat perioada de exploatare a MCC, iar a rapoartelor de
nchidere zilnic (lipite n Registrul MCC) i a benzilor de control - nu mai puin de 5 ani de la momentul emiterii
acestora;
l) s ofere colaboratorilor organelor abilitate cu funcii de control, n limitele competenelor acestora, acces liber la
MCC, la informaia i documentaia de exploatare a lor.
Obligaiunile consumatorilor
Consumatorul se oblig s prezinte, la examinarea reclamaiei depuse de el, precum i la cererea organelor de
control n cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de cas (echivalentul lui) nmnat la tranzacia comercial
respectiv.

Subiectul 2:Procedura bugetara


2.1.Relatati despre continutul executiei bugetare:
Executia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata publica este indrumata si
controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al economiei nationale
Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin
legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat cu raspundre in activittea de stat
Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:
1 Parlamenutl RM
2 Curtea de conturi
3 Ministerul finantelor
Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaya la intocmira darii de seama contabile
2.2 Formulati adoptarea bugetului de stat al RM
Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a
fiecarui an proiectul bugetului de stat
Proiectul legii bugetare anuale include anexele si este nsoii de nota explicativ.
Adiional la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanelor prezint calculele veniturilor i cheltuielilor
bugetare.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie, Buget i Finane, care prezint Parlamentului un
aviz la data stabilit de acesta. Concomitent, proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care
prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta.
Pe lng Comisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se examineaz de toate Comisiile permanente i
Direcia juridic a Parlamentului. La data stabilit de Parlament, Comisiile permanente i Direcia juridic prezint
avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei Economie, Buget i Finane.
n baza avizelor Comisiilor permanente i avizului Direciei juridice. Comisia Economie. Buget i Finane ntocmete
raportul i lista de recomandri asupra proiectului legii bugetare anuale i le prezint Parlamentului la data stabilit
de acesta.
Examinarea proiectului legii bugetare anuale n Parlament se efectueaz n trei lecturi.
n fiecare lectur Parlamentul examineaz proiectul legii bugetare anuale i nota explicativ.
Legea bugetar anual poale fi adoptat i in dou lecturi, dac toate chestiunile din lecturile doi i trei suni
examinate ntr-o singur lectur.
A ) Examinarea in prima lectur.
n decursul primei lecturi. Parlamentul audiaz raportul Guvernului i coraportul Comisiei Economie. Buget i
Finane asupra proiectului legii bugetare anuale i examineaz:
a) direciile principale ale politicii bugetare-fiscale;
b) concepiile de baz ale proiectului.

Parlamentul adopt. n prima lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite Comisiei Economie. Buget i Finane
pentru pregtirea de examinare n a doua lectur.
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare repetat a proiectului legii
bugetare anuale n prima lectur.
B ) Examinarea in a doua lectur.
n decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget i Finane, examineaz:
a)
veniturile estimate sub form de calcule i structura lor:
b)cheltuielile estimate, structurii i destinaia, lor;
c) deficitul scai excedentul bugetului de stal.
Parlamentul adopt. n a doua lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite Comisiei Economie Buget i Finane
pentru pregtirea de examinarea ri a treia lectur..
n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare repetat a proiectului legii
bugetare anuale n a doua lectur.
C ) Examinarea in a treia lectur.
n decursul lecturii a treia, Parlamentul la prezentarea Comisiei Economie. Buget i Finane:
a) examineaz alocaiile detaliate pentru autoritile publice:
b)
stabilete alocaiile care vor fi finanate in mod prioritar;
cj examineaz alte detalieri din legea bugetar anual.
Pn la 5 decembrie a fiecrui an. Parlamentul adopt legea bugetar anual, care va fi promulgat de Preedintele
statului, apoi va fi publicat i va intr n vigoare la 01 ianuarie a urmtorului an. Termenul de 5 decembrie are un
caracter de orientare i nu produce nici un efect juridic dac a fost nclcat.
2.3 Argumentati corelatia puterii legislative si executive in procedura bugetara.
Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta
parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat.Dar anterior acestiu lucru minister
finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa se pronunte.Proiectul min .finantelor este elaborat pe
baya informatiilor si rapoartelor preyentate de autoritatilt publice
Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preyinta curtii de conturi ,care se pronunta cu un aviz catre
parlament si acesta din urma purcede mai departe .
Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale statului sunt strinse .
Subiectul 3:Organele de activitate financiara a statului:
3.1.Relatati despre atributiile financiare ale Presedintelui RM
Potrivit dispoziiilor art. 74 alin. (3) din Constituia Republicii Moldova, legile, adoptate de Parlament, se trimit, spre
promulgare Preedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii este actul final al procedurii legislative i ine
exclusiv de competena efului statului7 ".
Este firesc ca eful statului s aib posibilitatea de a examina legea bugetar anual, adoptat de Parlamentul
Republicii Moldova, exercitndu-i atribuiile constituionale ce i revin n aceast calitate, de a asigura buna
funcionare a autoritilor publice.
Conform art. 93 alin.(l) din Constituia Republicii Moldova .Preedintele Republicii Moldova promulg legile".
Promulgarea legii bugetare anuale este operaiunea final a procedurii legislative i ea permite efului statului s
investeasc legea cu formul executorie, oblignd autoritile publice de specialitate financiar i cu atribuii
financiare s procedeze la executarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul urmtor de gestiune. Conform art. 94
alin.(l) din Constituia statului nostru statueaz, c decretul de promulgare a legii bugetare anuale emis de
Preedintele Republicii "Moldova snt obligatorii pentru executarea pe ntreg teritoriul statului, avnd caracter
normativ. Decretele Preedintelui Republicii Moldova se promulg ntr-un termen de dou sptmini :
Uneori. Preedintele statului, printr-o scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului reexaminarea legii bugetare
anuale pentru orice motive, incepind cu inacceptabilitateat unor texte i terminind cu ndreptarea unor erori
materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerut de ctre eful stalului numai a singur dat i nu sint
obligatorii pentru Parlament. In acest sens. trimiterea de ctre Preedintele Republicii Moldova a legii
bugetare anuale, cu obieciile sale, spre reexaminare Parlamentului nseamn, de fapt. refuzul efului statului de a o
promulga.
n cazul adoptrii repetate de ctre Parlament a legii .bugetare anuale, cu sau" fr luarea n consideraie a obieciilor
expuse n scrisoarea cte remitere de eful statului. Preedintele Republicii Moldova este obligai de a promulga legea
bugetar anual. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se public n Monitorul Oficial.
3.2 Comparati controlul financiar efectuat de Ministerul Finantelor si CCCEC
ntru ndeplinirea atribuiilor ce i revin, Ministerul este autorizat:
1) s solicite i s primeasc de la autoritile administrative centrale i autoritile administraiei publice locale, de
la ntreprinderi, instituii i organizaii materiale necesare ce in de realizarea atribuiilor sale;
2) s cear conductorilor i altor persoane cu funcii de rspundere din autoritile i instituiile publice, altor
beneficiari de mijloace de la buget lichidarea nclcrilor admise la executarea bugetului de stat i a bugetelor
unitilor administrativ-teritoriale i s verifice ndeplinirea prescripiilor sale;
3) s suspende temporar finanarea de la bugetul de stat a autoritilor i instituiilor publice, altor beneficiari de
mijloace de la buget, dac acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu au nlturat, n termenele stabilite,
nclcrile i neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior,
precum i alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor documente i informaii solicitate, necesare
pentru realizarea funciilor sale;
7

4) s perceap pe cale extrajudiciar, n condiiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de stat sau din mijloacele i
fondurile speciale, n cazul n care acestea snt folosite n alte scopuri dect cele preconizate;
5) s deschid conturi bancare la Banca Naional a Moldovei i n alte instituii financiare;
6) s formeze rezerva necesar de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale bugetului de stat;
7) s emit, n limitele competenei sale, acte normative departamentale executorii pentru autoritile administraiei
publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor departamental,forma organizatorico-juridic i tipul de
proprietate, precum i pentru persoane fizice;
8) s exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.
Atributiile CCCEC:
A) s dispun, n legtur cu examinarea cererii sau comunicrii, nregistrate n modul stabilit, despre infraciunile
ce in de competena sa ori n legtur cu urmrirea penal a acestor infraciuni, efectuarea unor revizii economicofinanciare,
1) n procesul controalelor fiscale efectuate n cadrul urmririi penale, s dispun de drepturile organelor fiscale, iar
angajaii si - de drepturile funcionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligaia fiscal i de a o transmite
organului fiscal pentru executare silit;
3) s suspende operaiunile persoanelor juridice, precum i ale persoanelor fizice subiecte ale activitii de
ntreprinztor, pe conturi n bnci i n alte instituii financiare i s sechestreze mijloacele bneti, bunurile
materiale, datoriile debitoare i alte active ale acestor persoane n cazul depistrii unor fapte de activitate economic
ilicit, neonorrii obligaiilor fa de buget sau s sisteze executarea operaiunilor financiare limitate sau suspecte;
4) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice, instituiilor financiare, agenilor economici i
persoanelor fizice informaiile i documentele necesare pentru ndeplinirea atribuiilor ce i revin;
5) s efectueze expertize criminalistice i de alt natur, precum i cercetri ce in de competena sa, s solicite
autoritilor publice, ntreprinderilor, organizaiilor i instituiilor de stat antrenarea de specialiti i experi la
verificri sau expertize, la elucidarea unor probleme de specialitate;
6 ) s efectueze fotografierea, nregistrarea sonor i video, dactiloscopia i nregistrarea persoanelor reinute sau
inute sub arest, conform legislaiei;
8) s constate nclcarea legislaiei economico-financiare, fiscale i s aplice sanciunile prevzute de lege;
10) s ridice, n cazurile ce nu sufer amnare, documentele contabile ale subiecilor de antreprenoriat, documentele
cu falsuri nscrise, bunuri fr stpn, obiecte i documente, n baza informaiilor operative, pn la soluionarea
definitiv a cazului;
11) s iniieze aciuni de citare n faa instanei de judecat n conformitate cu legislaia;
12) s participe la elaborarea i perfecionarea cadrului legislativ viznd prentmpinarea i contracararea
infraciunilor economice i a corupiei;
13) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice suportul informaional i consultativ necesar
efecturii expertizei anticorupie a proiectelor de acte legislative i a proiectelor de acte normative ale Guvernului;
14) s nainteze, conform legii, sesizri privind nlturarea cauzelor i condiiilor care au favorizat comiterea de
infraciuni a cror contracarare ine de competena sa;
15) s efectueze schimb de informaii despre relaiile economice ale persoanelor juridice i fizice din Republica
Moldova cu cele din alte ri n baza tratatelor interstatale;
16) s foloseasc mijloacele de informare n mas pentru stabilirea circumstanelor n care s-au comis infraciunile,
precum i pentru urmrirea persoanelor care se eschiveaz de la urmrire penal i judecat.
3.3.Formulati si argumentati controlul financiar efectuat de Curtea de Conturi/
Atribuiile de control al Curii de Conturi.
Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor
financiare publice, precum i asupra modului de gestionare a patrimoniului public.
Prin controlul su Curtea de Conturi urmrete respectarea legilor i aplicarea principiilor de economicitate,
raionalitate i eficien n gestionarea mijloacelor materiale i financiare ale statului.
Pentru exercitarea atribuiilor Curtea de Conturi controleaz:

formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurrilor sociale de stat, ale fondurilor de
asigurri obligatorii n medicin;

format ea, utilizarea i gestionarea fondurilor speciale, precum i a fondurilor de tezaur public:

formarea i gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor guvernamentale pentru creditele interne i
externe;

procesul de reorganizare i privatizare a patrimoniului statului.

activitatea altor organe de control, precum i a structurilor de control intern:

emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare i valutare ale slalului;


Suni supuse reviziei financiare:
A)
Aparatul Parlamentului. Aparatul Preedintelui Republicii Moldova. Curtea Constituionala, Aparatul
Guvernului. Curtea Suprema de Justiie. Judectoria Economic. Procuratura Generala. Comisia Naional a
Valorilor Mobiliare;
B)
autoritile administraiei publice centrale de specialitate, alte autoriti administrative. Banca Naional a
Moldovei i bncile comerciale n care cota statului n capitalul social este mai mare dect 50 la sut.

Test 8

Subiectul 1:Creditul
1.1.Definiti creditul public:
CREDITUL PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter temporar si rambursabil
in scopul acoperirii cheltuielilor publice.
Creditul public reprezinta o relatie contractuala prin care creditorul transmite in proprietatea statului mijloace cu
conditia rambursarii acestuia de catre stat la expirarea termenului pentru care au fost acordate.
1.2.Stabiliti avantajele si dezavantajele creditului extern:
Creditul extern reprezinta imprumutul acordat de catre stat,banci si alte PF si J unor tari,banci si persoane fizice si
straine.
Avantaje:

Permit realizarea unor importuri modernizarii economice,ceea ce duce la cresterea competitivitatii


produselor pe piata externa;

Efectuarea unor investiti in obiective economice;

Crearea de noi locuri de munca pentru personalul provenit din ramurile afectate;

Asigurarea efectuarii reformelor in conf cu procesele ce se afirma pe plan extern.


Dezavantajele:

O datorie de stat externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciilor acestora a unei
importante parti a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii nivelului de investitii;

Acumularea unui insemnat debit al datoriei exeterne este un process dureros pentru tarile cu export
necompetitiv si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare.
1.3.Dezvoltati aspectul legal referitor la instrumentele generatoare de imprumut intern si extern:
Imprumutul de stat in calitate de act juridic, reprezinta o conventie incheiata intre PF si PJ, avind calitate de creditor
de stat- debitor, prin care o parte se obliga sa puna la dispozitia celeilalte parti o suma de bani cu titlu de
imprumut,iar cealalta se oblige sa respecte conditiile Conventiei,platind pentru utilizarea creditului o anumita suma
de bani.
MF utilizeaza instumente generatoare a imprumuturilor de stat reglementate de legislatia RM,inclusive valorile
mobiliare de stat,emise pentru plasarea pe piata interna.
Intern:
-HVS(hirtii de valloare de stat);
-imprumuturile de la BNM si alte institutii financiare din RM;
-alte insturmente generatoare de datorie de stat interna.
Extern:
-HVS,reprezentind un contract de imprumut cu valoare exprimata in orice moneda legala cu exceptia celei nationale;
-imprumuturile de la Guvernele acestor state,de la agentii Guvernelor altor state;
-imprumuturile de la institutiile financiare straine,organizatiile internationale financiare;
-alte imprumuturi bi- sau multilaterale.
Subiectul 2:Controlul financiar
2.1.Relatati despre formele controlului financiar:
Formele controlului financiar:
In functie de momentul exercitarii:
- Controlul anterior este efectuat inainte de realizarea operatiunilor economice, pentru a preveni incalcarea
disciplinei financiare. Controlul este realizat prin verificarea documentelor prin care sunt contractate drepturi si
obligatii patrimoniale;
- Controlul concomitent se realizeaza in acelasi timp cu derularea operatiunilor economice si este efectuat atat de
catre persoanele din conducerea unitatii, cat si de catre fiecare salariat in parte, prin autocontrol.
- Controlul posterior se realizeaza, dupa cum arata si numele, dupa efectuarea operatiunilor economice. Acest tip
de control este exercitat de catre organe specializate prin studierea datelor inregistrate in documentele si evidentele
institutiei care fac obiectul controlului.
In functie de aria de cuprindere:
- Controlul general , denumit si control de fond, presupune un control exhaustiv al unitatii economice, fiind cercetate
toate sectoarele de activitate si toate operatiunile efectuate.
- Controlul partial vizeaza doar cateva sectoare, eventual cele care fac obiectul unor suspiciuni.

- Controlul total si prin sondaj. Controlul total vizeaza o analizare in profunzime a tuturor documentelor si
operatiunilor efectuate de catre institutie, in timp ce controlul prin sondaj se realizeaza prin alegerea unor documente
sau operatiuni considerate reprezentative pentru institutia respectiva.
- Controlul mixt cuprinde o utilizare combinata a fomelor de control anterioare.

In functie de scopul urmarit:


- Controlul tematic vizeaza cerceterea unor documente, operatiuni concrete;
- Controlul complex Acest tip de control depaseste granitele economic, efectuandu-se verificari si asupra aspectelor
tehnice, sociale, sau politice.
- Controale repetate au rolul de a tine sub control activitatea unei unitati economice prin urmarirea evolutiei
acesteia intr-o perioada de timp determinata.
- Controale sub forma de ancheta au la baza sesizari sau reclamatii, fiind efectuate in cazuri speciale. In acest caz,
controlul este mai complex, putand implica inclusiv organe de cercetare penala.
In functie de modalitatile de exercitare:
- Controlul faptic reprezinta una dintre cele mai eficiente forme de control prin faptul ca implica inventarierea,
putandu-se descoperi astfel posibile lipsuri. Acest tip de control presupune cercetarea la fata locului a documentelor
si operatiunilor financiare.
- Controlul documentar presupune o verificare indirecta a operatiunilor economice in acte.
Din punct de vedere al pozitiei organelor de control:
- Control din interiorul unei unitati este obligatoriu si este realizat de catre conducerea institutiei economice
- Control financiar exercitat din afara unitatii subsumeaza acele verificari efectuate la cererea organelor superioare
de control, precum Curtea de Conturi sau Ministerul Finantelor.

2.2.Stabiliti procedura executarii controlului financiar:


Procedura controlului financiar este alctuita dintr-un ansamblu de acte si operaiuni privind organizarea,
desfasurarea si valorificarea rezultatelor actiunii de control.
Rezultatele actiunii de control sunt determinate tocmai de modul de programare si organizare, asigurandu-se astfel
ordinea in munca. Procedura controlului financiar se desfasoara pe baza unui plan bine determinat, intr-o anumita
ordine, care poate fi grupata pe sase etape.
Prima etapa consta in pregatirea echipei de control financiar, prin informarea si documentarea asupra
dispozitiilor legale cu privire la specificul unitatii ce urmeaza a fi controlata, actele normative cu caracter economicofinanciare, analizarea actelor de control anterioare, masurile luate in urma verificarilor, sesizarilor facute de catre
banca finantatoare, cele ale intreprinderilor cu care are legaturi economice. Pregatirea echipei de control joaca un rol
important, deoarece da posibilitatea de a stabili problemele de baza si de a asigura calitatea controlului.
Cea de-a doua etapa este prezentarea la unitatea in care urmeaza sa se efectueze controlul. Organele de control
cer conducerii unitatii sprijinul pentru efectuarea controlului in bune conditii, prin a li se pune la dispozitie toate
materialele necesare.

A treia etapa conrespunde organizarii activitatii echipei de control. Dupa constatarile facute in urma informarii,
documentarii, se intocmeste un plan de lucru in care se prevad obiectivele cuprinse in tematica de control, metodele
folosite etc. Cu cat acest plan este intocmit, cu atat creste calitatea controlului.
O alta etapa reprezinta desfasurarea actiunii de control, care consta in verificarea propriuzisa a actelor si
operatiilor, legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea si realizarea acestora.
Controlul are la baza in primul rand date din evidentele contabile, insa nu sunt suficiente, de aceea se controleaza si
celelalte documente si evidente care nu sunt de natura contabila. Prin controlul tematic al documentelor si
evidentelor se poate obtine un tablou complet asupra continutului operatiunilor si proceselor economice ale unitatii
controlate. Procesele economice se reflecta insa clar in indicii sintetici si analitici cuprinsi in bugetele de venituri si
cheltuiieli.
Organele de control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, lipsuri in gestiune sau daca documentele sunt
dubioase, trebuie sa se realizeze un control incrucisat. Pentru aceasta este necesar sa se ridice documentele cercetate,
lasandu-se in locul lor copii. Este foarte important ca documentele sa fie ridicate imediat pentru ca acestea sa nu fie
modificate sau distruse.
In timpul controlului, in caz ca se descopera abateri, comise in mod constient sau inconstient, vinovatilor li se va cere
sa dea explicatii in legatura cu acea problema.
O alta etapa consta in redactarea actelor de control, acestea constand in fundamentarea concluziilor, a
constatarilor si a masurilor propuse, prezentarea abaterilor si a dispozitiilor legale inclacate, persoanele
raspunzatoare, pozitia acestora in fata echipei de control, punctul de vedere al echipei de control si concluzia
definitiva. In aceasta etapa se sintetizeaza, se definitiveaza constatarile facute in timpul controlului, actele facandu-se
in tot acest timp si nu la incheierea controlului, aceasta ar duce la ingreunarea valorificarii actelor.
Ultima etapa consta in valorificarea actiunii de control, care se concretizeaza prin luarea masurilor si
urmarirea executarilor de catre unitatea care a dispus controlul, ca urmare a constatarilor facute in acte.
Valorificarea rezultatelor are ca principal scop remedierea deficientelor. Pentru aceasta se va intocmii un plan de
masuri, organelor de control revenindu-le sarcina sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l realiza..
Putem trage concluzia ca daca se tine cont de toate aceste momente in realizarea controlului, acesta va avea eficienta
dorita, descoperindu-se la timp deficientele, asigurandu-se luarea in mod operativ a masurilor ce se impun.
2.3.Evaluati atributiile de control financiar ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat:
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat exercita urmatoarele atributii:
a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale n vederea exercitarii controlului
fiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem informational unic privind contribuabilii si obligatiile fiscale;
b) controleaza activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza scrisorile, cererile si reclamatiile
referitoare la actiunile acestora, ia masuri n vederea eficientizarii activitatii lor;
c) emite ordine, instructiuni si alte acte n vederea executarii legislatiei fiscale;
d) organizeaza popularizarea legislatiei fiscale, raspunde la scrisorile, reclamatiile si la alte petitii ale contribuabililor
n modul stabilit;
e) efectueaza controale fiscale;
f) organizeaza si efectueaza, dupa caz, executarea silita a obligatiilor fiscale;
g) examineaza contestatii si emite decizii pe marginea lor;
h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale n activitatea organelor vamale si serviciilor de colectare a
impozitelor si taxelor locale si prezinta autoritatilor competente propuneri viznd tragerea la raspundere a
functionarilor acestor autoritati care au ncalcat legislatia fiscala;
i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor care, direct sau indirect, si-au
adus contributia la mbunatatirea procesului de administrare fiscala si/sau la majorarea ncasarilor la bugetul public
national. Organizarea concursurilor se efectueaza n modul stabilit de Guvern;
j) colaboreaza cu autoritati din alte state n baza tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte si
activeaza n cadrul organizatiilor internationale de specialitate al caror membru este;
k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor, n conformitate cu
instructiunile Ministerului Finantelor;
l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;
m) prentmpina, depisteaza si curma ncalcarile ce tin de repatrierea mijloacelor banesti, a marfurilor si serviciilor
provenite din tranzactiile economice externe;
n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.

Subiectul 3:Dreptul bugetar si veniturile bugetare


3.1.Definiti dreptul bugetar si raporturile bugetare:
Dreptul bugetar reprezinta totalitatea normelor financiar-juridice care reglementeaza sistemul bugerat,structura si
ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare,competenta organelor de stat si a organelor administartiei
publice locale,precum si procesul bugetar.
Raporturile juridice bugetare reprezinta relatiile sociale care apar la constituirea,repartizarea si utilizarea
resurselor bugetulu public national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar.
3.2.Stabiliti continutul si cuprinsul bugetului public national:
Bugetul public national reprezinta expresia sintetizata a relatiilor economice ce se manifesta in procesele
formarii si utilizarii principalului fond centralizat de mijloace banesti ale statului si a fondurilor unitatilor
administrativ teritoriale in vederea finantarii activitatilor social culturale.
Continutul bugetului public national este format din veniturile publice si cheltuielile publice.
Veniturile publice sunt mijloacele practice de constituire a fondurilor banesti ale statului. Acestea sunt formate din
venituri ordinare (curente) si venituri extraordinare. Veniturile ordinare sunt reprezentate prin taxe si impozite.
Veniturile extraordinare sunt constituite din imprumuturi (datoria publica), suplimentarea masei monetare aflate in
circulatie printr-o noua emisiune monetara, emiterea de bonuri de tezaur si vanzarea unei parti din rezervele de aur
ale statului.
Cheltuielile public reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondului banesc bugetar in vederea satisfacerii
necesitatilor generale ale societatii: armata, ordine publica, invatamant, sanatate, cultura, constructii de strazi,
autostrazi, locuinte, porturi si aeroporturi, modernizarea mijloacelor de transport, agricultura, protectia mediului etc.
Cuprinsul bugetului public national consta in totalitatea de verigi care in ansamblul lor alcatuiesc structura bugetara.
Structura bugetara corespunde cu structura organizatorica a acestui stat(State federale-bugetul federatiei,bugetul
statelor member si bugetul UTA).
Conf Legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar,sistemul bugetar in RM in structura actuala este alcatuit
din 4 elemente:
1.Bugetul de stat;
2.BASS
3.Bugeturile locale
4.Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

3.3.Estimati dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere:


Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar al RM este subordonata unor reguli generale de conduita
sau a unor principii in vederea solutionarii a doua probleme:
1.Sai acorde statului acel volum de resurse financiare care sa asigure pe deplin organelle in vederea exercitarii
functiilor care le revin.
2.Sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor organe.
Procesul de repartizarea a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:

1.Reglementarea centralizata,presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor commune care determina sistemul de
venituri si de cheltuieli de diferite niveluri.Deci,urmeaza a fi determinate prin norme generale competenta organelor
ce activeaza in domeniu repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare
2.Principiul echilibrarii maximale posibile a bugetelor se infaptuieste in conditiile unui deficit bugetar cronic printrun sir de masuri cu un scop de a inlatura sau a miscora deficitul bugetar
3.Principiul teritorialitatii,presupune transferarea si evitarea veniturilor ce urmeaza sa se realizeaze in limitele
teriotirului,unde este plasat subiectul.
Ordinea veniturilor si cheltuielilor bugetare este reglementata de legislatia bugetara fiscala.astefel,Legea privind
sistemul si procesul bugetar prevede modul general de repartizare a veniturilor si cheltuielior bugetare.
In 45 de zile de la publicarea Legii bugetare anuale, MF aproba repartizarea lunara aveniturilor si cheltuielilor
bugetare elaborate conform clasificatiei bugetare.De asemenea CF reglemteaza repartizarea veniturilor dupa
bugete(care venituri si caror bugete le revin).