Sunteți pe pagina 1din 170

Documentație finală

Documentație finală

Mai 2015

MAI 2015

0

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Cuprins Cuprins Lista tabelelor prezentate Lista figurilor

Cuprins

pentru arealul situat în nordul județului Harghita Cuprins Cuprins Lista tabelelor prezentate Lista figurilor utilizate

Cuprins

situat în nordul județului Harghita Cuprins Cuprins Lista tabelelor prezentate Lista figurilor utilizate Lista

Lista tabelelor prezentate

Harghita Cuprins Cuprins Lista tabelelor prezentate Lista figurilor utilizate Lista hărților utilizate

Lista figurilor utilizate

Cuprins Lista tabelelor prezentate Lista figurilor utilizate Lista hărților utilizate Introducere 1. Analiza situației

Lista

hărților utilizate

Lista figurilor utilizate Lista hărților utilizate Introducere 1. Analiza situației existente 1.1. Prezentarea

Introducere

figurilor utilizate Lista hărților utilizate Introducere 1. Analiza situației existente 1.1. Prezentarea

1.

Analiza situației existente

1.1. Prezentarea teritoriului

1.1.1. Caracteristicile geografice ale teritoriului

1.1.2 Populaţie – Demografie

1

4

5

5

6

8

8

8

9

1.1.3.

Caracteristici de mediu

11

1.1.4.

Infrastructură zonală

14

1.2. Economia zonală

19

1.2.1.

Sectorul agricol

20

1.2.2.

Sectorul industrial și de construcții

24

1.2.3.

Sectorul de comerț și servicii

25

1.2.4.

Turism

27

1.2.5.

Mediu și dezvoltare durabilă

37

1.2.6.

Investiţii existente

39

1.2.7.

Specializare teritorială

40

1.3. Servicii pentru populație

41

1.3.1.

Servicii de sănătate

41

1.3.2.

Educație formală și informală

42

1.3.3.

Activități sportive și servicii de recreere

42

1.3.4.

Servicii sociale

44

1.3.5 Activități sociale și instituții locale

46

2.

Strategii și politici teritoriale

49

2.1.

Propuneri de investiții identificate în cadrul strategiilor de dezvoltare locală

49

2.2. Propuneri de investiții identificate în cadrul strategiilor județene, regionale și

naționale

50

3. Stabilirea direcțiilor de dezvoltare strategică

54

3.1.

Modul de stabilire a direcțiilor de dezvoltare strategică

54

3.1.1. Analiza SWOT pe domeniile Infrastructură. Domeniu public. Energie regenerabilă.

Capacitate administrativă. Calitatea locuirii. Social. Educație.

3.1.2. Analiza SWOT pe domeniile Turism. Sport. Patrimoniu. Cultură. Mediu și dezvoltare

56

durabilă

58

3.1.3.

Analiza SWOT pe domeniile Economie. Sector agricol. Asociativitate

60

 

3.2.

Conceptul strategic de dezvoltare

62

4.

Obiective specifice și măsuri propuse

64

Obiectiv specific 1: Îmbunătățirea infrastructurii de bază, a conectivității zonei și

creșterea calității locuirii

Obiectiv specific 2: Sprijinirea dezvoltării turismului în teritoriul Călimani-Giurgeu prin

66

valorificarea durabilă a resurselor locale, naturale sau antropice

Obiectiv specific 3: Sprijinirea inițiativelor culturale, sportive, pentru tineret și pentru

68

67

protecția mediului de pe teritoriul acoperit de asociație

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Obiectiv specific 4: Sprijinirea creșterii

Obiectiv specific 4: Sprijinirea creșterii competitivității sectoarelor agricol și

industrial

69

Obiectiv specific 5: Sprijinirea asociativității pe teritoriul organizației

70

Obiectiv suport 1: Încurajarea pregătirii profesionale continue

71

Obiectiv suport 2: Dezvoltarea capacității administrative a

72

5. Plan de acțiune

73

5.1. Necesitatea planului de acțiune

73

5.2. Structura planului de acțiune

74

5.3. Descrierea măsurilor

80

M1.1 Sprijinirea U.A.T.-urilor în elaborarea de proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canalizare, transport) în vederea accesării de finanțări nerambursabile

80

M1.2 Sprijinirea U.A.T.-urilor în elaborarea de proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii de sănătate, educaționale, sociale

81

M1.3 Sprijinirea U.A.T.-urilor în elaborarea de proiecte care vizează dezvoltarea capacității

administrative (dezvoltarea serviciilor publice și creșterea accesului populației la acestea)82 M2.1 Promovarea obiectivelor turistice din teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu în

rândul turiștilor care tranzitează teritoriul

83

M2.2 Sprijinirea valorificării patrimoniului natural

84

M2.3 Valorificarea tradițiilor locale

85

M2.4 Valorificarea potențialului turistic al zonei

86

M3.1 Sprijinirea activităților culturale de pe teritoriul acoperit de

87

M3.2 Sprijinirea activităților sportive de pe teritoriul acoperit de

88

M3.3 Sprijinirea activităților pentru tineret de pe teritoriul acoperit de

89

M3.4 Sprijinirea activităților pentru protecția mediului de pe teritoriul acoperit de

90

M4.1 Dezvoltarea piețelor de produse industriale, agro-alimentare, ecologice, meșteșugărești

91

M4.2 Sprijinirea inițiativelor de dezvoltare a afacerilor din mediul rural

92

M4.3 Sprijinirea dezvoltării în mediul rural a unor exploatații agricole etalon în scopul creării unor modele de dezvoltare

93

M4.4 Dezvoltarea unui sistem informațional de promovare a producătorilor locali

94

M4.5 Sprijinirea acțiunilor pentru redresarea și retehnologizarea unităților producătoare și prelucrătoare de produse agroalimentare din mediul rural care sunt închise M4.6 Promovarea bunelor practici în domeniul agricol

95

96

M5.1:

Sprijinirea înfiinţării formelor asociative

97

M5.2:

Sprijinirea funcţionării formelor asociative

98

M5.3: Participarea prin asociere în cadrul inițiativelor privind dezvoltarea zonală

99

MS1.1: Susţinerea programelor de pregătire profesională dedicate viitorilor şi actualilor fermieri MS1.2: Dezvoltarea de programe de pregătire profesională continuă a tinerilor din

100

comunităţile urbane şi rurale

101

MS2.1:

Promovarea A.D.I. Călimani-Giurgeu

102

MS2.2: Dezvoltarea unui sistem informațional de promovare a A.D.I. Călimani-Giurgeu . 103

5.4. Fișe ale instrumentelor propuse (exemple)

104

5.4.1

Instrument 1 propus pentru măsura 1.1 (Iluminat public)

104

5.4.2

Instrument 2 propus pentru măsura 1.1 (Resurse de apă geotermală)

105

5.4.3

Instrument 1 propus pentru măsura 2.1 (Material informativ pentru turiști)

106

5.4.4

Instrument 1 propus pentru măsura 2.3 (Târg de tradiții și obiceiuri)

108

5.4.5

Instrument 2 propus pentru măsura 2.3 (Cercetare etnofoclorică)

110

5.4.6

Instrument 3 propus pentru măsura 2.3 (Calendarul evenimentelor)

111

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita 5.4.7 Instrument 1 propus pentru măsura 2.4

5.4.7 Instrument 1 propus pentru măsura 2.4 (Traseul mocăniței)

112

5.4.8 Instrument 2 propus pentru măsura 2.4 (Regio-tur)

113

5.4.9 Instrument 3 propus pentru măsura 2.4 (Domeniu schiabil pe muntele Bătrâna)114

5.4.10 Instrument 4 propus pentru măsura 2.4 (Parc Aventura)

115

5.4.11 Instrument 1 propus pentru măsura 4.2 (Prelucrare fructe de pădure)

116

5.4.12 Instrument 1 propus pentru măsura suport 2.1 (Plan de promovare al A.D.I.) . 117

5.5 Surse de finanțare disponbile

122

5.5.1 Oportunități de finanțare pentru Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară

122

M3.1 Sprijinirea activităților culturale de pe teritoriul acoperit de

131

5.5.2

Oportunități de finanțare pentru Unitățile Administrativ – Teritoriale

132

5.6. Perspective pentru următorii 20 de ani (orizontul 2025-2035)

144

ANEXE

149

Anexa 1. Date demografice

149

Anexa 2. Infrastructură zonală

151

Anexa 3. Sectorul agricol

155

Anexa 4. Investiții existente

158

Anexa 5. Infrastructura de sănătate

162

Anexa 6. Infrastructura educațională

163

Anexa 7. Infrastructura sportivă și de recreere

166

Anexa 8. Lista asociațiilor și fundațiilor din teritoriul A.D.I. Călimani-Giurgeu

167

și de recreere 166 Anexa 8. Lista asociațiilor și fundațiilor din teritoriul A.D.I. Călimani -Giurgeu 167
Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Lista tabelelor prezentate Tab. 1: Numărul de

Lista tabelelor prezentate

în nordul județului Harghita Lista tabelelor prezentate Tab. 1: Numărul de locuitori aparținând teritoriului

Tab. 1: Numărul de locuitori aparținând teritoriului acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu

 

10

Tab. 2: Acces rutier în U.A.T.-urile din cadrul A.D.I. Călimani-Giurgeu

14

Tab. 3: Acces rutier în U.A.T.-urile din cadrul A.D.I. Călimani-Giurgeu

15

Tab. 4: Operatori salubrizare autorizați ANRSCUP

18

Tab. 5: Structura fondului funciar

20

Tab. 6: Culturile agricole principale la nivel de A.D.I. Călimani-Giurgeu (ha)

20

Tab. 7: Efectivele de animale (capete)/familii de animale (număr), pe specii, la nivel de

A.D.I. Călimani-Giurgeu

Tab. 8: Asociații din domeniul zootehnic la nivelul teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu . 22

21

Tab. 9: Tipuri de activități predominante după numărul de angajați

23

Tab. 10: Topul firmelor din sectorul Industrie și Construcții la nivelul teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu – după cifra de afaceri

24

Tab. 11: Topul firmelor din sectorul de Comerț și Servicii după cifra de afaceri la nivelul

teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu

25

Tab. 12: Vestigii arheologice la nivelul teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu

33

Tab. 13: Numărul structurilor de primire la nivelul teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu. 36

Tab. 14: Capacitatea de cazare la nivelul teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu

36

Tab. 15: Rezervații naturale din teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu

37

Tab. 16: Tipologii de rezervații naturale din teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani- Giurgeu

38

Tab. 17: Centralizarea altor asociații din care U.A.T.-urile componente ale A.D.I. Călimani-Giurgeu fac parte:

46

Tab. 18: Domenii de interes la nivelul U.A.T.-urilor

49

Tab. 19: Prioritizarea domeniilor de interes la nivel de A.D.I.:

55

Tab. 20: Lungimea străzilor şi lungimea străzilor modernizate (km)

152

Tab. 21: Date privind lungimea rețelelor de alimentare cu apă, respectiv canalizare în

cadrul A.D.I. Călimani-Giurgeu

154

Tab. 22: Structura fondului funciar

155

Tab. 23: Exploatări agricole organizate

156

Tab. 24: Parcul de utilaje agricole principale la nivel de A.D.I. Călimani-Giurgeu

157

Tab. 25: Unități sanitare pe categorii de unități și forme de proprietate

162

Tab. 26: Personalul medico-sanitar pe categorii

162

Tab. 27: Unitățile școlare pe niveluri de educație, la nivelul anului 2013

163

Tab. 28: Populația școlară pe niveluri de educație, la nivelul anului 2013

163

Tab. 29: Personal didactic pe niveluri de educație, la nivelul anului 2013

163

Tab. 30: Dotările din sistemul educațional, la nivelul anului 2013

164

Tab. 31: Asociații și cluburi sportive după numărul de discipline sportive

166

Tab. 32: Numărul asociațiilor și cluburilor sportive după disciplinele sportive

166

Tab. 33: Lista asociațiilor și fundațiilor din teritoriul A.D.I. Călimani-Giurgeu:

167

nele sportive 166 Tab. 33: Lista asociațiilor și fundațiilor din teritoriul A.D.I. Călimani -Giurgeu: 167 4
Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Lista figurilor utilizate Fig. 1: Schema privind

Lista figurilor utilizate

în nordul județului Harghita Lista figurilor utilizate Fig. 1: Schema privind conceptul de elaborare a Planului

Fig. 1: Schema privind conceptul de elaborare a Planului de dezvoltare zonală

Fig. 2: Schema privind conceptul de dezvoltare zonală, în termeni de direcții strategice,

62

obiective specifice și obiective suport 65 Lista hărților utilizate Harta 1: Poziționarea A.D.I. Călimani-Giurgeu
obiective specifice și obiective suport
65
Lista hărților utilizate
Harta 1: Poziționarea A.D.I. Călimani-Giurgeu pe harta județului Harghita
Harta 2: Componența A.D.I. Călimani-Giurgeu pe U.A.T.-uri
Harta 3: Infrastructura rutieră a teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu și localitățile
componente
Harta 4: Harta drumurilor de pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu
Harta 5: Harta infrastructurii utilităților publice de pe teritoriul acoperit de A.D.I.
Călimani-Giurgeu
6
8
9
14
16

Harta 6: Numărul de IMM-uri la 1.000 locuitori la nivelul teritoriului acoperit de A.D.I. 19

Harta 7: Obiectivele turistice din teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu

27

Harta 8: Harta ariilor protejate de pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu

37

-Giurgeu 27 Harta 8: Harta ariilor protejate de pe teritoriul acoperit de A.D.I. Că limani-Giurgeu 37
Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Introducere  Cadrul de funcționare al A.D.I.

Introducere



Cadrul de funcționare al A.D.I. Călimani - Giurgeu

Cadrul legislativ al funcționării asociațiilor de dezvoltare intercomunitară este dat de Legea administrației publice locale nr. 215/2011, de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 și de Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006.

Conform legislației în vigoare, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate în condiţiile legii, de către unităţile administrativ-teritoriale, pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.

A.D.I. Călimani-Giurgeu este organizată şi funcţionează potrivit Statutului şi Actului Constitutiv, al încheierii civile nr. 186/2014 a Judecătoriei Topliţa şi al legislaţiei în vigoare, având sediul în municipiul Topliţa, strada Nicolae Bălcescu, nr. 14, judeţul Harghita și vizând dezvoltarea arealului situat în nordul județului Harghita.

Harta 1: Poziționarea A.D.I. Călimani-Giurgeu pe harta județului Harghita

A.D.I. Călimani -Giurgeu pe harta jude ț ului Harghita Sursă : Prelucrarea Consultantului Scopul A.D.I. Călimani

Sursă: Prelucrarea Consultantului

Scopul A.D.I. Călimani-Giurgeu (cf. Art. 5 (1) din Statut) îl reprezintă elaborarea Planului de

Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani, pentru arealul situat în nordul județului Harghita în zona masivelor Călimani-Gurghiu-Giurgeu și punerea sa în aplicare.

Asociația va urmări dezvoltarea durabilă a comunităților rurale și urbane din acest areal conform principiilor solidarității, nediscriminării și egalității de șanse. Totodată, Asociația va promova și sprijini pregătirea la toate nivelurile a proiectelor pentru dezvoltarea zonală și regională, în toate domeniile, pentru a obține finanțări interne și externe necesare derulării acestora.”

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Obiectivele principale ale A.D.I. Călimani -Giurgeu (cf.

Obiectivele principale ale A.D.I. Călimani-Giurgeu (cf. Art. 5 (2) din Statut):

I. Creșterea competitivității sectorului agricol (vegetal, zootehnic, apicol), industrial, turism (agroturism, turism rural, turism montan), mediu și dezvoltare durabilă a zonelor de interes comun din zona nordică a județului Harghita.

II. Creșterea șanselor de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune, precum și a altor fonduri destinate dezvoltării durabile a unităților administrativ-teritoriale care fac parte din asociație.

III. Creșterea competitivității economice.

Structura documentului

Prezentul document reprezintă planul de dezvoltare zonală pentru următorii 10 ani şi perspectivele pentru următorii 20 de ani, pentru arealul situat în nordul judeţului Harghita. Documentul este structurat în două părți; prima reprezintă o analiză succintă asupra teritoriului acoperit de A.D.I., iar a doua parte detaliază direcțiile strategice de dezvoltare și prezintă planul de dezvoltare zonală propus.

Elaborarea planului de dezvoltare zonală a pornit de la identificarea interesului Asociației de Dezvoltare Intercomunitară, care reprezintă, de fapt, un interes dublu: cel al comunităților (interesul locuitorilor, preocupările administrațiilor locale pentru bunăstarea acestora) și cel al zonei (al județului, regiunii etc.).

Astfel, a fost realizată o analiză a strategiilor de dezvoltare locală a unităților administrativ- teritoriale din componența A.D.I.-ului, pentru identificarea principalelor nevoi, a oportunităților și direcțiilor de dezvoltare pentru teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu, precum și o analiză a principalelor strategii aplicabile la nivel județean, regional, național și european. Această analiză documentară a fost validată și actualizată prin vizite în teren, discuții individuale, work-shopuri și mai multe consultări și interviuri în teritoriu.

Analiza situației existente a avut ca scop conturarea profilului teritorial, pornind de la caracteristicile geografice ale teritoriului (cap. 1.1), analiza economiei zonale cu accent pe domeniile identificate ca fiind de interes pentru A.D.I., respectiv domeniile agricol (vegetal, zootehnic, apicol), industrial, turism (agroturism, turism rural, turism montan), mediu și dezvoltare durabilă (cap. 1.2), analiza serviciilor pentru populație (cap. 1.3). În cadrul capitolului 1.2 Economie zonală, au fost analizate și investițiile derulate până în prezent pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu și a fost realizată o analiză a specializării teritoriale, în baza identificării acelor domenii de activitate care concentrează cel mai mare număr de angajați în raport cu numărul angajaților la nivel județean. În cadrul capitolului 1.3 Servicii pentru populație, un interes deosebit a fost acordat fenomenului asociativ, dat fiind și interesul declarat al A.D.I. Călimani- Giurgeu de a sprijini înființarea și dezvoltarea formelor asociative.

Analiza principalelor strategii aplicabile la nivel teritorial, județean, regional, național și european a fost realizată în cadrul capitolului 2. Strategii și politici teritoriale. Scopul analizei a fost acela de a identifica domeniile de interes general care vizează teritoriul acoperit de A.D.I

Întregul proces prin care au fost identificate domeniile strategice de acțiune pentru A.D.I. Călimani-Giurgeu a fost descris în cadrul capitolului 3. Stabilirea direcțiilor de dezvoltare strategică. Atingerea nivelului de dezvoltare dorit presupune îndeplinirea unui set de obiective specifice, prin intermediul unor măsuri prezentate în detaliu în cadrul capitolului 4. Obiective specifice și măsuri propuse, planul de acțiune pentru implementarea strategiei propuse, inclusiv perspectivele pentru orizontul 2025 - 2030 urmând a fi prezentate în cadrul capitolului 5.

Prezentul material cuprinde și o serie de anexe care detaliază aspecte cuprinse succint în cadrul planului de dezvoltare.

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita 1. Analiza situației existente

1. Analiza situației existente

1.1. Prezentarea teritoriului

1.1.1. Caracteristicile geografice ale teritoriului

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Călimani-Giurgeu (numită în continuare A.D.I.) are sediul în Regiunea de Dezvoltare Centru, în partea de nord a judeţului Harghita.

A.D.I. Călimani-Giurgeu are în componența sa județul Harghita prin Consiliul Județean și unități administrative din cadrul acestui județ: Municipiul Toplița (Topliţa, Călimănel, Luncani, Măgheruş, Moglăneşti, Secu, Văgani, Vale și Zencani), Orașul Borsec și un număr de șase comune, fiecare cu structura teritorial-administrativă a sa: Bilbor (Bilbor și Răchitiș), Corbu (Corbu și Capu Corbului), Gălăuțaș (Gălăuţaş, Dealu Armanului, Gălăuţaş-Pârâu, Nuţeni, Plopiş, Preluca, Toleşeni și Zăpodea), Sărmaș (Sărmaș, Platoneşti, Runc, Fundoaia, Hodoşa şi trup „Pârtie sanie nouă”), Subcetate (Subcetate, Călnaci, Duda și Filpea) și Tulgheș (Tulgheș, Recea, Hagota și Pintic).

Harta 2: Componența A.D.I. Călimani-Giurgeu pe U.A.T.-uri

2 : Componența A.D.I. Călimani -Giurgeu pe U.A.T.-uri Sursă : Prelucrarea Consultantului Teritoriul acoperit este

Sursă: Prelucrarea Consultantului

Teritoriul acoperit este amplasat pe arterele de comunicaţie DN 12: Bistrița – Reghin – Topliţa - Miercurea Ciuc - Chichiș (drum european E 578), DN 15: Topliţa - Borsec - Piatra Neamţ și DJ 128: Borsec Jolotca – Ditrău și are ca vecini județul Suceava la Nord, județul Mureș la Vest și județul Neamț la Est, iar în partea de sud, localități din județul Harghia (la Sud-Vest localitatea Remetea, la Sud – Lazarea și la Sud-Est Gheorgheni).

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Harta 3: Infra structura rutieră a teritoriului

Harta 3: Infrastructura rutieră a teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu și localitățile componente

A.D.I. Călimani - Giurgeu și localitățile componente Sursă : Prelucrarea Consultantului Teritoriul acoperit de

Sursă: Prelucrarea Consultantului

Teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu are o suprafață de 1.192,06 km 2 , cu care deține un procent de 17,96% din suprafața totală a Județului Harghita (6.638,9 km 2 ) 1 . În cadrul A.D.I., întinderea cea mai mare, de 337,7 km 2 , o are Municipiul Toplița.

1.1.2 Populaţie – Demografie

Populaţia din teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu este în prezent de 34.777 locuitori; raportată la suprafața teritoriului acoperit, de 1.192,06 km 2 , se obţine o densitate de 29,17 loc/km 2 .

Distribuţia pe sexe a populaţiei din teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu este echilibrată, 50,02% din locuitori fiind de sex masculin şi 49,98%, de sex feminin. În ceea ce privește distribuția pe medii de rezidență, 54,2% din populație aparține mediului urban 2 .

Piramida vârstelor populației în 2014 ne dezvăluie o populație în scădere, generată, în primul rând, de scăderea rapidă a natalității.

1 Sursă: Direcţia Judeţeană de Statistică – HARGHITA - http://www.harghita.insse.ro/main.php?id=472 , accesat în data de 09.03.2015 2 Date INSSE, 2014

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Tab. 1 : Numă rul de locuitori

Tab. 1: Numărul de locuitori aparținând teritoriului acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu

Unități

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul

Anul 2015

administrativ-

2010

2011

2012

2013

2014

teritoriale

 

U.M.: Număr persoane

 

Harghita

337.294

336.684

336.093

335.608

335.058

334.481

Toplița

16.615

16.454

16.326

16.235

16.164

16.129

Borsec

2.839

2.832

2.818

2.799

2.793

2.766

Bilbor

2.768

2.772

2.750

2.738

2.723

2.698

Corbu

1.501

1.502

1.509

1.509

1.511

1.498

Gălăuțaș

2.633

2.628

2.607

2.582

2.557

2.523

Sărmaș

4.070

4.042

4.027

4.025

4.029

4.006

Subcetate

2.024

1.998

1.982

1.958

1.913

1.901

Tulgheș 3.311 3.298 3.279 3.270 3.272 3.256
Tulgheș
3.311 3.298
3.279 3.270
3.272
3.256

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor I.N.S., 2015

Alte concluzii demografice (conform Anexa 1 Date demografice):

Sporul natural înregistrează valori negative; limita inferioară pe intervalul 2010-2015 este atinsă în anul 2015.

Mișcarea migratorie este redusă (cazurile de emigrare definitivă sunt de 11 persoane din totalul județului Harghita de 114 persoane, iar cazurile de imigrare definitivă sunt de 9 persoane, din totalul de 94 persoane la nivel județean).

Populația majoritară este cea română, cu un număr de 22.888 persoane (65,47%), conform Recensământului Populaţiei și al Locuinţelor din anul 2011, urmată fiind de populația de etnie maghiară (7.407 persoane).

Limba maternă este limba română pentru 23.439 persoane (67,04%), 7.469 persoane au ca limbă maternă maghiara, limba romani este utilizată de un număr de 100 de persoane, iar 10 persoane au limba maternă germana. 3

Numărul persoanelor creștin-ortodoxe este de 22.597 (64,63%), romano-catolice sunt 6.860 persoane, 750 (2,15%) persoane au declarat că aparțin de Biserica Reformată, 182 persoane sunt greco-catolici și 134 persoane, baptiști; un număr de 202 persoane fac parte din culte ca: Adventistă de ziua a șaptea, Unitariană, Martorii lui Iehova, Creștină după Evanghelie și Evanghelică.

Segmentul populației aptă de muncă (15-64 ani) este majoritar, respectiv 24.551 persoane (70,22%) în anul 2014, reprezentând 12.658 persoane de sex masculin și restul de 11.893 persoane de sex feminin din totalul populației stabile de 34.962 persoane.

Numărul şomerilor înregistrați la sfârșitul lunii decembrie 2014 din teritoriul acoperit de A.D.I. a fost de 664 persoane din totalul județului Harghita (8.256 persoane), la aceeași dată, rata șomajului fiind de 2,7%. La nivelul anului 2014, rata şomajului în teritoriul acoperit de A.D.I. a fost inferioară celor de la nivel județean (de 5,53%), regional (de 5,45%) și național (de 5,26%).

3 Recensământul Populaţiei și al Locuinţelor din anul 2011

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita 1.1.3. Caracteristici de mediu  Relief Teritoriul

1.1.3. Caracteristici de mediu

Relief

Teritoriul acoperit de A.D.I. este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali şi în partea estică

a Podişului Transilvaniei, respectiv în partea de nord a județului Harghita.

Suprafaţa teritoriului este străbătută de la nord-vest spre sud-est de munţii Giurgeului (cu altitudinea maximă în vârful Piatra Roșie – 1.508 m), iar în partea de nord-vest sunt localizați munții Călimani (cu altitudinea maximă în vârful Rătitișu – 2.021 m), acești munți fiind de origine vulcanică. Cele două şiruri muntoase sunt despărţite prin depresiunile intramontane Bilbor, Borsec și ale Giurgeului.

Clima

Datorită aşezării şi condiţiilor de relief, o mare parte a teritoriului acoperit de A.D.I. aparţine ţinutului climatic al munţilor mijlocii. În partea vestia teritoriului se individualizează ţinutul cu climă continental-moderată de deal, caracterizată prin veri calde, precipitaţii relativ bogate şi ierni reci. În depresiunile intramontane se evidenţiază un topo-climat specific, caracterizat prin frecvenţa mare a inversiunilor termice de iarnă şi nocturne, făcând parte dintre regiunile cu temperaturile cele mai scăzute ale ţării.

Valorile temperaturii medii anuale sunt cuprinse între 1-4 O C în regiunile muntoase de peste 1.400 m şi între 4-6 O C pe platoul vulcanic şi în depresiunile intramontane.

Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor este puternic influenţată de poziţia teritoriului faţă de traseul maselor de aer. În acest mod, se explică cantitatea mai mare de precipitaţii din teritoriul acoperit de A.D.I., de 636,3 mm la Topliţa. În zona montană înaltă, cantitatea de ploi şi zăpadă înregistrează o medie anuală de precipitaţii de 1.000-1.200 mm. În privinţa distribuţiei precipitaţiilor în cursul anului, intervalul mai-septembrie este cel mai ploios, iar intervalul octombrie-aprilie, cel mai uscat.

Rețeaua hidrografică

Datorită reliefului, suprafaţa teritoriului este dominată de sectorul montan, ce se caracterizează printr-o reţea de apă foarte densă, cu versanţi abrupţi şi pante de scurgere foarte mari. Densitatea specifică medie a reţelei hidrografice este de 2,2 km/km 2 , depăşind mult media pe ţară, de 0,49 km/km 2 . Râurile sunt alimentate în proporţie de 68-69% din sursele de suprafaţă (ploi 42-46% şi zăpezi 23-26%), iar restul, din apele freatice şi subterane, încadrându-se în regimul de alimentare pluvio-nival 4 de tip carpatic-oriental. Depresiunile intramontane formează locuri de concentrare a apelor. 5

Râul Mureş (cel mai lung din râurile interioare ale României) izvorăşte din Munţii Hăşmaşu Mare, versantul sudic al Muntelui Negru şi colectează apele din depresiunea Giurgeu, având ca afluenţi principali Topliţa, Lăzarea, Belcina, Ditrău, Borzont, Eseniu și Gălăuţaş.

Apele freatice apar în diferite formaţiuni geologice, care le determină gradul de mineralizare şi le clasifică în: ape sulfatate şi ape clorurate. Apele de adâncime au caracter artezian sau ascensional

şi sunt folosite în scop balnear. 6

Soluri și subsoluri 7

Pe teritoriul acoperit de A.D.I. se disting diferite tipuri de soluri, grupate în următoarele clase:

molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri și soluri neevoluate.

4

5

6

7

Regimul de alimentare pluvio-nival este regim al cursurilor de apă alimentate de zăpezi și ploi

Sursă: Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita-http://www.rowater.ro/daolt/sgaharghita/default.aspx

Sursă: Planul de amenajare a teritoriului județului (PATJ) Harghita-2012

Sursă: Planul de amenajare a teritoriului județului (PATJ) Harghita-2012

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Solurile brune şi brune acide cu conţinut

Solurile brune şi brune acide cu conţinut ridicat de argilă se regăsesc în regiunile înalte ale munţilor Giurgeu, în ariile acoperite de păduri de molid. Andosoluri s-au format pe formaţiunile vulcanice, iar din clasa argiluvisolurilor, reprezentative sunt: solurile brune argiloiluviale şi brune (caracterizate printr-un sol slab, moderat acid, cu activitate biologică normală, dezvoltat mai ales sub păduri) și solurile brune luvice (brune podzolite).

Categoriei solurilor intrazonale aparţin solurile hidromorfe, care se caracterizează prin exces de umiditate, datorat nivelului freatic ridicat și li se asociază solurile humicogleice, care conduc la apariţia prin acumularea de materie organică a solurilor turboase.

Constituţia petrografică a teritoriului acoperit de A.D.I. a determinat varietatea zăcămintelor de substanţe minerale utile, care se regăsesc ca zăcăminte de minereuri, de combustibil şi sub formă de roci utile; astfel, zăcămintele de combustibil sunt localizate în depresiunile intramontane, mici zăcăminte întâlnindu-se în depresiunile Bilbor şi Borsec, cu intercalaţii de lignit între stratul de nisip.

Rocile utile, numite roci de construcţie, sunt exploatate din cariere situate în zona montană din munţii Giurgeu. Cel mai bine reprezentate sunt zăcămintele de andezite, calcare, argile, gresii şi marne; nisipurile şi pietrişurile se exploatează cu precădere din albia râurilor. Andezite sub formă de conglomerate vulcanice se găsesc pe teritoriul acoperit de A.D.I. la Sărmaş. Travertinul este localizat la Borsec, iar zăcămintele de argile sunt în zona subcarpatică, la Sărmaş.

Izvoarele minerale reprezintă o resursă foarte importantă pentru teritoriul acoperit de A.D.I., a căror prezenţă este legată de activitatea postvulcanică cu manifestări în zona montană, dar şi în cea a dealurilor subcarpatice. În prezent, aceste ape minerale sunt utilizate doar în mică măsură, cu scop balnear, pe fondul scăderii turismului balnear la nivel naţional. Resursa de ape minerale este valorificată în prezent, în principal, pentru îmbuteliere.

Teritoriul în care se găsesc aceste izvoare se caracterizează prin emanaţii de gaze, numite mofete (CO 2 şi H 2 S), izvoare carbogazoase, sulfuroase, cu temperatură de 20-28 º C. Caracteristicile chimice şi gradul de mineralizare a izvoarelor destul de variat impun încadrarea acestora în mai multe grupe: izvoare feruginoase bicarbonatate, izvoare bicarbonatate calcice și izvoare bicarbonatate sodice. Acestea sunt răspândite în depresiunile intramontane din vecinătatea munţilor vulcanici: izvoare feruginoase-bicarbonatate (depresiunile Giurgeu), izvoare bicarbonatate calcice (depresiunile Bilbor şi Borsec) și izvoare bicorbonatate sodice cu CO 2 (Toplița).

Vegetația și fauna

Vegetația şi fauna respectă zonalitatea geografică impusă de altitudine. Vegetaţia se clasează în trei etaje în funcţie de altitudine:

altitudini de peste 1.800 m: etajul alpin şi subalpin - se află în munţii Călimani şi cuprinde asociaţii de ierburi scurte şi tufişuri alpine de tipul Festuca supina, Carex curvula, Juncus trifidu;

altitudini între 1.600-1.800 m: se regăsesc elemente ca Agrostis rupestris, Nardus stricta, Poa medie, în condiţiile unui topoclimat umed şi rece; formaţiunile vegetale de tufişuri cuprind subarbuşti pitici, ca salcie pitică, ienupăr pitic, jneapăn, anin de munte, afin, merişor, smârdar;

altitudini între 1.200-1.600 m: etajul pădurilor de molid - este dispus şi se prezintă sub forma unor areale compacte în munţii Călimani și Giurgeu; pe alocuri, pădurile de molid coboară la altitudini mai mici sau au fost înlocuite de pajişti montane secundare cu Festuca rubra, Agrostis tenuis, Carex şi specii lemnoase secundare (mesteacăn, plop tremurător, zmeurişuri); în amestec cu molidişurile, pe versanţii cu expunere sudică se găsesc

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita elemente ca scoruşul , paltinul de munte,

elemente ca scoruşul, paltinul de munte, aninul alb; izolat, în munţii Călimani apare zada (Larix decidua);

între 800-1.200 m: etajul pădurilor de amestec de fag şi molid – ocupă suprafață în munţii Giurgeu; în aceste păduri se amestecă bradul, ulmul, paltinul şi pinul silvestru; ca şi în etajul pădurilor de molid, vegetaţia forestieră specifică a fost înlocuită de pajişti secundare; terenurile defrişate sunt ocupate de pajişti stepizate secundare şi terenuri agricole; inversiunile termice de la nivelul depresiunii intramontane Giurgeu au generat inversiuni de vegetaţie, răşinoasele coborând sub etajul foioaselor;

vegetaţia intrazonală apare în luncile râurilor, în apropierea lacurilor, pe terenuri mlăştinoase şi este reprezentată de plop, salcie, stuf, papură, rogoz, specii higrofile, la care se adaugă plantele ruderale 8 ; mlaştinile de pe teritoriul acoperit de A.D.I. sunt eutrofe 9 şi se află în depresiunea intramontană Giurgeu.

Fauna cuprinde elemente caracteristice fiecărui etaj de vegetaţie. Zona forestieră este populată cu urs carpatin, cervide, lup, râs, jder. În făgete şi gorunete, fauna specifică este reprezentată de căprioară, mistreţ, lup, vulpe, dintre mamifere; acestora li se alătură veveriţa, pârşul, şoarecele gulerat.

Păsările semnificative sunt cocoşul de munte, ierunca, ciocănitoarea de munte, acvila de munte, şorecarul, huhurezul, alunarul, piţigoiul de munte şi de brădet, pitulicea. Dintre reptilele cele mai des întâlnite sunt vipera comună, şopârla de munte, tritonul de munte etc.

Arealele puternic antropizate şi înlocuite de culturi agricole sunt populate cu rozătoare, insecte, numeroase specii de păsări. Apele curgătoare reprezintă habitatul pentru câteva specii de peşti adaptate acestor condiţii de altitudine, cum ar fi păstrăvul indigen, zglăvoaca şi grindelul 10 .

8 Definiție: (despre plante) care crește printre ruine, pe lângă ziduri, pe grămezi de gunoi etc. (< fr. rudéral) – MDN

2000

9 Definiție: (despre plante, sol) bogat în materii nutritive. (< fr. eutrophe) MDN 2000

10 Sursă: Planul de amenajare a teritoriului județului (PATJ) Harghita-2012

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita 1.1.4. Infrastructură zonală  Infrastructura rutier ă

1.1.4. Infrastructură zonală

Infrastructura rutieră

Circulația rutieră în cadrul A.D.I. Călimani-Giurgeu este axată pe arterele DN12: Bistrița – Reghin - Topliţa - Miercurea Ciuc - Chichiș (drum european E 578) şi DN15: Topliţa - Borsec - Piatra Neamţ.

Tab. 2: Acces rutier în U.A.T.-urile din cadrul A.D.I. Călimani-Giurgeu

UAT

Acces rutier

Toplița

DN 12: Bistrița – Reghin - Topliţa - Miercurea Ciuc - Chichiș (E 578)

DN 15: Topliţa - Borsec - Piatra Neamţ

 

DN 15: Topliţa - Borsec - Piatra Neamţ

Borsec

DJ 128 cu acces direct la DN 15

 

DJ 174A cu acces direct la DN 15

Bilbor

DJ 174B cu acces direct la DN 15 în localitatea Capu Corbului

Corbu

DN 15: Topliţa - Borsec - Piatra Neamţ

Gălăuțaș

DN 12: Bistrița – Reghin - Topliţa - Miercurea Ciuc - Chichiș (E 578)

Sărmaș

DN 12: Bistrița – Reghin - Topliţa - Miercurea Ciuc - Chichiș (E 578)

DJ 153 D cu acces direct la DN 12

Subcetate

DJ 153 D cu acces direct la DN 12

 

DN 15: Topliţa - Borsec - Piatra Neamţ

Tulgheș

DJ 127 cu acces direct la DN 15

Sursă: Prelucrarea consultantului

Harta 4: Harta drumurilor de pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu

de pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani -Giurgeu Sursă : Prelucrare proprie pe baza www.google.ro.maps 14

Sursă: Prelucrare proprie pe baza www.google.ro.maps

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita În ceea ce privește starea drumurilor, drumurile

În ceea ce privește starea drumurilor, drumurile naționale, respectiv drumurile județene la nivelul A.D.I. Călimani-Giurgeu sunt într-o stare foarte bună, cu excepția DJ 174A, porțiunea ce traversează localitatea Bilbor, DJ 174B, ce face legătura între Bilbor și Corbu, respectiv, DJ 127, prin care se realizează legătura Ditrău – Hagota – Tulgheș, dar și o proțiune din DJ 128 între Borsec - Jolotca.

Starea infrastructurii drumurilor, a străzilor de interes local la nivelul teritoriului analizat este variabilă. Sunt numeroase drumuri care necesită modernizare, acest aspect fiind unul stringent, cu atât mai mult cu cât se dorește atragerea de turiști sau de investitori în zonă.

Tab. 3: Acces rutier în U.A.T.-urile din cadrul A.D.I. Călimani-Giurgeu

 

Stare drumuri

Observații

U.A.T.

locale/străzi

 

Mediocră

Străzile de interes local necesită reparații și modernizări, spre exemplu:

Toplița

 

- Strada spre zona industrială din Toplița

- Drumul spre Parcul Național

   

Străzile locale sunt în curs de modernizare prin 2 programe POR:

Borsec

Foarte bună

 

„Modernizare rețea străzi în stațiunea turistică Borsec”

„Îmbunătățirea accesibilității în stațiunea turistică Borsec”

   

Din

cei 45,7 km de drum, în comuna Bilbor 8,7 km de drum sunt

asfaltați, 25 km de drum sunt pietruiți. Dintre drumurile locale ce

Bilbor

Mediocră

necesită intervenții imediate, se amintesc:

 

- DC Fundoaia Lunca

- DC Suseni Lunca

Corbu

Mediocră

Din cei 24 km drum aflați în administrarea Consiului Local, 12 km de drum sunt reabilitați. Din restul de 12 km, 5 km de drum necesită reabilitare imediată.

Gălăuțaș

Mediocră

DC

75 este în curs de modernizare; celelalte drumuri comunale,

respectiv străzi, necesită reabilitare.

Sărmaș

Foarte bună

 

Străzile

comunale

sunt

asfaltate,

drumurile

forestiere

au

fost

reabilitate.

Subcetate

Mediocră

Deși există drumuri comunale asfaltate (ex. DC 67 reabilitat prin PNDR), din 33,9 km de drum aflați în administrarea Consiliului Local, 15 km de drum necesită intervenții imediate.

Tulgheș

Mediocră

Din cei 26 km de drum aflați în administrarea Consiliului Local, doar 7 km de drum au fost reabilitați, porțiuni din restul de 19 km fiind sau în curs de reabilitare sau necesitând reabilitare imediată.

Sursă: Prelucrarea consultantului

Până în prezent, pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu nu există amenajate piste de biciclete. Exis, în schimb, traseu pentru practicarea ciclismului montan, cu o lungime de circa 34 km, în munții Giurgeu și în munții Călimani, iar în zona Borsec există trasee marcate pentru cicloturism.

Transportul în comun

Pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu, dintre operatorii 11 ce facilitează transportul public local prin intermediul autobuzelor și microbuzelor, se amintesc: S.C. DANY TRANS S.R.L., S.C. CORUNDTRANS – CSAVARGO S.R.L. și S.C. TRANSP-TUR INTERNATIONAL S.R.L

11 Sursă: Lista cu operatori regionali de transport - Consiliul Județean Harghita 2013

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita  Infrastructură de c ăi ferate A.D.I.

Infrastructură de căi ferate

A.D.I. Călimani-Giurgeu este traversată de linia de cale ferată 400 în direcția Sud-Nord, asigurând legătura pe ruta București – Brașov – Băile Tușnad – Miercurea Ciuc Gheorghieni – Toplița şi partea de Nord-Vest a țării.

Din cadrul U.A.T.-urilor cuprinse în asociație, Municipiul Toplița, comuna Subcetate, comuna Gălăuțaș și comuna Sărmaș beneficiază în mod direct de posibilitatea de a transporta marfă/călători prin intermediul transportului feroviar, spre deosebire de Orașul Borsec, comunele Corbu, Tulgheș, respectiv Bilbor, care nu dispun de conexiuni directe pe calea ferată pe nicio direcție de mers, legătura feroviară cea mai apropiată realizându-se prin stația C.F.R. Toplița.

Este de amintit fosta cale ferată îngustă cu traseu de la gara C.F.R. pe valea pârâului Topliţa spre Secu-Borsec. Această cale ferată, dezafectată la ora actuală, a fost utilizată pentru transportul apei minerale de la Borsec la gara C.F.R. Topliţa, respectiv, la transportul materialului lemnos. Deşi închis şi dezafectat din considerente economice, traseul acesteia reprezintă, totuşi, un element infrastructural cu un potenţial ce necesită reanalizare - eventual reutilizare în alte forme.

O importantă disfuncţiune a reţelei de căi ferate 12 , nu numai la nivelul teritoriului asociației, ci şi la nivelul judeţului, o constituie lipsa unei legături feroviare între Topliţa – Borsec – Bicaz. Absenţa acestor legături defavorizează dezvoltarea corespunzătoare a zonelor respective din cuprinsul judeţului şi, totodată, reduce fluenţa circulaţiei feroviare între zonele centrale şi cele estice ale ţării.

Infrastructura de alimentare cu apă și canalizare

În cadrul A.D.I. Călimani-Giurgeu, municipiul Toplița, orașul Borsec, comuna Corbu, comuna Gălăuțaș și comuna Tulgheș dispun de sistem de alimentare cu apă. În prezent, comunele Subcetate, Sărmaș și Bilbor nu dispun de rețea de apă potabilă.

În Municipiul Topliţa sistemele de alimentare cu apă și canalizare menajeră sunt administrate de către operatorul S.C. AQUA Călimani S.R.L. Topliţa (societate cu asociat unic Consiliul Local Topliţa), în orașul Borsec, de către S.C. Romaqua Prest S.A., iar în comuna Gălăuțaș, de către S.C. Go S.A.

Harta 5: Harta infrastructurii utilităților publice de pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani- Giurgeu

de pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani - Giurgeu Sursă: Prelucrarea consultantului 1 2 Sursă: Planul

Sursă: Prelucrarea consultantului

12 Sursă: Planul Local de Acţiune pentru Mediu Judeţul Harghita 2014-2020

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita  Alimentare cu energie electrică Principalul operator

Alimentare cu energie electrică

Principalul operator de distribuție de energie electrică în județul Harghita, implicit și în cadrul

A.D.I. Călimani-Giurgeu, este Electrica Distribuţie Transilvania Sud S.A., iar furnizorul de energie

electrică este S.C. Electrica Furnizare S.A

cadrul teritoriului asociației A.D.I. Călimani-Giurgeu prin intermediul liniilor electrice de transport medie tensiune (20 kV), precum şi a staţiilor şi posturilor de transformare. Distribuția energiei electrice din posturile de transformare către consumatori se asigură prin linii electrice aeriene de joasă tensiune.

La nivelul asociației A.D.I. Călimani-Giurgeu în prezent încă există localităţi care nu sunt racordate la rețeaua de energie electrică. Printre aceste localități se amintesc: Preluca, Dealu Armanului (comuna Gălăuțaș). Totodată, există numeroase gospodării din localități aferente A.D.I. Călimani Giurgeu (exemplu: zona Dealul Țiganilor și zona Mărinești din satul Filpea, Duda de sus) care nu sunt racordate la rețeaua de energie electrică.

Prin programul de realizare a investițiilor privind alimentarea cu energie electrică a localităților neelectrificate sau parțial neelectrificate din județ, Consiliul Județean Harghita a întreprins anual acțiuni în vederea extinderii rețelelor de alimentare cu energie electrică la nivelul întregului județ, în perioada 2014-2015 localități din cadrul comunelor Sărmaș, Gălăuțaș, Subcetate numărându- se printre beneficiarii acestui program.

Alimentare cu gaze naturale

Niciuna din localitățile componente ale A.D.I. Călimani-Giurgeu nu este racordată la rețeaua de gaze naturale și, în pofida faptului că orașul Toplița, comunele Subcetate, Sărmaș și Gălăuțaș se situează în apropierea magistralei de gaze naturale Gheorgheni-Toplița, în localitățile aferente acestor U.A.T.-uri nu există rețea de distribuție a gazului metan.

Alimentarea cu gaze naturale a Municipiului Topliţa 13 a fost iniţiată pe baza unui proiect de investiţie aprobat, care propunea realizarea alimentării dinspre Odorheiu Secuiesc prin Gheorghieni. În anul 2010 s-a finalizat 14 „Conducta de transport gaze naturale Dn 300 x 25 bar Gheorgheni-Topliţa, judeţul Harghita” în cadrul Programului de modernizare şi dezvoltare investiţii al S.N.T.G.N .Tranzgaz Mediaş. Conducta de gaz metan a ajuns până la municipiul Topliţa. Municipiul Topliţa a emis autorizaţie de construire pentru S.C. Hargaz Harghita Gaz S.A. Odorheiu Secuiesc, reţea de distribuţie CH4 şi S.R.M. în localitate, în trimestrul III 2012. Este importantă continuarea investițiilor pentru realizarea reţelei de alimentare cu gaz metan în localitate.

Alimentare cu energie termică

Localitățile componente ale A.D.I. Călimani-Giurgeu nu dispun de sistem centralizat de alimentare cu energie termică. Majoritatea clădirilor sunt încălzite prin intermediul sobelor cu lemne, prin sisteme individuale de încălzire centrală, principalul combustibil fiind lemnele de foc.

Rețele de comunicații și telecomunicații

Serviciile poștale sunt asigurate atât de operatorul național Poșta Română, prin intermediul Oficiului Poștal din Toplița, respectiv prin intermediul Ghișeelor Poștale din cadrul celorlalte U.A.T.-uri componente ale A.D.I. Călimani-Giurgeu, cât și de operatori privați de servicii de poștă (Fan Courier și alții), prezenți și ei cu sucursale în localitatea Toplița.

Datorită reliefului predominant muntos, cu localităţi cu sate şi gospodării izolate, sistemul de telecomunicaţii prin reţele de telefonie fixă este mai slab dezvoltat la nivelul A.D.I. Călimani- Giurgeu, unde, deși toate U.A.T.-urile componente ale asociației sunt conectate la această rețea,

Energia electrică este distribuită consumatorilor din

13 Sursă: Plan Urbanistic General reactualizat 2012

14 Sursă: Planul Local de Acţiune pentru Mediu Judeţul Harghita 2014-2020

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita o mare parte a gospodăriilor nu sunt

o mare parte a gospodăriilor nu sunt conectate la rețeaua de telefonie fixă. În schimb, o proporție covârșitoare din populația locală dispune de telefon mobil, utilizând serviciile operatorilor de telefonie mobilă din România.

Operatorul principal de telefonie fixă este Telekom România, care, pe lângă serviciile de telefonie fixă, oferă servicii de telefonie mobilă, internet și televiziune. Alți operatori de telefonie/ internet/ TV existenţi la nivelul asociației sunt: Orange, Vodafone, RDS/RCS, UPC/ASTRAL etc.

Gestionarea deșeurilor

Având în vedere că depozitele de deșeuri menajere neconforme au fost închise, la nivelul fiecărui oraș/comună din cadrul A.D.I. Călimani-Giurgeu, colectarea și transportul deșeurilor municipale către o instalație de eliminare autorizată din punct de vedere a protecției mediului este realizată de către operatorii de salubrizare, care sunt autorizaţi ANRSCUP 15 .

Tab. 4: Operatori salubrizare autorizați ANRSCUP

U.A.T.

Operatori salubrizare

Toplița

Municipiul Toplița

Borsec

S.C. AVE-HURON S.R.L.

Bilbor

S.C. F&G ECO S.R.L.

Corbu

S.C. Agmady S.R.L.

Gălăuțaș

S.C. AVE HARGHITA SALUBRITATE S.R.L.

Sărmaș

S.C. F&G ECO S.R.L.

Subcetate

S.C. AVE-HURON S.R.L.

Tulgheș

S.C. AVE-HURON S.R.L.

Deșeurile generate de activitățile medicale sunt colectate și transportate spre incinerare în afara județului Harghita de către un operator economic autorizat.

În prezent, deșeurile periculoase, ca parte din deșeurile menajere și deșeuri asimilabile deșeurilor menajere, nu sunt colectate selectiv.

În vederea colectării vehiculelor scoase din uz, la nivelul județului Harghita sunt înființate 3 puncte de colectare. Pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu nu există punct colector autorizat.

Pe teritoriul localităților componente ale A.D.I. Călimani-Giurgeu nu există instalații pentru eliminarea deșeurilor de origine animală. Prin intermediul societății S.C. Protan S.R.L., se rezolvă transportul cadavrelor animalelor provenite din gospodăriile locale, sau al celor găsite moarte pe teritoriul administrativ al orașelor/comunelor.

La nivelul județului Harghita, este implementat proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Harghita”, finanţat prin POS Mediu (Programul Operațional Sectorial Mediu) şi cuprinde realizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, lucrări de închidere depozite neconforme clasa „b” urbane, lucrări de reabilitare prin curăţarea zonelor care au fost utilizate pentru depozitare deşeuri municipale după transportul acestora în alte depozite de deşeuri.

15 Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Prin implementarea acestui sistem, în județul Harghita

Prin implementarea acestui sistem, în județul Harghita se vor înființa 8 centre de colectare selectivă a deșeurilor (în orașele Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Bălan, Cristuru Secuiesc, Vlahița, Toplița, Gheorgheni și în comuna Corund), se vor achiziționa 106 containere mari, 37.500 containere de diferite tipuri și volume, 35 autospeciale. De asemenea, se vor construi o platformă de compostare a deșeurilor organice la Sânsimion și două stații de compactare la Corund și Miercurea Ciuc. Celula de depozitare finală va fi în comuna Remetea, având o suprafață de aproximativ 40.300 m 2 , cu o capacitate de depozitare de 450.000 m 3 (337.000 t) deșeuri.

1.2. Economia zonală

Din analiza activității economice la nivelul teritoriului acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu reiese faptul că cei mai mulți agenți economici sunt implicați în domeniul de servicii și comerț (59,4%), urmat de industrie și construcții (31,2%). Domeniul turismului, analizat distinct, concentrează numai 3,2% din numărul agenților economici care desfășoară activitate pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu.

În schimb, cea mai mare parte din cifra de afaceri este generată de domeniul industrie și construcții (78,73%), domeniu care atrage și cel mai mare număr de angajați (71,19%).

Raportat la nivel județean, sectorul economic de industrie și construcții de pe teritoriul acoperit de A.D.I. concentrează numai 9,68% din totalul firmelor acestui domeniu și 19,37% din totalul cifrei de afaceri. De asemenea, ponderea numărului de firme din totalul județean pentru domeniul de servicii și comerț este de 8,09%, iar cea a cifrei de afaceri este de 4,28%. Cele 17 firme, din teritoriul acoperit de A.D.I., ce aparțin sectorului de turism, reprezintă o pondere de 8,85% din totalul firmelor specializate în domeniu la nivel județean și 15,47% din totalul cifrei de afaceri.

Din punctul de vedere al dinamicii antreprenoriale, densitatea medie de IMM-uri la 1.000 locuitori este de 15,26, mai mică decât cea înregistrată la nivelul județului, respectiv 18,13 IMM-uri la 1.000 locuitori. La nivel de A.D.I., densitățile cele mai mari se înregistrează în Tulgheș (19,63 IMM la 1.000 locuitori), Borsec (19,11 IMM la 1.000 locuitori) și Bilbor (18,10 IMM la 1.000 locuitori).

Harta 6: Numărul de IMM-uri la 1.000 locuitori la nivelul teritoriului acoperit de A.D.I.

1.000 locuitori la nivelul teritoriului acoperit de A.D.I. Sursă : prelucrea consultantului pe baza datelo r

Sursă: prelucrea consultantului pe baza datelor www.listafirme.ro

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita 1.2.1. Sectorul agricol  Sectorul vegetal Zona

1.2.1. Sectorul agricol

Sectorul vegetal

Zona acoperită de A.D.I. Călimani-Giurgeu este preponderent montană, fiind potrivită pentru cultivarea plantelor rezistente la frig (cartofi, ovăz) şi pentru păşunat, nefiind propice pentru cultivarea fructelor. Suprafața agricolă (14,15% din suprafața agricolă a județului), din care suprafața arabilă reprezintă doar 3,15%, este destul de mică în comparație cu alte zone.

Tab. 5: Structura fondului funciar

 

Județul Harghita

 

hectare

Fond

         

Financiar

2013

Suprafață

Suprafață

Suprafață

Pășuni și

Terenuri

totală

agricolă

arabilă

fânețe

neagricole

Județul

1.327.780

395.493

78.495

316.182

268.397

         

Harghita

5,7%

29,79%

19,84%

79,95%

20,21%

A.D.I.

175.160

55.956

2.472

53.482

63.250

Călimani-

         

Giurgeu

13,19%

14,15%

3,15%

16,91%

23,57%

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor I.N.S.

Suprafața agricolă la nivelul A.D.I. Călimani-Giurgeu totaliza în anul 2013 un număr de 55.956 ha, respectiv 14,15% din suprafața agricolă la nivel județean, prezentând următoarea structură:

suprafața arabilă, 3,15% din suprafața arabilă a județului, iar pășuni și fânețe, 16,91%.

O bogăție naturală a județului Harghita o reprezintă întinderile mari de pășuni și fânețe (79,95% din totalul de suprafață agricolă a țării), existând cu preponderență la nivelul A.D.I. Călimani- Giurgeu în proporție de peste 90% din suprafața agricolă.

La polul opus, se află suprafața arabilă, fiind reprezentată la nivel județean într-un procent de 19,84% din suprafața agricolă a țării, iar la nivel de A.D.I., în procent de sub 5% din suprafața agricolă de la nivel județean.

Terenurile neagricole din cadrul A.D.I. Călimani-Giurgeu sunt în proporție de 23,57% din totalul județului și 36,10% din suprafața totală a A.D.I

Principalele culturi practicate pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu, conform Recensământului General Agricol 2010, sunt grâul (aprox. 120 ha) și porumbul (aprox. 38 ha):

Tab. 6: Culturile agricole principale la nivel de A.D.I. Călimani-Giurgeu (ha)

Culturi agricole Anul 2010

Judeţul Harghita

A.D.I. Călimani-Giurgeu

Grâu comun şi grâu spelt

9.209,88

118,88

Secară

1.008,99

9,12

Orz şi orzoaică

3.742,08

15,08

Ovăz

1.959,78

25,92

Porumb

1.897,65

38,10

Sorg

30,15

0

Alte cereale pentru boabe

1.209,41

0,20

Total

19.057,94

207,30

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor Recensământului General Agricol 2010

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Practicarea cul turilor agricole este foarte slab

Practicarea culturilor agricole este foarte slab dezvoltată, reprezentând în jurul a 1% din culturile practicate la nivel de județ. Totuși, se poate aprecia că mai bine de 50% din culturile agricole de pe teritoriul ocupat de A.D.I. Călimani-Giurgeu sunt de grâu comun și grâu spelt.

Asociațiile agricole sunt create pentru cultivarea mai uşoară şi mai economică a pământurilor, acestea având un rol important în localitățile cu sol mai fertil, cum sunt comunele Corbu și Subcetate. Aici activează Asociația Tinerilor Agricultori din Corbu și Asociația Agricultorilor din Subcetate.

Asociația Tinerilor Agricultori din Corbu are drept scop protejarea oamenilor și a naturii, precum și promovarea și protecția valorilor sociale și morale.

Asociația Agricultorilor din Subcetate urmărește să identifice, reprezinte și promoveze sistematic și unitar interesele profesionale specifice membrilor săi, cele economice, tehnice și juridice, precum și acțiunile de cooperare ale membrilor.

Luând în considerare faptul că sectorul vegetal nu ocupă un loc semnificativ în cadrul culturilor agricole, nici întreprinderile ce activează în domeniul agricol - sectorul vegetal nu se evidențiază pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu.

Sectorul animal

Având în vedere slaba dezvoltare a sectorului vegetal, principala activitate pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu rămâne creșterea animalelor. Potrivit Recensământului General Agricol 2010, efectivele de animale (capete)/familii de albine (număr), pe specii sunt:

Tab. 7: Efectivele de animale (capete)/familii de animale (număr), pe specii, la nivel de A.D.I. Călimani-Giurgeu

Denumire rasă animale

Județul Harghita

A.D.I. Călimani-Giurgeu

Bovine

62.703

8.258

Ovine

163.014

13.887

Caprine

19.074

2.350

Porcine

51.061

3.465

Păsări

501.147

36.737

Cabaline

17.930

1.901

Măgari şi catâri

170

14

Iepuri de casă

15.161

598

Familii de albine

24.365

2.098

Total

854.625

69.308

Sursă: Prelucrare proprie pe baza datelor Recensământului General Agricol 2010

Așa cum reiese în urma Recensământului General Agricol 2010, mai mult de jumătate din activitatea de creștere a animalelor (53%) este reprezentată de creșterea păsărilor, urmată de creșterea ovinelor (20%) și a bovinelor (11%). De asemenea, se cresc porcine, caprine, albine, cabaline, iepuri de casă și într-un număr redus, la fel ca la nivel de județ, măgari și catâri.

Datorită dezvoltării sectorului animal, la nivelul A.D.I. Călimani-Giurgeu s-au dezvoltat numeroase asociații cu activitate în domeniul zootehnic. Creşterea animalelor, în special a bovinelor, are un

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita rol important în viața satelor. În fiecare

rol important în viața satelor. În fiecare comună s-a format cel puțin o astfel de asociație care, în afară de rolul informativ, ajută la atragerea fondurilor cu scop agricol (de exemplu, puncte de colectare proprii înzestrate cu aparatură de răcire, măsură şi control, tanc de răcire), reprezentarea fermierilor în negocierea purtată cu prelucrătorii de lapte. Astfel de asociații din domeniul zootehnic sunt:

Tab. 8: Asociații din domeniul zootehnic la nivelul teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu

Nr.

 

crt.

Asociații din domeniul zootehnic la nivelul teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu

1

Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine „Rocaprin”

2

Asociația Crescătorilor de Bovine Borsec

3

Asociația Crescătorilor de Animale Bilbor

4

Asociația Crescătorilor de Animale Măgura-Păltiniș

5

Asociația Crescătorilor de Bovine „Alunișul” Bilbor

6

Asociația Crescătorilor de Bovine „Zimbrul” Bilbor

7

Asociația Crescătorilor de Bovine Bilbor

8

Asociația „Valeanca”-creștere animale

9

Asociația „Filiala Locală a Crescătorilor de Taurine din Corbu”

10

Asociația Crescătorilor de Animale Gălăuțaș

11

Asociația Crescătorilor de Animale Făget Gălăuțaș

12

Asociația Crescătorilor de Bovine Toleseni

13

Asociația Crescătorilor de Animale Sărmășana - Jolotca

14

Asociația Crescătorilor de Animale Sărmaș Runc

15

Asociația Crescătorilor de Animale Subcetate

16

Asociația Crescătorilor de Animale din localitatea Tulgheș

Sursă: prelucrare date din Registrul Asociațiilor și Fundațiilor și de pe site-urile www.ongdb.ro, respectiv www.asociatii.net

își propune să asigure dezvoltarea și

întărirea sa ca organizație cu caracter profesional în domeniul creșterii ovinelor și caprinelor.

Asociația Crescătorilor de Bovine Borsec urmărește sprijinirea directă a crescătorilor de bovine în vederea ridicării nivelului calitativ al creșterii și îngrijirii animalelor proprii, precum și apărarea intereselor specifice de grup.

Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine „Rocaprin”

Asociația Crescătorilor de Animale Măgura-Păltiniș își dorește să contribuie la dezvoltarea

generală a comunității, capacitarea populației acestei zone în vederea asocierii într-o structură profesională viabilă capabilă în a susține și promova cauza și interesele producătorilor și crescătorilor de animale.

Asociația crescătorilor de Bovine „Zimbrul” Bilbor are ca scop sprijinirea crescătorilor de animale

în vederea ridicării nivelului calitativ al creșterii și îngrijirii animalelor.

Asociația „Valeanca”- creștere animale are drept scop sprijinirea directă a crescătorilor pentru accelerarea ritmului de ameliorare și creștere numerică a efectivelor prin producție dirijată.

Asociația crescătorilor de animale Gălăuțaș are ca scop sprijinirea directă a crescătorilor de animale în vederea ridicării nivelului calitativ al creșterii animalelor.

Asociația Crescătorilor de Animale Făget Gălăuțaș are ca scop susținerea și sprijinirea intereselor

crescătorilor de animale, încurajarea și dezvoltarea activităților de creștere a animalelor, sprijinirea proprietarilor de animale în relația cu statul și cu terții.

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita Asociația Crescătorilor de Bovine Toleseni are drept

Asociația Crescătorilor de Bovine Toleseni are drept obiectiv principal dezvoltarea agroturismului și a turismului, susținerea crescătorilor de bovine în desfacerea produselor specifice. De asemenea, se ocupă cu concesiunea, închirierea terenurilor din domeniul privat sau public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, închirierea, arendarea de terenuri proprietate a persoanelor fizice sau juridice, curățarea pășunii, a terenurilor agricole, terenurilor accidentale.

Asociația Crescătorilor de Animale Sărmășana-Jolotca dorește susținerea și sprijinirea intereselor

crescătorilor de animale, încurajarea și dezvoltarea activității de creștere a animalelor.

Asociația Crescătorilor de Animale Subcetate sprijină direct crescătorii de animale în vederea ridicării nivelului calitativ al creșterii și îngrijirii animalelor proprii, precum și apărarea intereselor specifice de grup, vizând asigurarea unor condiții superioare de creștere, îngrijirea animalelor proprii și îmbunătățirea condițiilor de valorificare a produselor obținute prin creșterea acestora.

Deși sectorul animal, implicit creșterea animalelor, sunt dezvoltate la nivel de A.D.I. Călimani- Giurgeu, nu există firme din domeniul agricol, sectorul zootehnic, care să aibă ca domeniu de activitate creșterea animalelor.

Sectorul forestier

Dintre resursele economiei județului Harghita locul principal îl are fondul forestier, ce ocupă aproximativ 35% din suprafața totală.

În funcție de tipul de arbori, pădurile se împart în păduri de brad (74% din suprafață), păduri de fag (19%), de stejar, foioasă tare și foioasă moale.

Bogăția patrimoniului silvic este justificată, de asemenea, prin faptul că suprafața de pădure pe cap de locuitor este de 0,7 ha, în timp ce la nivel național valoarea este de 0,29 ha, iar la nivel european, de 0,30 ha.

Majoritatea terenurilor forestiere sunt în administrarea composesoratelor (47%). În județul Harghita au fost înființate mai multe composesorate, acoperind practic toată suprafața județului. Pe lângă composesorate, ocoalele silvice private au un rol important în administrarea pădurilor.

În vederea creșterii eficienței silviculturii, în județ s-a înființat Asociația Composesoratelor și ocoalele silvice private, fiind prima inițiativă de acest gen la nivel național. Ocoalele silvice private au fost înregistrate în cadrul Asociației Composesoratelor ca persoane juridice distincte. Acest sistem s-a dezvoltat eficient și este viabil din punct de vedere profesional.

Exploatarea și prelucrarea lemnului este și în prezent una dintre principalele ramuri industriale la nivel de A.D.I., având ca centre Gălăuțaș și Toplița. În U.A.T.-urile menționate funcționează acele uzine care prelucrează și valorifică majoritatea masei lemnoase exploatate.

Datorită dezvoltării sectorului forestier, la nivel de A.D.I. Călimani-Giurgeu există firme ce activează în acest domeniu. Tipurile de activități predominante, după numărul de angajați sunt:

Tab. 9: Tipuri de activități predominante după numărul de angajați

   

Total

Cod CAEN

Denumire CAEN

angajați

CAEN 1610

Tăierea și rindeluirea lemnului

580

CAEN 0220

Exploatarea forestieră

117

CAEN 1629

Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale vegetale împletite

29

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita     Total Cod CAEN Denumire CAEN
   

Total

Cod CAEN

Denumire CAEN

angajați

CAEN 1623

Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții

13

CAEN 0210

Silvicultură și alte activități forestiere

10

Sursă: www.listafirme.ro, date valabile la 31.12.2013

Sectorul apicol

Apicultura este o activitate importantă, care contribuie la protecţia mediului ambiant şi la producţia agricolă şi forestieră, prin activitatea de polenizare a albinelor.

În județul Harghita, conform Recensământului General Agricol din anul 2010, sunt înregistrate 24.365 familii de albine, din care, pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu, există 2.098 familii de albine, reprezentând un procent de 8,61% din total. Comuna Tulgheș deține cel mai mare număr de familii de albine (664), iar orașul Borsec, cel mai mic număr de familii de albine

(14).

Acvacultura

La nivelul județului Harghita au fost emise 7 licențe în domeniul piscicol, din care 6 pentru crescătorii și 1 pentru pepiniere. Din totalul de 6 amenajări piscicole, una este combinată (pepinieră și crescătorie). Pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu există doar două companii (Herman S.R.L. și Agroprodtur SEB S.R.L.), ce au ca activitate principală pescuitul în ape dulci, acestea fiind localizate în comuna Corbu.

1.2.2. Sectorul industrial și de construcții

Industria teritoriului acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu este caracterizată de o mare diversitate industrială, preponderentă fiind industria prelucrării lemnului: tăierea și rinduirea lemnului, elemente de dulgherie și tâmplărie, mobilă.

Conform datelor existente la nivelul anului 2013, în sectorul Industrie și construcții au activat 31,2% din numărul de firme din teritoriul acoperit de A.D.I., reprezentând un număr de 166 firme, participând la cifra de afaceri generată de mediul de afaceri din teritoriu cu 78,73%.

Tab. 10: Topul firmelor din sectorul Industrie și Construcții la nivelul teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu – după cifra de afaceri

     

Cifră de

Cod CAEN

Firmă

Localitate

afaceri (lei)

1107

- Producţia de băuturi răcoritoare

Romaqua

Group S.A.

nealcoolice; producţia de ape minerale și alte ape

îmbuteliate

Borsec

587.819.122

 

- Tăierea și rindeluirea lemnului

Genex Com

Hodosa

1610

S.R.L.

(Sărmaș)

15.266.680

 

Romtop

1439

altor articole de îmbrăcăminte

- Fabricarea prin tricotare sau croşetare a

Industries

S.A.

Toplița

14.356.768

1520

- Fabricarea încălțămintei

Toplița S.A.

Toplița

11.404.279

- Tăierea și rindeluirea lemnului

Copet Din Ex S.R.L.

Câlnaci

1610

(Subcetate)

7.261.534

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita       Cifră de Cod CAEN
     

Cifră de

Cod CAEN

Firmă

Localitate

afaceri (lei)

1629

- Fabricarea altor produse din lemn;

fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale

Treforex

S.R.L.

Toplița

7.099.596

1610

- Tăierea și rindeluirea lemnului

Prodagrolemn

Bilbor

5.285.574

Borviz S.R.L.

 

- Tăierea și rindeluirea lemnului

Prodcom Puiu

   

1610

S.R.L.

Toplița

5.265.601

1413

- Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte

(exclusiv lenjeria de corp)

Danico S.R.L.

Toplița

3.907.480

4120

- Lucrări de construcție a clădirilor

Aprocom

Toplița

3.127.027

rezidențiale și nerezidențiale

S.R.L.

Sursă: www.listafirme.ro, date valabile la 31.12.2013

Cel mai mare număr de firme sunt active în domeniul Tăierii și rinduirii lemnului (CAEN 1610 – 89 întreprinderi), însă cel mai mare volum al cifrei de afaceri este generat de Producția de băuturi

răcoritoare nealcoolice; producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate (CAEN 1107 1

întreprindere), respectiv 79,77% din totalul cifrei de afaceri pentru sectorul industrial.

În perioada 2009-2013, numărul de firme din acest sector economic nu a crescut semnificativ, însă cifra de afaceri prezintă o creștere în anul 2013 de peste 100 milioane lei față de anul 2009.

1.2.3. Sectorul de comerț și servicii

Sectorul servicii este bine reprezentat în teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu și a cunoscut o permanentă dezvoltare. La domeniile de activitate clasice, transport, se mai adaugă unele inovatoare, cum ar fi: informatica, telecomunicațiile, domeniul financiar-bancar și de asigurări, îngrijire personală etc.

Conform datelor existente la nivelul anului 2013, în sectorul servicii au activat 59,4% din numărul de firme din teritoriul acoperit de A.D.I., participând la cifra de afaceri generată de mediul de afaceri din teritoriu cu 17,97%.

Tab. 11: Topul firmelor din sectorul de Comerț și Servicii după cifra de afaceri la nivelul teritoriului A.D.I. Călimani-Giurgeu

     

Cifră

de

Cod CAEN

Firmă

Localitate

afaceri (lei)

4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun

Romaquaserv

S.A.

Borsec

17.047.711

4671

- Comerț cu ridicata al combustibililor solizi,

Sabinus S.R.L.

Gălăuțaș

10.912.528

lichizi și gazoși al produselor derivate

Critos

   

4725 - Comerț cu amănuntul al băuturilor, în magazine specializate

Distribution

Toplița

8.995.880

S.R.L.

5630 - Baruri băuturilor

și

alte activități de servire a

Astoria

Service

Toplița

7.889.797

 

S.R.L.

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita       Cifră de Cod CAEN
     

Cifră

de

Cod CAEN

Firmă

Localitate

afaceri (lei)

4613 - Intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții

Forvin

Impex

Toplița

7.126.978

S.R.L.

4711 - Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun

Service

Apollo

Toplița

 

S.R.L.

4.634.469

4941 - Transporturi rutiere de mărfuri

Com

For

Net

 

S.R.L.

Borsec

4.485.309

4941 - Transporturi rutiere de mărfuri

Euro

Meridian

Hodosa

S.R.L.

(Sărmaș)

3.899.649

4941 - Transporturi rutiere de mărfuri

Zenco

Trans

S.R.L.

Toplița

3.607.820

4773 - Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate

Farmacia

Nova

S.R.L.

Toplița

3.307.276

Sursa: www.listafirme.ro, date valabile la 31.12.2013

Cel mai mare număr de firme sunt active în domeniul Transporturi rutiere și mărfuri (CAEN 4941 – 57 întreprinderi, respectiv 18% din numărul total de firme prezente pe teritoriul acoperit de A.D.I.), care generează și cel mai mare volum al cifrei de afaceri, 40.360.471 lei, respectiv 24% din totalul cifrei de afaceri pentru sectorul servicii și comerț.

În perioada 2009-2013 a fost înregistrată o creștere a numărului de firme (43 firme) care activează în acest sector economic, iar cifra de afaceri prezintă o creștere în anul 2013 de peste 50 milioane lei față de anul 2009, când valoarea a fost de 113.697.884 lei.

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita 1.2.4. Turism Analiza situației actuale reflectă

1.2.4. Turism

Analiza situației actuale reflectă existența unui potențial deosebit pentru turism, cu o varietate largă de puncte de interes care, cu o valorificare potrivită, ar putea atrage o gamă variată de turiști. La momentul actual, acest potențial este valorificat într-un grad destul de redus.

Harta 7: Obiectivele turistice din teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu

din teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani -Giurgeu Sursă : Prelucrarea consultantului În vederea dezvoltării

Sursă: Prelucrarea consultantului

În vederea dezvoltării turismului pe teritoriul acoperit de A.D.I. Călimani-Giurgeu, au fost analizate următoarele forme de turism care poate fi practicat în zona acoperită de A.D.I. Călimani- Giurgeu:

Turism montan (

, , , , )
,
,
,
,
)

o Teritoriul analizat cuprinde zone în care pot fi organizate drumeții pe trasee montane, pe trasee turistice marcate sau drumeții care au pur și simplu scopul de a atinge anumite obiective naturale sau antropice, precum lacuri, peșteri, izvoare, cetăți etc.

antropice, p recum lacuri, peșteri, izvoare, cetăți etc. )  Turism balnear ( o Cuprinde obiectivele

)

Turism balnear (

o Cuprinde obiectivele de atracție pentru persoanele care se deplasează în staţiunile balneare pentru îngrijirea sănătăţii sau prevenirea unor boli. Teritoriul analizat cuprinde două stațiuni balneare și numeroase izvoare de apă minerală cu proprietăți curative deosebite. În această categorie au fost incluse și destinațiile pentru persoanele care vin în stațiuni pentru agrement sau pentru wellness.

Turism sportiv (

, )
,
)

o Cuprinde totalitatea punctelor de atracție pentru practicanții activităților sportive de tot felul, de la schi, sanie, fotbal etc.

Turism cultural și istoric (

)
)

o Cuprinde totalitatea obiectivelor de interes cultural, de la monumente, muzee, clădiri cu un istoric deosebit etc.

 Turism ecumenic ( Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru

Turism ecumenic (

Planul de Dezvoltare Zonală pentru următorii 10 ani și perspectivele pentru următorii 20 de ani pentru arealul situat în nordul județului Harghita

)
)

o Cuprinde totalitatea obiectivelor de tip biserici, mănăstiri.

Turism rural și agro-turism (

biserici, mănăstiri.  Turism rural și agro -turism ( ) o Cuprinde totalitatea atracțiilor din mediul

)

o Cuprinde totalitatea atracțiilor din mediul rural care pot conduce la promovarea turismului rural: elemente etnografice, așezăminte și elemente simbolice, evenimente.

Turism montan și de drumeție

Toplița: