Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

DEPARTAMENTUL DE SPECIALITATE CU PROFIL


PSIHOPEDAGOGIC
PROF.CONF.DR. PETRU CRAIOVAN

Disciplina : COMUNICARE EDUCATIONALA


Referat: COMUNICAREA DIDACTIC

Sesiunea MAI 2015


Masterand: BAIATU (SPATARU ) IULIANA

COOMUNICAREA DIDACTICA

Comunicarea conine un mare potenial educativ care se traduce prin transmiterea de


cunotine , n autoreglarea activitii intelectuale. ntre comunicare i educaie exist un strns
raport de interdependen.
Comunicarea didactic desemneaz ansamblul activitilor de transmitere i receptare de
mesaje al cror coninut vizeaz nvarea, formarea i dezvoltarea cunotinelor, abilitilor i
deprinderilor n procesul instruirii i educaiei colare.
Comunicarea didactic este forma particular a comunicrii educaionale sau pedagogice,
considerat la rndul su o form specializat a comunicrii interumane, un proces dinamic,
complex i interactiv. Scopul comunicrii didactice este acela de a forma convingeri prin
organizarea activitii didactice i alegerea acelor procedee favorabile formrii convingerilor
privind toate domeniile cogniiei i practicii umane.
n comunicarea didactic, toate elementele sistemului beneficiaz de o elaborare riguroas.
Astfel, comunicarea didactic prezint urmtoarele caracteristici: se bazeaz pe documente
normative( plan de nvmnt, program colar) i colare (planificare calendaristic, proiect
didactic); se desfoar ntr-un cadru organizat, conform principiilor didactice, n instituii
specializate; emitorul/ profesorul are o pregtire special i competene certificate ; n
construcia mesajelor profesorii au n vedere particularitile de vrst i individuale ale elevilor,
mediul social n care triesc acetia, precum i utilizarea unui repertoriu comun de sensuri i
semnificaii ale termenilor; este un act intenionat care vizeaz modificri cognitive, afective,
comportamentale acionale ale elevilor; necesit o evaluare ,un feed-back din punct de vedere al
eficienei.
Calitile comunicrii didactice depind de o multitudine de factori : strategiile de
instruire i comunicare utilizate, stilul de predare-nvare folosit, personalitatea profesorului i
elevilor, managementul acesteia.

n organizarea i desfurarea comunicrii didactice ,intervin urmtoarele etape: stabilirea


i precizarea obiectivelor urmrite; selectarea informaiilor sau cunotinelor semnificative ce
urmeaz a fi transmise; corelarea acestora cu experienele anterioare ale elevilor pentru a facilita
integrarea noilor cunotine n bagajul pre-existent; ordonarea informaiilor transmise de la
simplu la complex, inductiv i deductiv; utilizarea unor mijloace i materiale didactice adecvate
procesului de nelegere a cunotinelor transmise;evaluarea eficienei comunicrii.
Educaia presupune un ansamblu de influene, de aciuni deliberate, explicite sau
implicite, sistematice ori nesistematice, care ntr-un fel sau altul contribuie la formarea
personalitii unui individ( Salavastru,2004) . Se poate spune c orice comunicare didactic este
i o comunicare educaional, deoarece profesorul, prin influena sa, produce schimbri n
personalitatea elevilor, dar nu se poate afirma c orice comunicare educaional este i didactic,
deoarece influenelor educaionale suntem supui toat viaa, pe cnd celor didactice, doar n
anumite perioade ale formrii personalitii.

Modaliti prin care pot fi depite blocajele n comunicare


n procesul didactic, comunicarea este fundamentul relaiei educaionale. Dei s-ar prea
c aici comunicarea ar trebui s performeze (grup organizat, niveluri intelectuale atitudinale de
interese asemntoare, conducerea activitii de ctre persoane autorizate i competente), n
realitate, comunicarea este grevat de numeroase obstacole.
n comunicare, fiecare dintre participani se angajeaz cu ntreaga personalitate, cu
sistemul de valori, interese, motivaii.
La nceputul fiecrui an colar ne punem ntrebarea:Ce ateapt elevul de la noi,
profesorii?. Am realizat c ateapt foarte multe. Ateapt s fim buni i blnzi n relaiile cu ei,
s fim drepi, s-i tratm ca pe nite oameni mari, s fim apropiai de ei. n rela ia profesor-elev
esenial a fost i rmne ns i problema autoritii sale. Autoritatea professor este fireasc,
necesar i are efecte favorabile n planul comunicrii, ns autoritatenu nseamnspirit
dominator, sarcasm, ironie.

Trecerea de la generala la liceu nu las urme n atitudinea copiilor dac avem un suflet
cald, ne apropiem cu drag de ei, ne adresm ntr-un limbaj accesibil lor, avem spirit ludic i
mbinm echilibrat exigena cu destinderea.
n comunicarea didactic trebuie s fim concii, precii i expresivi, n acelai timp pentru
a facilita transferul, dar i pentru nelegerea mesajului transmis. Toate informaiile pe care le
transmitem trebuie adaptate scopului i obiectivelor didactice, precum i nivelului intelectual al
elevilor.
Profesorul trebuie ns s tie i s asculte. Elevul contientizeaz dac partenerul
lui de comunicare doar pare c-l ascult i atunci refuz s mai comunice. n relaia de
comunicare, trebuie s creeze o situaie favorabil exprimrii elevului care s nu se simt judecat
sau manipulat prin ntrebri. A ti s asculi este o tiin . Chiar dac anumite persoane dau
impresia c ascult, tot limbajul trupului lor arat c de fapt informa ia nu alunge la ei. Absen a
comunicrii rezult i din absena ascultrii reale a interlocutorului. Absena ascultrii poate fi
determinat de lipsa de interes a interlocutorului fa de mesajul emitorului.
n instruirea tematic, nvtorul proiecteaz obiectivele nvrii promovate de
curriculum-ul nucleu n jurul unei teme, iar elevii aleg sau propun propriile lor teme de studiu
Acest fapt a dus la cresterea interesului copiilor pentru temele studiate i fa de mesajul
transmis.
Rolul Profesorului este foarte important deoarece el reprezint persoana oficial din partea
societii i, prin metode didactice activ-participative folosite n cadrul activitilor ce se
desfoar n clas, ct i n activitile extracolare, poate i chiar are datoria profesional i
moral de a-i ajuta pe cei cu deficiene de limbaj pn la o corectare total, dac este posibil
(plan de intervenie personalizat, recomandarea unui logoped), iar celorlali s le nfrumuseeze
i s le mbogeasc vocabularul la un nivel ridicat, nivel ce va fi o ramp de lansare pentru
reuita n via.
Inca din generala comunicarea se face pe suport intuitiv( povestiri dup imagini, probleme
dup imagini etc).n clasele 5-8 se folosesc att imagini artistice( tablouri, filme, Power-Point),
ct si sintetice( hri, scheme).La orele de geografie, cunoasterea mediului,folosind un limbaj
specific,elevii vor comunica despre tema propusa privind o harta,peisaje din natura grafice etc.

Toate disciplinele pe care elevul le studiaza la scoala contribuie la dezvoltarea comunicarii.


Astfel,stiintele naturii sprijina comunicarea prin imbogatirea vocabularului cu termeni
specifici stiintelor naturii prin implicarea elevilorin schimburi de idei menite sa asigure claritatea
expunerii,rigoarea
general,permite

utilizarii
folosirea

termenilor,structurarea
regulilor

de

exprimare

discursului.Educatia
care

regleaza

artistica,in
schimburile

comunicative,folosirea de cantece si simple dramatizari ca mijloace de achizitie a unui vocabular


nou,prilejuieste exprimarea si comunicarea la nivelul permis de intelegere a productiilor
lumii,artei si culturii.
Limba straina completeaza,imbogateste capacitatea de comunicare,dezvolta abilitatile de
comunicare si favorizeaza comunicarea interculturala si relatiile interpersonale.Educatia civica
permite folosirea terminologiei specifice,folosirea sistematica a dezbaterii si exersarea
ascultarii,expunerii argumentarii.Matematica integreaza limbajul matematic in limbajul obisnuit
si in viata cotidiana,da posibilitatea intelegerii si producerii de texte care sa foloseasca codul si
limbajul matematic,solicita elevul sa descrie verbal rationamente matematice.Actiunea factorilor
de bruiaj, perturbatori ai comunicarii,poate fi diminuata prin incadrarea in orele de
matematica( alte discipline) a unor momente scurte,cu tenta relaxanta si aparenta de joc, dar cu
continut specific acestei discipline.Altfel spus, exercitiile imbracate intr-o haina neconventionala
vor trezi interesul prin noutate si vor avea finalitatea dorita.
Produsele creativitatii invatatorilor pot mari eficienta comunicarii instrumentale, avand
efecte pozitive asupra transmiterii-insusirii de cunostinte.
Exprimarea sentimentelor este esentiala in fiecare relatie.Una din cauzele care provoaca
dificultati in comunicare este reprezentata de inabilitatea de recunoastere si exprimare a
emotiilor,de teama de autodezvaluire.Iata cateva modalitati de imbunatatire a exprimarii
emotionale: discutarea ,provocarea si contracararea miturilor despre emotii; identificarea si
recunoasterea diferitelor tipuri de emotii;identificarea evenimentelor sau situatiilor care
declanseaza emotia; identificarea modalitatilor de exprimare comportamentala a emotiei;
exprimarea emotiei printr-un limbaj adecvat; exprimarea a ceea ce simti

Aplicarea metodelor

activ-participative

diamantului,metoda

au

condus

ciorchinelui,copacul ideilor etc.

la

facilitarea

exprimarii:metoda

Metodele de predare colaborative si de cooperare sunt metode de predare in care copiii


au lucrat impreuna,in perechi sau in grupuri mici, au invatat sa lucreze ca o echipa,au comunicat
direct intre ei fata in fata. In cadrul acestor metode,elevii isi imparatasesc ideile,se ajuta unii pe
altii sa inteleaga si sa gaseasca solutii,stau unii langa altii,explica celorlalti ceea ce stiu,discuta
impreuna fiecare aspect al temei pe care o au de rezolvat
.Comunicarea dintre copii reprezinta o cale naturala pentru acestia de a invata lucruri noi
unii de la ceilalti.O alta modalitate de ameliorare a comunicarii este limbajul responsabilitatii-o
forma de comunicare prin care iti exprimi propriile opinii si emotii fara sa iti ataci interlocutorul.
Aceasta forma de comunicare este o modalitate de evitare a criticii,etichetarii,moralizarii
interlocutorului, focalizand conversatia asupra comportamentului ,si nu asupra persoanei.
Pentru perfectionarea comunicarii didactice, este necesara cunoasterea si respectarea unor
reguli de catre profesori,intre care mentionam:
-vorbirea corecta,deschisa si directa(care previne sau reduce distorsiunea mesajelor);
-incurajarea feedback-ului din partea elevilor(pentru a cunoaste inn ce masura mesajele
transmise au fost corect receptionate si intelese);
-ascultarea atenta,rabdatoare si incurajatoare a mesajelor primite din partea elevilor,
concomietent cu efortul de a intelege exact sensul acestor mesaje;
-folosirea mai multor forme de comunicare didactica pentru acelasi tip de mesaje (de regula,
orala si vizuala, concomitent);
-repetarea mesajelor mai complexe.

Concluzii

Acordand cu totii o mai mare atentie relatiilor de comunicare intre noi,ascultandu-l cu


adevarat pe interlocutor,receptionand cu adevarat ceea ce ni se comunica, colaborand, putem
crea,la nivel familial,de grup sau la locul de munca o lume mai buna.
Important e ca in eforturile sale de a imbogati comunicarea didactica,invatatorul sa nu
uite ca nu tot ce spune se aude,nu tot ce se aude se intelege si ceea ce se intelege nu depinde
numai de noi (L. Soitu).

Bibliografie

1.

Painisoara,Ion Ovidiu,2003,Comunicarea eficienta,Editura Polirom,Iasi

2.

Salavastru,D 2004, Psihologia educatiei,Editura Polirom,Iasi

3.

Soitu,L 2001, Pedagogia comunicarii,Editura Didactica si Pedagogica

Iasi