Sunteți pe pagina 1din 6

Sisteme disperse

Sistemul dispers este sistemul format din doua sau mai multe faze dintre care una este
minoritara, fiind dispersata in cealalta care este majoritara.
Termenul dispers vine din limba Latina, unde dispergo, ere, si, sum inseamna a imprastia in
toate partile, iar dispersion, onis inseamna dispersare, divizare.
Din acest punct de vedere, un medicament este un system dispers format din substanta
medicamentoasa si substanta auxiliara, care pot forma o singura faza, dar cu mai multe specii de
molecule (system dispers, numit solutie) sau pot forma sisteme cu mai multe faze.
In general se poate spune ca:

Substanta medicamentoasa, solutul sau solvatul, numit si faza dispersata sau faza interna,
este fin divizata si repartizata uniform
Solvent, dizolvat, vehicul sau mediu de dispersie, numit si faza dispersanta, faza continua
sau faza externa

Daca sistemul dispers are toate componentele intr-o stare de agregare unica, fara discontinuitati
in toata masa sa, este numit sistem dispers monofazic sau sistem dispers omogen. Asa sunt
solutiile. In astfel de sisteme apar problem de stabilitate. Daca sistemul dispers este format din
doua sau mai multe faze obtinute prin amestecarea a doua sau mai multe component care nu
sunt miscibile intre ele, se obtin sisteme disperse eterogene ca de exemplu: suspensiile (solid in
lichid), emulsiile (lichid in lichid) sau spumele (gaz in lichid).
Sistemele disperse eterogene sunt formate din cel putin doua faze:

Faza dispersata, interna sau discontinua, care este reprezentata de substanta


medicamentoasa, cu particule mai mari decat dimensiunile unei molecule
Faza dispersanta, externa sau continua, mediu de dispersie sau excipient (substanta
auxiliara)

In cazul medicamentului, la aceste doua faze se asociaza si alte substante auxiliare cu rol in
asigurarea stabilitatii fizico-chimice, microbiologice sau cu rol in eficacitatea medicamentului.

Clasificarea sistemelor disperse


Sunt multe criterii de clasificare a sistemelor disperse. Criteriul cel mai general de clasificare il
constituie natura interactiunii cu mediul de dispersie care imparte sistemele disperse (numite si
soli) in soli liofobi si soli liofili. Dupa natura transformarilor sistemelor disperse liofobe sunt
ireversibile(indepartarea mediului de dispersie conduce la imposibilitatea redobandirii sistemului
dispers atunci cand se readauga ulterior mediul de dispersie), pe cand solii liofili (atat cei
monomoleculari, cat si cei polimoleculari) pot suferi transformari reversibile.
In tabelul 1 este prezenta clasificarea sistemelor disperse in fucntie de unitatea cinetica
specifica. Sunt reliefate si caracteristicile dispersiilor liofobe, a coloizilor de asociatie si a
compusilor macromoleculari.

Tabelul 1 Clasificarea sistemelor disperse in functie de unitatea cinetica specifica

Nr.
Cr
t

Denumirea
sistemului
dispers

Unitatea
cinetica
specifica

Natura
fortelor de
interactie
dintre
componen
te

Stabilitatea
la agregare

1.

Dispersii
liofobe
-formate din
micromolecul
e

Micela
liofoba

Fizice

Mica
(conferita)

Agregat
macromolec
ular

Fizice

Micela de
asociatie

Ghemul
statistic

2.

3.

-formate din
macromolecul
e
Coloizi
micelari de
asociatie

Coloizi
moleculari
(solutii de
compusi
macromolecul
ari)

Natura
sistemul
ui dupa
interacti
a cu
mediul
de
dispersie
Liofob

Caracterul
transformari
lor

Exemple

Ireversibila

Mica
(conferita)

Liofob

Ireversibila

Soli,
suspensii,
emulsii,
aerosoli
Latexuri

Fizice

Mare (stabili
termodinam
ic)

Liofili

Reversibile

Chimice

Mare (stabili
termodinam
ic)

Liofili

Reversibile

Clasificarea sistemelor disperse dupa gradul de dispersie


Se numeste grad de dispersie marimea egala cu inversul razei unitatilor cinetice.

1
r

Se masoara in

cm1 deoarece raza unitatilor cinetice se masoara in cm.

In functie de acest criteriu avem:

Solutii
apoase si
neapoase
de compusi
tensioactivi
coloidali
(detergenti)
Solutii de
polimeri
neionici si
ionici
(polielectroli
ti)

Sisteme ultramicroeterogene
Sisteme microeterogene
Sisteme grosier disperse

O prima clasificare a sistemelor disperse a fost facuta de H. Staudinger modificata in 1999 de


R.H. Bauer care este valabila cu presupunerea ca forma particulelor este sferica. In Tabelul 2 este
prezentata aceasta clasificare.

Tabelul 2 . Clasificarea sistemelor disperse dupa marimea particulelor


Sistemul Dispers

Marimea
particulelor

Nr. Atomi sau


Particule

Dispersii omogene
sau moleculare
Dispersii heterogene
1.dispersii coloidale
(ultramicroeterogene
)
2.dispersii grosiere
Microscopice
(microeteroge
ne)
Macroscopice
(macroeteroge
ne)

<1nm

< 10

Modalitatea de
detectare a
particulei

<1m
1nm-cca
500nm

macromolecule

Effect
Tyndal
Microscop
electronic

Retinerea pe
filtru
+

+
<500 nm
Cca 500 nm100m
>100 m
100m-1mm

10 10

> 10

Ultramicroscop
microscop
Microscop
Vizibile cu ochiul
liber

Tabelul 3 Clasificarea formelor farmaceutice ca sisteme disperse in functie de marimea


particulelor
Sistemul dispers
I.
Dispersii omogene
sau moleculare
(monofazice)
II.
Dispersii heterogene
(bi- sau polifazice)
1. Dispersii coloidale
(ultramicroeterog
ene)

Forma farmaceutica
Solutii

Aspect si consistenta
Lichide limpezi

Dispersii hidrofile
Dispersii micelare
Microemulsii

Lichide limpezi

Dispersii liofobe

Lichide opalescente

Lipozomi S.U.V
Nanoemulsii
Nanosfere
Nanocapsule
Latexuri

Lichide opalescente alb-laptos

2. Dispersii grosiere
-microscopice
(microeterogene)

-macroscopice
(macroeterogene)

Lipozomi L.U.V
Lipozomi M.I.V
Microparticule
Microsfere
Microcapsule
Emulsii natural
Emulsii multiple
Suspensii
Aerosoli
Unguente
Unguente oftalmice
Supozitoare-suspensii
Pulberi fine
Emulsii grosiere
Suspensii grosiere
Unguente grosiere
Pulberi
Comprimate
Pilule
Capsule
Comprimate acoperite

Lichide opalescente alb-laptos

Lichide opace
Semisolide
Semisolide
Solide
Solide
Lichid alb-laptos
Lichid opac
Semisolide
Solide
Solide
Solide
Solide
Solide

Clasificarea sistemelor disperse heterogene in functie de starea de agregare a fazelor


Faza dispersata
Faza dispersanta
(interna)
(externa)
Interfaza

Sistemul dispers
Denumire

Starea de
agregare
Solida

Solida

Solida

Dispersie solida
sau Sol solid

Lichida

Solida

Gel sau
Incluziune

Solida

Gazoasa

Solida

Solida

Lichida

Lichida

Incluziune sau
Sol solid
emulsie

Gazoasa
Solida
Particule
separate in
concentrati

Lichida
Lichida

Aerosol
Sol-suspensie

Lichida
semisolida
Lichida
Lichida

Forme
farmaceutice

Pulberi
Supozitoaresuspensii
Sisteme
matriceale cu
eliberare
modulara
Supozitoare si
ovule tip emulsie
H-L L-H
Spume solide
Emulsii H-L L-H
spume
Suspensii orale,
parenterale,
dermice, pe
mucoase

e mica
Particule
structurate
in
concentrati
e mare
Particule
structurate
coerent

Sol semisolid

Semisolida

Sol solid

Solida

Solida

Gazoasa

Aerosol

Gazoasa

Lichida

Gazoasa

Aerosol

Gazoasa

Mucilagii,
Hidrogeluri,
agenti de
emulsie, baze de
unguent, paste
Pilule, capsule de
gelatin, granule,
granulate
Pulverizatii,
fumigatii
nebulizatii

Clasificare dupa numarul dimensiunilor dispersate:

Sisteme bidimensionale: ex. filmele de absorbtie


Sisteme unidimensionale cand doua dimensiuni sunt dispersate ex. lanturi fibrilare,
macromoleculare, rigide, sub forma de bastonas sunt puternic anizometrice
Sisteme corpusculare au 3 dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale. Ex. dispersiile
sferice
Sisteme coerente, nu au nicio dimensiune dispersata, dar au o suprafata foarte mare
interfazica, de tipul gelurilor absorbante, ex. schimbatori de ioni, site moleculare
Clasificare dupa forma unitatilor cinetice:
Sisteme izometrice (cand cele 3 dimensiuni sunt apropiate)
Anizometrice (una dintre dimensiuni este mai mare decat celelalte doua)
Lamelare (cand doua dimensiuni sunt mai mari decat cealalta)

Forma unitatilor cinetice


Variatia suprafetei specifice cu forma particulei fazei disperse este ilustrata in Tabelul 5. Se
constata ca suprafata specifica creste prin trecerea de la forme izometrice la anizometrice.
Tabelul 5 Variatia suprafetelor specifice in functie de unitatile cinetice
Forma unitatilor cinetice

Dimensiunea liniara
caracteristica
cm

Exemple de suprafata
specifica

cm 2 /g

Sferica

Diametrul

1,2 10

Cubica

Latura

6 107

Hexagonala

Latura

6 105

Octaedrala

Diametrul sferei inscrise

2 105

Tetraedriala

Diametrul sferei inscrise

2,85 105

Lamelara

Laurile

2 107

Fibrilara

Laturile

0,8 105