Sunteți pe pagina 1din 42

UNIVERSITATEA POLITEHNIC BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIA I MANAGEMENTUL


SISTEMELOR TEHNOLOGICE
Curs postuniversitar : Tehnologia Informaiei i Comunicare

LUCRARE DE DISERTAIE

CONDUCATOR PROIECT :
Conf. dr. ing. CTLIN GHEORGHE AMZA

ABSOLVENT:
ENACHE I. DANIEL

BUCURETI 2011

UNIVERSITATEA POLITEHNIC BUCURETI


FACULTATEA DE INGINERIA I MANAGEMENTUL
SISTEMELOR TEHNOLOGICE
Curs postuniversitar : Tehnologia Informaiei i Comunicare

MANAGEMENT LICEU (ML)


Gestiunea elevilor la un liceu

CONDUCATOR PROIECT :
Conf. dr. ing. CTLIN GHEORGHE AMZA

ABSOLVENT:
ENACHE I. DANIEL

BUCURETI 2011

CUPRINS
Introducere
Capitolul 1 Proiectarea aplicatiei
Capitolul 2 - Tehnologii folosite n dezvoltarea aplicaiei
2.1 Protocolul TCP/IP
2.1.1 IP (Internet Protocol)
2.1.2 TCP (Transmission Control Protocol)
2.2 Protocolul HTTP
2.2.1 HTTP/1.1
2.2.2 Secure HTTP (S-HTTP/HTTPS)
2.2.3 SSL (Secure Sockets Layer)
2.2.4 Serverul web Apache
2.3 Limbajul HTML
2.3.1 Istoria HTML
2.3.2 HTML 4
2.3.3 Alte limbaje i tehnologii folosite de clienii web
2.4 Limbajul PHP
2.4.1 Istoricul PHP
2.4.2 Limbajul PHP 5
2.5 Sistemul de gestionare a bazelor de date MySQL
2.5.1 Scurt istorie a MySQL
2.5.2 Principalele caracteristici ale MySQL
2.6 TCPDF
2.7 CMS Joomla
Capitolul 3. Prezentarea aplicatie
INSTALAREA CMS-ULUI JOOMLA
INSTALARE SI CONFIGURARE FISERELOR COD SURSA
CONFIGURAREA MENIULUI PRINCIPAL
3.1 Instalare si configurare
3.1.2
3.2 Interfata frontend si backend
3.2.1
3.3 Conectarea la aplicatie frontend si backend
3.3.1
3.4 Meniul Elevi
3.4.1
3.5 Meniul Acte
3.5.1
3.6 Meniul Rapoarte
3.6.1
3.7 Meniul Ajutor
3.7.1
Capitolul 4 Ecotenologia
Concluzii i recomandri
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

0
0
0
0
0
0

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1
PROIECTAREA APLICATIEI

CAPITOLUL 2
TEHNOLOGII FOLOSITE N DEZVOLTAREA APLICAIEI
PROTOCOLUL TCP/IP
Protocoalele TCP i IP au fost dezvoltate printr-un proiect de cercetare al
Departamentului Aprrii din SUA (Department of Defense DoD) care urmrea
conectarea unor reele diferite ntr-o reea de reele ceea ce a devenit mai trziu
Internetul. Ele au avut la nceput succes pentru c ofereau cteva servicii de baz de
care au nevoie toi utilizatorii (transfer de fiiere, email, administrare de la distan) pe
un numr foarte mare de sisteme client i server. Mai multe calculatoare dintr-un
departament mai mic pot folosi TCP/IP (alturi de alte protocoale, eventual) ntr-un
singur LAN. Componenta IP asigur rutarea de la departament spre reeaua
organizaiei, apoi ctre reelele regionale i n final la Internetul global. n cmpul de
lupt o reea de comunicaii poate suferi avarii, aa c DoD a proiectat TCP/IP s fie
robust i s i revin dup cderea oricrui nod sau linii telefonice. Proiectarea n
acest mod permite construcia unor reele foarte mari cu mai puin management
central.
IP (INTERNET PROTOCOL)
Comunicaia ntre dou terminale implic o conexiune Internet realizat prin
rutere IP. Acest serviciu de conectare de terminale este de tip serviciu fr conexiune
i utilizeaz protocoalele TCP/IP.
Nivelul fizic are rolul de a transporta datele prin LAN, MAN sau WAN. Nivelul fizic
utilizeaz o gam larg de protocoale pentru conectarea la reea: Ethernet, linii
nchiriate, ATM, etc. Adaptarea IP la aceast mare varietate de reele este unul dintre
motivele dezvoltrii deosebite a Internetului.
Nivelul reea include protocolul IP care face posibil comunicaia ntre reele. Acesta
include funcii de rutare i adresare.
IP furnizeaz un serviciu de transfer de uniti de date datagrame ntre
calculatoarele gazd i rutere sau ntre rutere. Sursa i destinaia sunt identificate prin

adrese IP de lungime fix. Protocolul IP este de asemenea responsabil cu segmentarea


i recombinarea datagramelor. La acest nivel nu se realizeaz controlul transmisiei
corecte, dar se realizeaz o verificare a antetului pentru a detecta datagramele
transmise eronat, care se pierd.
Protocolul IP trebuie s fie implementat n fiecare calculator gazd care are
acces la Internet precum i n fiecare gateway sau ruter care interconecteaz diferite
reele.
Antetul IP se adaug la pachetul de date transmis de nivelul superior
(TCP/UDP) i conine mai multe informaii care sunt folosite de protocolul IP. n
continuare sunt prezentate principalele informaii care intr n compunerea antetului
IP pentru IPv4:
1
1

8
2

Versiune

16
1

IHL

24
1

Tipul serviciului
Identificatorul

Timp de via

Flaguri
Protocol

32
1

Lungimea total
Fragment offset
Suma de control a antetului

Adresa surs
Adresa destinaie
Opiuni

Padding
Date ale utilizatorului

Figura 2- 1 Structura antetului pentru IPv4

Tipul serviciului indic prioritatea datagramei

Lungimea total indic numrul de octei ai datagramei (maxim 65.535 octei)

Identificatorul este necesar pentru a putea realiza reasamblarea la recepie a


pachetului de date transmis fragmentat

Flagurile indic fragmentarea datagramei

Fragment offset indic poziia din datagram unde ncepe un fragment

Timpul de via indic timpul de pstrare a unei datagrame n reea

Protocolul precizeaz tipul utilizatorului IP (ex. TCP)

Suma de control a antetului este calculat pentru a permite verificarea


transmisiei corecte a antetului IP

Adresa sursei indic adresa IP a sursei care transmite datagrama, iar adresa
destinatarului este adresa IP a receptorului datagramei

Opiunile pot indica parametri suplimentari (ex. calea de ndrumare a


datagramei)

Padding este folosit pentru completarea antetului atunci cnd acesta nu


conine un numr ntreg de cuvinte de 32 de bii.

Protocolul INTERNET (IP) opereaz n felul urmtor:


Procesul IP care transmite realizeaz urmtoarele aciuni:
- recepioneaz date, adresa destinatarului, ali parametri de la nivelul superior (ex.
TCP)
- creeaz antetul datagramei, pe care l plaseaz naintea datelor recepionate;
- definete adresa urmtorului nod cu acces la adresa destinatarului
- transmite datagrama ctre nivelul inferior, care are acces la reea
Procesul care ruteaz:
- recepioneaz datagramele, calculeaz i compar suma de control i citete adresa
IP
- determin urmtoarea adres de rutare n reea
- transmite datagrama la adresa de ndrumare prin reea
Procesul care recepioneaz:
- recepioneaz datagrama, calculeaz i compar suma de control ndeprteaz
headerul IP
- transmite datele utilizatorului ctre nivelul utilizator specificat n cmpul protocol
(TCP sau UDP)
TCP (TRANSMISSION CONTROL PROTOCOL)
TCP este un protocol de comunicaie ntre procese i este orientat pe
conexiune logic ntre procesele reelei.
Funciile de baz asigurate de TCP sunt urmtoarele:

transferul datelor de baz sub form de ir continuu de bii ai datelor n ambele


direcii, obinut prin mpachetarea unui numr de octei n segmente care pot fi
furnizate nivelelor inferioare

adresarea i multiplexarea TCP poate fi folosit simultan de mai multe


procese, care utilizeaz numerele de porturi (care identific utilizatorul) i
adrese IP diferite

TCP atribuie numere de secvene la fiecare datagram, astfel c TCP poate


tolera pierderea sau duplicarea datagramelor; numrul de secven permite

corecia erorilor i mpachetarea datagramelor; receptorul va transmite ctre


emitor confirmri ale recepiilor corecte, lipsa confirmrii indicnd
emitorului c trebuie realizat o retransmisie

controlul fluxului este realizat prin confirmrile recepionate, care sunt nsoite
de numrul de octei pe care transmitorul le poate transmite naintea recepiei
urmtoarei confirmri

nivelul transport realizeaz conexiunea ntre procesele care comunic, iar


aceasta rmne realizat pn la terminarea comunicaiei

procesele care utilizeaz TCP pot specifica prioritatea i securitatea asociate


conexiunii

TCP poate fi folosit pentru numeroase protocoale de aplicaii, ca SMTP (Simple


Mail Transfer Protocol), FTP (File Transfer Protocol), HTTP (HyperText Transfer
Protocol).
1
1

8
2

16
1

24
1

Portul surs
Data offset

Rezervat
Sum de control

32
1

Portul destinaie
Numrul secvenei
Bii de control
Opiuni

Fereastr
Pointer de urgen
Padding

Date

Figura 2-2 Antetul TCP


Antetul TCP conine adresele porturilor surs i destinaie, umrul secvenei de
date transmise, cuvinte de control (bii de control i sume de control). Data offset
indic numrul de cuvinte de 32 bii din antet. Fereastra specific numrul de octei
care pot fi transmii nainte de recepia urmtoarei confirmri.
Pentru setarea unei conexiuni TCP una din pri transmite un pachet n care
flagul SYN este setat. Dac partea cealalt accept conexiunea, el transmite un pachet
care are flagurile ACK i SYN setate. Partea chemtoare confirm (ACK) recepia
pachetului. Procedura de conexiune TCP este finalizat i poate ncepe comunicaia n
ambele sensuri. La terminarea comunicaiei, cele dou pri se informeaz reciproc
prin cerere de deconectare.
PROTOCOLUL HTTP

Protocolul de Transfer Hipertext (HyperText Transfer Protocol - HTTP)


constituie modalitatea de accesare a paginilor web. Acest protocol este cel care
permite unui client s realizeze o conexiune la un server web.
HTTP/1.11
Versiunea 1.1 a specificaiei HTTP a fost publicat de ctre IETF n iunie
1999. ndeplinind cerinele de performan i scalabilitate, aceasta a rmas specificaia
final care reglementeaz modul de implementare protocolului HTTP.
Conform acestui document, Protocolul de Transport HiperText este un
protocol la nivel de aplicaie pentru sisteme hipermedia distribuite, colaborative. Este
un protocol generic, fr stare care poate fi folosit pentru multe sarcini n afar de cea
uzual pentru hipertext, cum ar fi servere de nume i sisteme de management
distribuit al obiectelor, prin extinderea metodelor sale de cerere, a codurilor de eroare
i a antetelor. O caracteristic a http este tipologia i negocierea reprezentrii datelor,
permind sistemelor s fie construite independent de datele care trebuie transferate.2
Practic, o aplicaie client (ex. browserul web) adreseaz o cerere aplicaiei serverului
(ex. serverul web). Cererea de acces permite identificarea resursei solicitate. Cererile
i rspunsurile conin un antet cu informaii despre resurs i un corp care conine
resursa sau documentul solicitat.
Sunt folosite curent urmtoarele cereri:

GET clientul cere o resurs specificat

OPTIONS asocierea de cerine sau de posibiliti suplimentare

HEAD similar cu GET, dar nu conine un corp al mesajului (ex. nu se cere


un document, ci numai data ultimei actualizri)

POST informaii suplimentare referitoare la resursa specificat (ex. date


dintr-un formular)

PUT o cale de scriere de pagini web i punere a lor pe un server la distan

DELETE indic serverului ndeprtarea resursei specificate

TRACE permite clientului s urmreasc ruta (calea) prin care a fost


transmis mesajul

Rspunsul la cereri conine coduri de stare de 3 octei:

1xx: informaie cerere recepionat, procesarea n curs de realizare

http://www.ietf.org/rfc/rfc2616.txt

Idem

2xx: succes cerere recepionat, neleas i acceptat

3xx: rerutare cererea necesit rutare pentru obinerea de date suplimentare

4xx: eroare client cererea conine erori

5xx: eroare server serverul nu poate rspunde la cererea validat

Protocolul HTTP este astfel folosit cu succes pentru multiple aplicaii, dintre care
se remarc n mod deosebit accesarea paginilor web. Totui, acest protocol are un
dezavantaj deosebit, acela c transmisia datelor de la server la client i invers se face
n clar. Astfel, informaiile pot fi extrase de tere persoane. n cazul unor informaii
confideniale, cum ar fi datele cardului de credit, o astfel de scurgere de informaii
poate produce pierderi deosebite.
Pentru a rezolva aceast problem exist o extensie a protocolului Secure HTTP.
Secure HTTP (S-HTTP/HTTPS)
HTTP este ideal pentru comunicaii deschise, dar nu ofer faciliti de
autentificare i criptare. S-HTTP a fost dezvoltat pentru a lucra mpreun cu HTTP
pentru a permite clienilor i serverelor s se angajeze n tranzacii private i sigure. SHTTP este n mod deosebit folositor pentru criptarea informaiilor din formulare
atunci cnd sunt transmise de la client la server.
S-HTTP este folosit de o serie de produse. Suport o varietate de algoritmi de
criptare i moduri de operare. Mesajele pot fi protejate folosind semnturi digitale,
autentificare i criptare. Dup primul contact, emitorul i receptorul stabilesc
preferinele pentru criptarea i manipularea mesajelor sigure.
Un numr de algoritmi i tehnici de securitate pot fi folosii, incluznd
criptarea DES i RC2, sau semntura cu chei publice RSA. n plus, utilizatorii pot
alege s foloseasc un anumit tip de certificat sau nici un certificat. n cazuri n care
certificate coninnd cheia public nu sunt disponibile, este posibil ca emitorul i
receptorul s foloseasc o cheie de sesiune pe care au schimbat-o anterior.
Totui, S-HTTP nu a fost niciodat acceptat n ntregime de productorii de
browsere cum ar fi Microsoft i Netscape. n schimb, un protocol similar numit SSL
(Secure Sockets Layer) a devenit mai popular.
SSL (SECURE SOCKETS LAYER)
Protocolul SSL ruleaz deasupra TCP/IP i sub protocoalele de nivel mai nalt
cum ar fi HTTP sau IMAP. El folosete TCP/IP n numele protocoalelor de nivel mai

nalt, iar n timpul procesului permite unui server SSL-enabled s se autentifice pentru
un client SSL-enabled, permite clientului s se autentifice fa de server i permite
ambelor sisteme s stabileasc o conexiune criptat.
Aceste posibiliti se vin n ntmpinarea unor griji fundamentale privind comunicaia
n Internet i alte reele TCP/IP:
autentificarea SSL a serverului permite unui utilizator s confirme identitatea
serverului; clientul SSL poate folosi tehnica standard a criptografiei cu cheie public
pentru a verifica dac certificatul este valid i a fost emis de o autoritate de certificare
recunoscut de client
autentificarea SSL a clientului permite serverului s confirme identitatea unui
utilizator; folosind aceeai tehnic, software-ul SSL-enabled al serverului poate
verifica certificatul clientului
o conexiune SSL criptat necesit ca toate informaiile trimise ntre un client i un
server s fie criptate de software-ul care le trimite i decriptate de cel care le primete,
oferind astfel un grad mare de confidenialitate; n plus, toate datele transmise prin
conexiuni SSL criptate sunt protejate cu un mecanism de detectare a modificrilor
suferite de pachete pe parcurs
Protocolul SSL include dou sub-protocoale: protocolul SSL nregistrare (SSL record
protocol) i protocolul SSL transfer (SSL handshake protocol). Protocolul SSL
nregistrare definete formatul folosit pentru transmisia de date. Protocolul SSL
transfer implic folosirea protocolului SSL nregistrare pentru a schimba o serie de
mesaje ntre client i server atunci cnd se stabilete iniial conexiunea SSL. Acest
schimb de mesaje este destinat s faciliteze urmtoarele aciuni:

autentificarea serverul fa de client -selectarea de ctre client i server a


algoritmilor criptografici pe care le ambii le suport

opional, autentificarea clientului fa de server - folosirea unor tehnici de


criptare cu cheie public pentru a genera secrete partajate

stabilirea unei conexiuni SSL criptate


SERVERUL WEB APACHE
Protocolul HTTP face, aadar, legtura ntre un client i un server . Client

poate fi orice calculator care are un browser web (ex. Internet Explorer, Netscape
Navigator / Communicator, Opera, etc.). La fel, server poate fi orice calculator cu un

software special destinat. Dei exist mai multe opiuni pentru un astfel de soft, se
poate spune c Apache s-a impus ca un standard de facto. Conform unui studiu
statistic efectuat pe Internet3, n luna mai 2004, 33.892.817 de servere rulau Apache,
adic un procent de 67,05 din totalul serverelor web.
n februarie 1995, cel mai popular software pentru server web era HTTP
daemon, program gratuit, dezvoltat de Rob McCool la NCSA (National Center for
Supercomputing Applications) din Universitatea din Illinois. Dezvoltarea httpd a
ncetase totui de la mijlocul anului 1994, cnd Rob McCool a prsit NCSA. Astfel
c muli webmasteri i-au dezvoltat propriile extensii i corecii de erori care erau
necesare. Un mic grup de astfel de webmasteri, contactai prin intermediul adreselor
de email, s-au strns pentru a coordona schimbrile aduse de ei sub forma de
petece (patches). S-a pornit astfel un mailing list, un loc pentru informaia
partajat i conturi pentru dezvoltatorii principali. Pn la sfritul lunii februarie, opt
dintre acetia au format Grupul Apache iniial.
Folosind httpd 1.3 al NCSA ca baz, ei au adugat toate coreciile de erori i
mbuntirile semnificative care au putut fi gsite, au testat rezultatele pe propriile
servere i au lansat prima versiune public (0.6.2) a serverului Apache n aprilie 1995.
Serverul Apache de la nceput a reprezentat un mare succes, dar dezvoltatorii si erau
contieni c era necesar un redesign complet al codului de baz. n timp ce
majoritatea dezvoltatorilor se ocupau cu implementarea de noi faciliti pentru
versiunile 0.7.x i cu sprijinul acordat comunitii utilizatorilor Apache, aflat n plin
ascensiune, Robert Thau a realizat o nou arhitectur pentru server. Aceasta avea o
structur modular i interfa pentru aplicaii (API) pentru o mai bun extensibilitate,
precum caracteristici care mbunteau performanele sale. Grupul a trecut la aceast
nou arhitectur n iulie i a adugat facilitilor de la 0.7.x, rezultnd Apache 0.8.8 n
August.
Dup teste extensive, portarea pe platforme din cele mai diverse, o nou
documentaie i adugarea multor faciliti sub forma modulelor standard, Apache 1.0
a fost lansat pe 1 decembrie 1995.
La mai puin de un an de la formarea grupului, Apache a devenit serverul web
numrul unu pe Internet, poziie pe care i-o menine i n prezent.
Puterea Apache st tocmai n numrul mare de utilizatori. Fiind un software gratuit,
distribuit i n forma de cod surs ce poate fi modificat de utilizatori, acetia pot
3

http://news.netcraft.com/archives/web_server_survey.html

deveni astfel i dezvoltatori. De asemenea, tot datorit gratuitii sale, utilizatorii sunt
mult mai dispui s anune dezvoltatorilor eventualele erori sau lipsuri de securitate.
Pe lng aceasta, structura modular i API-ul su permit adugarea de noi
faciliti de ctre tere pri sau folosirea sa n comun cu alte aplicaii. Un exemplu n
acest sens l poate constitui OpenSSL, un proiect ce urmrete printre altele
implementarea protocolului SSL prezentat anterior. Similar cu serverul Apache, acesta
este un proiect open-source, dezvoltat de o comunitate mondial de voluntari care
folosesc Internetul pentru a comunica, planifica i dezvolta aplicaia propriu-zis i
documentaia aferent.
LIMBAJUL HTML
Pentru a publica informaia astfel nct s poat fi distribuit la nivel global
este necesar un limbaj universal, pe care toate calculatoarele s l poat nelege.
Limbajul folosit de World Wide Web este HTML (HyperText Markup Language
Limbaj de marcare hipertext).
HTML ofer autorilor mijloace pentru:

publicarea de documente online coninnd antet, text, tabele, liste, fotografii,


etc.

obinerea de informaii online printr-un simplu clic de maus, prin intermediul


legturilor hipertext

crearea de formulare pentru a realiza schimb de date cu servicii de la distan,


utilizate pentru a cuta informaii, a face rezervri, a comanda produse, etc.

includerea de foi de calcul, videoclipuri, clipuri audio i alte formate direct n


documentele online
ISTORIA HTML
HTML a fost iniial dezvoltat de Tim Berners-Lee la CERN i popularizat de

browserul Mosaic dezvoltat la NCSA. n anii 90 acesta s-a dezvoltat odat cu


creterea exploziv a web-ului. n acest timp, HTML a fost extins n diferite feluri.
ns web-ul depinde de folosirea unor convenii comune pentru HTML de ctre autori
i productorii de browsere. Aceasta a motivat munca n comun pentru crearea unor
specificaii pentru HTML.

HTML 2.0 (noiembrie 1995) a fost dezvoltat sub ndrumarea Internet


Engineering Task Force (IETF) pentru a codifica practica obinuit de la sfritul
anului 1994. HTML+ (1993) i HTML 3.0 (1995) au propus versiuni mult mbogite
ale limbajului. n ciuda faptului c niciodat nu s-a ajuns la consens n discuiile
despre standard, aceste specificaii au dus la adoptarea unei varieti mari de
caracteristici. Eforturile Grupului de lucru pentru HTML al Consoriumului World
Wide Web de a codifica practica obinuit din 1996 a rezultat n HTML 3.2 (ianuarie
1997).
Majoritatea persoanelor sunt de acord c documentele HTML ar trebui s
funcioneze bine pe diferite browsere i platforme. Obinerea interoperabilitii scade
costul pentru cei care ofer coninutul atta timp ct ei trebuie s realizeze doar o
versiune a documentului. Dac nu se face efortul necesar exist riscul mult mai mare
ca web-ul s devin o lume de formate incompatibile, reducnd n cele din urm
potenialul comercial pentru toi participanii.
Fiecare versiune de HTML a ncercat s reflecte un mai mare consens ntre
prile implicate astfel nct investiiile realizate furnizorii de coninut s nu se piard
prin ajungerea la situaia n care documentele lor s nu poat fi citite dup o perioad
scurt de timp.
HTML a fost dezvoltat urmrind viziunea potrivit creia o plaj larg de
dispozitive ar trebui s poat folosi informaiile de pe web: calculatoare cu monitoare
grafice de rezoluii i adncimi de culoare, telefoane celulare, dispozitive mobile,
dispozitive de redare audio a coninutului, conexiuni de band larg sau ngust,
.a.m.d.
HTML 4
HTML 4 extinde limbajul cu mecanisme pentru foi de stil, scripting, frame-uri,
obiecte nglobate, suport mbuntit pentru text scris de la dreapta la stnga sau mixt,
tabele mbogite i mbuntiri pentru formulare, oferind accesabilitate crescut
pentru persoanele cu probleme.
HTML 4.01 este o revizuire a HTML 4.0 care corecteaz cteva erori i face
cteva schimbri minore fa de versiunea precedent.
Dezvoltat cu ajutorul unor experi n materie de internaionalizare, aceast
versiune de HTML permite scrierea documentelor n orice limb i transportarea lor
cu uurin n lume. Un pas important a fost adoptarea standardului ISO10646 ca set

de caractere pentru HTML. Acesta este standardul cel mai cuprinztor din lume,
tratnd probleme ca reprezentarea caracterelor internaionale, direcia textului,
punctuaie i alte aspecte ale limbilor lumii. Cu aceast versiune, HTML ofer suport
sporit pentru diverse limbaje dintr-un document, ceea ce permite indexri mai
eficiente ale documentelor de ctre motoarele de cutare, tipografie de calitate mai
bun, conversie text-voce mai bun, punctuaie mai bun, etc.
Odat cu creterea comunitii web i cu diversificarea abilitilor i
ndemnrilor membrilor si, este crucial ca tehnologiile de baz s fie adecvate
nevoilor lor specifice. HTML a fost dezvoltat pentru a face paginile web mai
accesibile pentru cei cu limitri fizice. Versiunea 4 include multiple aspecte ce in de
accesabilitate, printre care pot fi amintite:

distincie mai bun ntre structura documentului i prezentare, ncurajnd


astfel folosirea foilor de stil n locul atributelor HTML de prezentare

formulare mai bune, incluznd adugarea tastelor de acces, posibilitatea de a


grupa controalele semantic, abilitatea de a grupa opiunile SELECT semantic
i etichetele active

posibilitatea de a marca descrierea text a unui obiect inclus

cerina ca imaginile s fie nsoite de text descriptiv

tabele mai bune, incluznd legend, grupuri de coloane i mecanisme de


facilitare a redrii non-vizuale

Autorii care creeaz pagini avnd n vedere aspectele legate de accesibilitate nu


numai c vor fi apreciai de comunitatea celor vizai de aceste aspecte, dar vor
beneficia i n alte moduri: documentele bine create, care disting ntre coninut i
prezentare se vor adapta mai uor la noile tehnologii.
Cu noul model de tabel, autorii au un control crescut asupra structurii i nfirii
(ex. grupurile de coloane). Posibilitatea creatorilor de a recomanda limea coloanelor
permite browserelor s afieze datele din tabel treptat, fr s atepte ncrcarea
ntregului tabel nainte de ncrcare.
De asemenea, n aceast versiune HTML ofer un mecanism standard de a insera
obiecte i aplicaii media generice n paginile web. Exist elemente care ofer
mecanismul necesar pentru a include imagini, video, sunet, ecuaii matematice,
aplicaii specializate i alte obiecte ntr-un document. Acestea le permit de asemenea

autorilor s specifice o ierarhie de opiuni alternative de afiare pentru browsere care


nu suport un mod anume de afiare.
O caracteristic foarte important a limbajului o reprezint foile de stil. Acestea
simplific mult codul HTML i l elibereaz destul de mult de responsabilitile de
prezentare a datelor. Ele dau att autorilor ct i utilizatorilor controlul asupra
prezentrii documentelor informaii despre font, aliniere, culori, etc.
Informaiile legate de stil pot fi specificate individual pentru elemente sau pentru
grupuri, ntr-un document HTML sau n foi de stil externe. Mecanismul de asociere a
foilor de stil este independent de limbajul acestora.
nainte de apariia foilor de stil, autorii aveau control limitat asupra afirii.
HTML 3.2 includea un numr de atribute i elemente oferind control asupra alinierii,
dimensiunii fontului i culorii textului. Ei mai exploatau tabelele i imaginile ca
mijloace de aranjare n pagin. Oricum, avnd n vedere faptul c foile de stil ofer un
mecanism de prezentare mai puternic, Consoriul World Wide Web va elimina n cele
din urm multe dintre elementele de prezentare i atributele HTML. Acestea sunt
marcate ca depricated, iar documentaia ofer exemple de obinere a aceluiai efect
cu alte elemente sau prin intermediul foilor de stil.
O posibilitate deosebit de util este aceea de a folosi scripturi n documentele
HTML, autorii putnd astfel pagini web dinamice (ex.: formularele inteligente care
interacioneaz cu utilizatorul la completare). Aceasta permite de asemenea ca
folosind pagini web s se realizeze aplicaii n reea. Mecanismele de includere a
scripturilor n HTML sunt, de asemenea, independente de limbajul de scripting.
ALTE LIMBAJE I TEHNOLOGII FOLOSITE DE CLIENII WEB
Prin natura sa, HTML are unele limitri, iar aceasta atrage dup sine
necesitatea utilizrii pe lng HTML a unor alte limbaje sau tehnologii.
Cel mai rspndit astfel de limbaj este JavaScript. Acesta este un limbaj de
scripting dezvoltat iniial de ctre Netscape pentru a permite autorilor web s realizeze
situri interactive. Dei are multe caracteristici i structuri similare cu limbajul de
programare Java, el a fost dezvoltat independent. JavaScript poate interaciona cu
codul surs HTML, permindu-le autorilor web s i mbunteasc situl cu
coninut dinamic. El este suportat de toate versiunile de browser care se folosesc n
general la ora actual.

Flash reprezint o tehnologie de animaie grafic vectorial independent de


browser i cu necesar mic de lime de band. Atta timp ct posed modulul plug-in
necesar (player-ul Flash), orice browser poate afia o astfel de animaie. Aceasta face
ca tehnologia s fie foarte rspndit la ora actual. n luna mai 2004, 96,83% dintre
vizitatorii monitorizai pe Situl studenilor AFT 4 dispuneau de player-ul Flash.
Procentul poate fi diferit pentru alte situri, n funcie de publicul int, dar rmne n
general la valori ridicate.
XML, prescurtare de la Extensible Markup Language, este un form restrns
a SGML (Standard Generalized Markup Language Limbajul Standard General de
Marcare) ce se aplic pentru paginile web. Documentele XML sunt formate din uniti
de stocare denumite entiti, care conin date prelucrate sau neprelucrate. Datele
prelucrate conin datele propriu-zise plus informaiile de formatare. XML ofer
mecanismul necesar impunerii unor restrngeri asupra aspectului i structurii logice a
coninutului. Fcnd distincie clar ntre coninut i modul de afiare, documentele
XML sunt foarte uor de prelucrat ntr-o mare varietate de aplicaii. O utilizare
comun a acestor documente presupune oferirea coninutului ctre utilizator sub
forma unei pagini HTML.
Aceast sarcin poate fi ndeplinit foarte bine de XHTML (Extensible
Hypertext Markup Language), un hibrid ntre HTML i XML. XHTML aduce practic
cteva modificri minore specificaiilor HTML 4.01 pentru a corespunde standardului
XML, a crui aplicaie este.
LIMBAJUL PHP
PHP, prescurtare de la "PHP: Hypertext Preprocessor" este un limbaj de
scripting OpenSource cu destinaie larg, extrem de rspndit care este avantajos n
special pentru dezvoltarea web i care poate fi nglobat n codul HTML. Sintaxa sa
este similar cu cea a limbajelor C, Java i Perl i este uor de nvat. Scopul
principal al limbajului este s permit dezvoltatorilor web s scrie pagini web
generate dinamic rapid, dar PHP-ul poate fi folosit chiar pentru mai multe lucruri.

ISTORICUL PHP
4

http://stat1.trafic.ro/stat/studentiactrusro/sistem/2004/05/#stat

PHP este succesorul unui produs mai vechi, numit PHP/FI. Acesta a fost creat
de Rasmus Lerdorf n 1995, iniial ca un set simplu de scripturi Perl pentru a
monitoriza accesarea CV-ului su online. El a denumit acest set de scripturi Personal
Web Page Tools. Pe msur ce noi funcionaliti deveneau necesare, Rasmus a scris
o mult mai larg implementare C, care era capabil s comunice cu baze de date i le
permitea utilizatorilor s dezvolte aplicaii web dinamice simple. Rasmus a ales s
fac public codul surs al PHP/FI astfel nct oricine s l poat folosi, dar la fel de
bine i s corecteze erori i s l mbunteasc.
PHP/FI, prescurtare de la Personal Home Page / Forms Interpreter, includea
cteva din funcionalitile de baz ale PHP-ului cunoscut n prezent. Avea variabile
asemntoare celor din limbajul Perl, interpretare automat a variabilelor din
formulare i sintax nglobat n HTML. Sintaxa nsi era similar cu cea a Perl-ului,
dar mult limitat, simpl i, ntr-o oarecare msur, inconsistent.
Pn n 1997, PHP/FI 2.0, a doua versiune a implementrii C, se estima c are cteva
mii de utilizatori n lume, aproximativ 50.000 de domenii raportnd c l avea instalat,
aceasta nsemnnd 1% din domeniile de pe Internet. Dei mai multe persoane
contribuiau cu mbuntiri ale codului, acesta era nc mai mult un proiect al unui
singur om.
PHP/FI 2.0 a fost lansat oficial n noiembrie 1997, dup ce i-a petrecut cea
mai mare parte din existen n variante beta. La puin timp dup aceasta au aprut
primele versiuni alfa ale PHP 3.0.
PHP 3.0 a fost prima versiune care se aseamn mult cu PHP-ul cunoscut n
prezent. Acesta a fost creat de Andi Gutmans i Zeev Suraski n 1997 ca o rescriere
complet, dup ce au gsit c PHP/FI 2.0 era insuficient de puternic pentru a crea
propria lor aplicaie de eCommerce. n efortul de a coopera i a ncepe construcia
folosind baza de utilizatori a PHP/FI, cei doi s-au decis s anune PHP 3.0 ca
succesorul oficial al PHP/FI 2.0, aa c dezvoltarea PHP/FI 2.0 a fost n mare msur
oprit.
Unul dintre cele mai mari puncte forte ale PHP 3.0 a fost caracteristica
puternic de extensibilitate. Pe lng faptul c oferea utilizatorilor finali o
infrastructur puternic pentru multe baze de date, protocoale i API-uri diferite,
posibilitile de extindere ale PHP 3.0 au atras muli dezvoltatori s se alture i s
adauge noi module de extensie. Fr ndoial, aceasta a fost cheia spre succesul
deosebit al PHP 3.0. Alte caracteristici cheie introduse n PHP 3.0 au fost suportul

pentru sintaxa pentru programare orientat pe obiecte, precum i puterea i consistena


sintaxei limbajului.
Noul limbaj a fost lansat sub un nou nume, care elimina implicaiile de
utilizare limitat la nivelul paginilor personale pe care le avea numele PHP/FI. El a
fost numit simplu PHP, nelesul venind de la acronimul recursiv PHP: Hypertext
Preprocessor.
PHP 3.0 a fost oficial lansat n iunie 1998, dup ce a petrecut nou luni n
testare public.
Pn la sfritul anului 1998, PHP a crescut la o baz a utilizatorilor estimat
la zeci de mii, cu sute de mii de situri web care raportau instalarea sa. La apogeul su,
PHP 3.0 a fost instalat pe aproximativ 10% din serverele web de pe Internet.
Pn n vara lui 1998, cu puin timp dup lansarea oficial a PHP 3.0, Andi
Gutmans i Zeev Suraski au nceput s lucreze la o rescriere a nucleului PHP.
Scopurile erau s mbunteasc performana aplicaiilor complexe i modularitatea
codului de baz al PHP. Multe aplicaii puteau fi folosite datorit caracteristicilor noi
ale PHP 3.0 i suportului su pentru baze de date i API-uri de la tere pri, dar PHP
3.0 nu a fost proiectat s utilizeze astfel de aplicaii complexe n mod eficient.
Noul motor, numit Motorul Zend Zend Engine (de la prenumele autorilor,
Zeev i Andi), ndeplinea aceste cerine cu succes i a fost introdus la jumtatea anului
1999. PHP 4.0, bazat pe acest motor i cuplat cu o varietate de noi faciliti, a fost
lansat oficial n mai 2000, aproape la doi ani dup predecesorul su, PHP 3.0. n plus
fa de performana crescut cu mult a noii versiuni, PHP 4.0 includea alte
caracteristici cheie, precum suportul pentru mult mai multe servere web, sesiuni
HTTP, memorarea temporar a afirii (output buffering), ci mai sigure de a trata
datele introduse de utilizator i cteva modificri la nivelul limbajului.
PHP 4 (mai exact 4.3.7) este ultima versiune stabil de PHP. Se lucreaz de
ceva vreme la modificarea i mbuntirea motorului Zend pentru integrarea
caracteristicilor care au fost proiectate pentru PHP 5.0, astfel c n prezent acesta se
gsete la versiunea Release Candidate 2.
La ora actual, se estimeaz c PHP este folosit de sute de mii de dezvoltatori,
iar cteva milioane de situri raporteaz instalarea sa, ceea ce nseamn peste 20% din
domeniile de pe Internet.
Echipa care realizeaz PHP cuprinde muli dezvoltatori, iar i mai muli
lucreaz la proiecte legate de PHP, cum ar fi proiectul de documentare a limbajului.

SISTEMUL DE GESTIONARE A BAZELOR DE DATE MYSQL


MySQL reprezint un server de baze de date de tip SQL (Structured Query
Language) robust, foarte rapid, cu fire de execuie multiple (multi-thread), multiutilizator.
MySQL este o marc nregistrat a companiei MySQL AB. El este disponibil
n dou variante de liceniere: ca software gratuit Open Source, sau ca software cu
licen comercial standard.
SCURT ISTORIE A MYSQL
Dezvoltarea MySQL l are n prim plan pe Michael Wildenius (cunoscut ca
Monty), din compania suedez TcX. n 1979, el a dezvoltat o unealt cu utilizare
intern pentru managementul bazelor de date aceasta a fost denumit UNIREG. Din
1979, UNIREG a fost rescris n mai multe limbaje diferite i extins s trateze baze de
date mari.
n 1994, TcX a nceput dezvoltarea de aplicaii web i a folosit UNIREG n
cadrul acestora. Din nefericire, unireg s-a dovedit nepotrivit pentru a fi folosit n
lucrul cu paginile web generate dinamic. Aceasta a determinat TcX s ia n
considerare folosirea unei soluii existente la momentul respectiv, mSQL. Acesta era
ns la versiunile 1.x i avea performane destul de reduse spre exemplu nu suporta
nici un fel de indici. Performana mSQL era aadar redus comparativ cu UNIREG.
Wildenius l-a contactat pe autorul mSQL pentru a vedea dac ar fi interesat de
conectarea mSQL la UNIREG. Acesta avea deja n lucru versiunea 2 a mSQL, care
aducea mbuntiri, printre care i infrastructura pentru indexare, aa c nu a fost
interesat de ofert. TcX a decis s creeze un server de baze de date compatibil cu
cerinele sale.
TcX s-a folosit ns pentru aceasta de ceea ce exista la momentul respectiv. A
pornit de la UNIREG i a profitat de numrul mare de utilitare mSQL de la tere pri
scriind un API n propriul sistem care era, cel puin iniial, practic identic cu cel al
mSQL. Ca rezultat, un utilizator mSQL care dorea s avanseze la serverul TcX mai
bogat n caracteristici ar fi trebuit s fac doar mici modificri la codul existent. Codul
de la baza acestui nou SGBD era, totui, complet original.

Pn n mai 1995, TcX avea un SGBD care satisfcea nevoile interne


MySQL 1.0. Nu la mult timp dup aceasta, MySQL a fost lansat pe Internet, sub o
licen flexibil.
n prezent, dezvoltarea MySQL este realizat de MySQL AB, companie
fondat de David Axmark, Allan Larsson i Michael "Monty" Widenius. Datorit
posibilitii de liceniere specifice Open Source, MySQL se bucur de sprijinul acestei
comuniti. Astfel se face c simpli utilizatori sau programatori din ntreaga lume
contribuie cu observaii, raportarea de erori, faciliti sau module noi. Cele mai bune
dintre acestea sunt testate i ncorporate de MySQL AB n versiunile oficiale ale
serverului.
La ora actual, MySQL reprezint cel mai popular SGBD Open Source, cu
peste 5 milioane de instalri active.
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE MYSQL
Software-ul de baze de date MySQL este un sistem client/server ce const
dintr-un server cu fire multiple de execuie ce suport diferite implementri, diferite
programe client i librrii, unelte administrative i o mare varietate de API-uri.
Serverul MySQL este de asemenea disponibil sub forma unei librrii de funcii ce
poate fi nglobat ntr-o aplicaie pentru a obine un produs mai mic, mai rapid i mai
uor de administrat.
Codul surs este scris n C i C++ i este testat pe o mare varietate de
compilatoare, ceea ce l face portabil pe un numr mare de platforme, inclusiv Linux
i Windows (98, 2000, XP). Serverul dispune de API-uri pentru C, C++, Eiffel, Java,
Perl, PHP, Python, Ruby i Tcl, astfel c el poate fi utilizat n realizarea unei mari
game de aplicaii finale.
Sistemul folosete n totalitate fire de execuie multiple, astfel c poate utiliza
foarte uor procesoare multiple dac acestea sunt disponibile. Sistemul de alocare a
memoriei este de asemenea bazat pe fire multiple.
Funciile SQL sunt implementate folosind o bibliotec de clase optimizate n
cel mai nalt grad, deci ar trebui s fie att de rapide ct este posibil. De obicei nu se
aloc memorie suplimentar dup iniializarea unei interogri.
MySQL suport o mare varietate de tipuri de date: numerice (ntregi sau cu
virgul), caractere, text cu diferite proprieti, date calendaristice, seturi de date,

enumerri, etc. Aceste tipuri de date se pot regsi n nregistrri cu dimensiuni fixe sau
variabile.
Sistemul ofer o mare varietate de funcii i operatori pentru procesarea
datelor. Toate acestea pot fi folosite n cadrul comenzilor SELECT i WHERE folosite
pentru interogri. n conformitate cu standardul SQL, este disponibil suportul necesar
pentru declararea unor alias-uri pentru tabele i coloane (cmpuri). Comanda SHOW,
specific MySQL, poate fi folosit pentru a obine informaii despre baze de date,
tabele i indeci. Comanda EXPLAIN poate fi folosit pentru a afla cum se rezolv o
interogare de ctre optimizator. Denumirile funciilor nu interfereaz cu cele ale
tabelelor sau ale cmpurilor, astfel c nu exist restricii n definirea acestora.
ncepnd cu versiunea 3.22, ntr-o interogare pot fi folosite tabele din baze de date
diferite.
Securitatea serverului este asigurat de un sistem de privilegii i parole foarte
flexibil i sigur, care asigur verificarea pe baza gazdei (host). Parolele sunt securizate
deoarece traficul este criptat atunci cnd se realizeaz conectarea la server.
Sistemul poate gestiona baze de date de mari dimensiuni. Exist utilizatori
care folosesc serverul MySQL cu circa 60.000 de tabele i n jur de 5 miliarde de
nregistrri. La ultimele versiuni ale serverului sunt permii pn la 64 de indeci (32
la versiunile anterioare 4.1.2). Fiecare poate fi alctuit din 1 la 16 cmpuri sau pri de
cmpuri. Dimensiunea maxim a indexului este de 1000 de octei (500 nainte de
4.1.2), i acesta poate utiliza prefixul valorii unui cmp pentru cele de tipurile text.
Clienii se pot conecta la serverul MySQL folosind sockei TCP/IP pe orice platform.
De asemenea, n funcie de platform, exist i alte posibiliti de conectare (named
pipes, spre exemplu, n familia NT). De asemenea, interfaa de conectare ODBC ofer
suport pentru aplicaiile client care folosesc acest standard. Spre exemplu, Microsoft
Access poate fi folosit pentru a se conecta la serverul MySQL. Clienii pot rula att pe
Windows ct i pe Unix. Toate funciile versiunii 2.5 a ODBC sunt suportate.
Totodat, interfaa JDBC ofer suport pentru clienii Java care o folosesc. i n acest
caz, clienii pot rula pe Windows sau Unix. Codul surs al conectorului JDBC este
disponibil.
n materie de localizare, serverul MySQL poate oferi mesaje de eroare n
diferite limbi. Este disponibil suport integral pentru diferite seturi de caractere. Spre
exemplu, unele caractere speciale ( este unul dintre ele) sunt permise n numele de
tabel sau coloane. Suportul pentru caracterele Unicode este disponibil ncepnd cu

versiunea 4.1. Toate datele sunt salvate corespunztor setului de caractere ales.
Comparaiile pentru coloanele normale nu sunt sensibile la litere mari/mici i se fac
potrivit setului de caractere ales. Alegerea se poate face la pornirea serverului.
Serverul MySQL are din construcie suport pentru verificarea, optimizarea i
repararea declaraiilor SQL i a tabelelor. Aceste opiuni sunt disponibile din linia de
comand prin clientul mysqlcheck. MySQL include de asemenea myisamchk, un
utilitar linie de comand foarte rapid pentru a realiza aceste operaii pe tabelele
MyISAM. Toate programele MySQL pot fi apelate cu opiunea --help sau -? pentru a
obine asisten online.
TCPDF
TCPDF este o clas FLOSS PHP pentru generarea de documente PDF.
TCPDF este un software gratuit: poi redistribui i / sau modifica sub termenii GNU
Lesser General Public License n forma publicat de Free Software Foundation
Documentia si exemple se gasesc la adresa web http://www.tcpdf.org .
DESPRE CLASA TCPDF
Principalele caracteristici al clasei TCPDF :

nu sunt necesare biblioteci externe pentru funciile de baz;

suporta toate formatele standard de pagin, formate particularizate de pagini,


marjele de personalizat i uniti de msur;

suporta UTF-8 limbi Unicode i la dreapta la stnga;

suporta TrueTypeUnicode, OpenTypeUnicode, TrueType, OpenType, type1 i


CID-0 fonturi;

suporta font Subsetting;

metode de a publica unele XHTML + CSS cod, Javascript i formulare;

posibilitatea de a afisa imagini, metode grafice (figuri geometrice) i de


transformare;

suporta o varietate de fisiere imagine JPEG, PNG si imagini SVG nativ, toate
imaginile sprijinite prin HG (HG, GD2, GD2PART, GIF, JPEG, PNG, BMP,
XBM, XPM), precum i toate imaginile susinute prin ImagMagick

Coduri de bare 1D si 2D: Code 39, ANSI MH10.8M-1983, USD-3, 3 din 9,


Code 93, USS-93, Standard 2 of 5, Interleaved 2 din 5, Cod 128 A / B / C, 2 i

5 cifre UPC-Bazat extensie, EAN 8, EAN 13, UPC-A, UPC-E, MSI,


POSTNET, PLANET, RMS4CC (Royal Mail 4-stat Cod Client), CBC (Bar
Code Client), KIX (Klant index - indicele client), coduri de bare Intelligent
Mail, Onecode, USPS-B-3200, Codabar, Code 11, PHARMACODE,
PHARMACODE dou-track-uri, QR-Code, PDF417;

Tonuri de gri, RGB, CMYK, culori spot i transparente;

Antet de pagin automat i gestionarea subsol;

Criptare document de pn la 256 bii i certificri de semntur digital;

Adnotri PDF, inclusiv echipament link-uri, text i fiiere;

Diferite moduri de redare de text

Mai multe coloane modul;

Marcaje i tabelul de coninut;

Textul desprirea n silabe;

ntindere i spaierea textului (de urmrire / kerning);

Sfrit de pagin automat, sfrit de linie i aliniamente de text, inclusiv o


justificare;

Automate de numerotarea paginilor i grupuri de pagini;

Muta i terge pagini;

Pagina de compresie (necesit php-zlib extindere);

XOBject template-uri;
CMS JOOMLA
Joomla! este un Content Management System (CMS), care te ajuta sa

construiesti websiteuri si alte puternice aplicatii online. In plus, Joomla! este o solutie
Open Source disponibila tuturor, gratuit.
Joomla! este folosita peste tot in lume, ca infrastructura, de la mici pagini
personale pana la aplicatii web complexe. Iata cateva modalitati in care oamenii
folosesc acest soft:

Websiteuri pentru corporatii sau portaluri web

Comert on-line

Websiteuri pentru firme mici

Websiteuri pentru organizatii non-profit

Aplicatii guvernamentale

Aplicatii intra si exranet pentru corporatii

Websiteuri pentru scoli si biserici

Websiteuri personale sau familiale

Portaluri pentru comunitati on-line

Websiteuri pentru reviste si ziare

... posibilitatile sunt nenumarate!

Joomla! poate fi folosita pentru a administra cu usurinta orice componenta a


websiteului, de la adaugarea de continut si imagini, la actualizarea unui catalog cu
produse sau sondaje on-line.Pachetul de baza Joomla! este conceput pentru a putea fi
instalat cu usurinta, chiar si de non-programatori.Majoritatea oamenilor nu au
probleme cu instalarea softului nostru, dar oferim si foarte mult ajutor incepatorilor.
Avem o comunitate activa, in crestere, atingand peste 40.000 utilizatori si
dezvoltatori prietenosi pe forumul nostru, gata sa va ajute.
Odata Joomla! instalata si functionala, este foarte simplu, chiar si pentru utilizatorul
non-tehnic, de a adauga continut, actualizare imagini si administrarea datelor sensibile
care ajuta la functionarea optima a organizatiei sau companiei voastre. Oricine avand
cunostinte primare de MS Word poate invata cu usurinta sa administreze un site
Joomla!.
Printr-o interfata web simpla, veti putea adauga foarte usor stiri, articole sau
declaratii de presa, sa administrati pagini cu detaliile angajatilor, oferta de munca,
imagini cu produse si sa creati un numar nelimitat de sectiuni sau pagini pe site. Puteti
incerca demo-ul nostru aici, pentru a vedea pe viu despre ce este vorba. Imediat dupa
instalare, Joomla! se descurca de minune cu administrarea continutului necesar
dezvoltarii site-ului vostru. Pentru multi utilizatori, insa, adevarata putere a Joomla!
consta in framework-ul care da posibilitatea miilor de programatori din intreaga lume
sa creeze add-onuri si extensii extrem de puternice. Iata doar cateva exemple din
sutele de extensii, oferite gratuit prin site-ul nostru:

Constructor dinamic de forumuri

Directoare economice sau organizationale

Administrare directoare

Galerii de imagini si multimedia

Solutii e-commerce si cos de cumparaturi

Calendare

Software specific blogurilor

Servicii directoare

Stiri prin email

Instrumente de colectare si raportare a diferitelor date

Servicii de inscriere

si mult mai multe...

Puteti gasi mai multe exemple in directorul nostru cu extensii, mereu in crestere.
Pregatiti-va sa fiti uluiti de realizarile comunitatii noastre de programatori si
dezvoltatori! Multe companii si organizatii au cerinte care depasesc cu mult oferta de
baza a pachetului Joomla! sau extensiile gratuite.
Din fericire, Joomla! ofera un framework foarte flexibil, permitand dezvoltatorilor
sa creeze add-on-uri sofisticate si sa imbunatateasca Joomla! in nenumarate
modalitati.
Folosind frameworkul, dezvoltatorii pot realiza cu usurinta:

Sisteme e-commere integrate

Sisteme de control al inventarului

Instrumente de raportare a datelor

Cataloage cu produse, personalizate

Sisteme de rezervari

Interconectari intre aplicatii

... sau orice alt tip de aplicatie potrivita nevoilor lor

Daca organizatia sau compania dumneavoastra angajeaza un dezvoltator Joomla!


sau contruiti o aplicatie in jurul frameworkului, veti avea un produs care nu va fi
afectat de legile de proprietate intelectuala sau drepturilor de autor.
Puteti afla mai multe despre dezvoltarea cu ajutorul frameworkului Joomla! in
sectiunea dedicata programatorilor. Frumusetea Joomla! consta in faptul ca puteti
folosi frameworkul nostru pentru a va personaliza aplicatiile intr-un mod cat mai
familiar si flexibil.

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA APLICATIE
Management liceu este o aplicatie care gestioneaza elevii, clasele, disciplinele
de studiu pe ani de studiu intr-o unitate de invatamant preuniversitara conform
normelor si metodologiilor in vigoare . Aceata se poate instala pe orice calculator sau
server web indiferent de sitemul de operare.
Aplicatia foloseste ca interfata cms-ul Joomla. Joomla are doua interfate si
anume , una numita front-end unde practic se pot vizualiza articolele in functie de
nivelul de acces , accesand-se direct pe domeniul ml.piba.ro si back end-ul o interfata
web simpla, unde putea adauga foarte usor un articole sau sa realizez legatura dintre
un fisier extern si un meniu . Accesare panolui de configurare ( back end-ului) se face
la adresa http://ml.piba.ro/administrator .
Toate meniurile din aplicatie si submeniurile sunt legaturi la articole si la
fisiere externe , fisierele externe fiind coduri html si php care genereaza dupa cum o
sa vedem formulare, statisitici, rapoarte, etc.
Aceesul la resursele aplicatie se realizeaza cu ajutorul conturilor, utilizator si
parola, aceste conturi fiind ierarhizate pe doua nivele inregistrat si special . In functie
de nivelul pe care este setat utilizator poate utiliza anumite resurse ale aplicatie .
INSTALAREA CMS-ULUI JOOMLA
Pentru instalarea aplicatiei avem nevoie de un server web cu suport php si are
instalat un server mysql si ftp . De asemenea avem nevoie de doua baze de date si de
un cont de acces ftp pe directorul root al aplicatiei. Pentru instalarea interfatei avem
nevoie de un kitt de instalare joomla care poate fi descarcat de pe joomla.ro si
eventual de traducerile in limba romana a front end-ului si back end-ului. Dupa
descarcarea kitului acesta se urca pe serverul web in directorul root .
Instalarea propru zisa a CMS-joomla se face prin intermediul unui browser
parcurgand urmatori pasi :
Tastam in browser: ml.piba.ro , si instalarea Joomla incepe cu pasul 1: Alegere
limba. In lista mai jos este si limba Romana, dam click pe ea si click pe Pasul
Urmator sus in dreapta.

Pasul urmator al instalarii Joomla, (Verificare naintea instalrii Joomla! 1.5.8


Production/Stable [ Wohnaiki ] 10 November-2008 23:00 GMT), face diverse
verificari ale sistemului. Primul grup de verificari, sunt cerintele minime necesare
rularii site-ului, daca unul din ele este cu rosu nu vei putea trece mai departe. Al
doilea grup de verificari sunt recomandate pentru limbajul PHP, dupa cum vedeti una
este cu rosu, asta nu inseamna insa ca Joomla nu va functiona.

Daca dezarhivam direct pe server, se poate ca sa nu avem drepturi de scriere,


asa ca de cele mai multe ori, fisierul configuration.php nu se poate crea. O sa primim
un mesaj de avertizare:

Pasul urmator, Licenta, ne sunt explicate conditiile sub care Joomla este
distribuita. Dam click pe Pasul Urmator sus in dreapta.

Urmatorul pas este foarte important (Configurarea bazei de date), aici


trebuie sa fim foarte atenti, daca introducem o data gresit, nu se va putea face
conexiunea la baza de date .
Tipul bazei de date: lasam mysql
Numele serverului: localhost; atentie, pe unele servere, numele serverului nu
este obligatoriu localhost, aveti aceste date de la provider-ul hostingului.
Numele de utilizator: root; local este implicit root, pe un server online este
foarte posibil ca numele de utilizator sa fie altul, aveti aceste date cand ati
activat contul de hosting, sau va puteti face singur un user daca aveti
drepturi.

Parola: introducem parola userului introdus mai sus care are acces la baza de
date .
ATENTIE un pic la Setari auxiliare, prefixul tabelelor, default Joomla pune
jos_ insa va recomand sa schimbati cu altceva din motive de SECURITATE - exista
injectii pe MySQL care folosesc faptul ca tabelele voastre incep cu jos_ , daca ai
schimbat insa extensia nu mai ai de ce sa iti faci griji.

Pur si simplu inlocuim "jos" cu altceva, nu este obligatoriu sa tineti minte


literele introduse acolo. ATENTIE sa nu uitati _ dupa cuvantul adaugat.
Urmatorul pas, Configurare FTP, putem lasa foarte simplu pe Nu. Daca
instalam pe un server online, este bine sa configuram si aceste optiuni; un motiv ar fi
ca odata instalate extensiile, nu o sa avem probleme de drepturi de scriere pe acele
foldere, un alt motiv este ca cineva care nu stie contul de FTP nu va putea instala
extensii din partea de administrare. Sa avem grija insa daca le completam si nu mai
stim contul de FTP, nu o sa poti instala extensii - totusi putem dezactiva acesta
optiune din fisierul configuration.php [var $ftp_enable = '0';]

Urmatorul pas, Configurare de baza, aici adaugam un nume la site, acest


nume va apare in titlul site-ului asa ca il alegi si tu in functie de nisa pe care ai site-ul.
Adaugam si adresa de email (local nu are mare importanta), pe un server online are
pentru ca este adresa la care vei primi instiintari de la Joomla cand un nou user se
adauga in site.
Parola administrator; local putem pune "admin", deoarece default userul este
deasemenea "admin" si iti va fi mai usor. E bine ca sa schimbam parola cand instalam
sau mutam site-ul online, schimbam si userul de administrator din admin in altceva,
vom sta putin mai linistiti pe probleme de securitate.
Instalare date monstra, restaurare sau migrare continut backup; apasa pe
butonul de instalare date mnstra astfel Joomla! va adauga continut in site si iti va fi
mai usor sa te ghidezi.

Suntem aproape de final, si vedem in ferestra un text mare scris cu rosu, NU


UITATI SA STERGETI DIRECTORUL "INSTALLATION" - mergi in htdocs sau
in root-ul aplicatiei unde am pus fisierele Joomla si stergem acel director.

Daca fisierul configuration.php nu a fost creat, ATENTIE, in acesta fereastra


avem codul necesar sa il facem noi. Mesajul spune:
Fisierul de configurare sau directorul unde se gaseste acesta nu are permisii de
scriere, sau aa parut o problema la crearea fisierului. Va trebui sa incarcati
urmatorul cod manual. Navigati in zona de text, selectati codul si apoi copiati-l
intr-un fisier denumit configuration.php, pe care il incarcati in directorul
radacina al site-ului dumneavoastra.

Mai pe scurt, deschidem notepad, copiem

codul in el, il salvam

configuration.php si il urcam pe server in root.

Putem opta sa mergem in partea de administrator (back end), la adresa


ml.piba.ro/administrator, unde trebuie sa introduci userul si parola aleasa, userul va fi
admin, parola cea aleasa de noi mai devreme.

Interfata back end de administrare a aplicatiei Joomla

Interfata front end a aplicatiei Joomla

INSTALARE SI CONFIGURARE FISERELOR COD SURSA


Pentru instalarea fisierelor sursa care reprezinta baza tuturor formularelor,
statisticilor si rapoartelor care vor aparea in front end avem nevoie de urcarea acestora
pe server, pe root, intr-un director .
Asadar am ales ca acel director sa se numeasca aplicatie. Ne conectam cu un
client ftp, de exemplu FileZilla, cu ajutorul uni cont (utilizator si parola) care are
acces la root-ul aplicatiei . Dupa ce ne-am conectat creem un director numit aplicatii
dupa care copiem toate fisierele sursa in acesta

Dup ce am copiat fisierele sursa, in directorul aplicatie din directorul root,


trebuie sa configuram ceea de a doua baza de date (ml2) care contine tabele i
inregistrari cu elevi, clase, discipline, medii cu care va lucra fisierele cod sursa .
Creem a doua baza de date cu numele ml2 dupa care configuram fiserul
conect_db.php care se afla in directorul aplicatie .

Trebuie modifcate datele numele bazei de date, serverul unde se afla baza de
date, utilizatorul si parola cu care se poate accesa baza de date . In continuare trebuie
rulat un script , care populeaza baza de date cu tabelele necesare porniri aplicatiei,
care se afla in acelasi driector aplicatie si se numeste set_db2.php . Acest script se
ruleaza dintr-un browser (Firefox) prin accesarea sa prin calea absoluta si anume
ml.piba.ro/aplicatie/set_db2.php . Scriptul va genera un mesaj text unde va afisa daca
tebelele au fost create sau nu .

Dupa executarea scriptului set_db2.php recomand stergerea acestuia din


directorul aplicatie .

CONFIGURAREA MENIULUI PRINCIPAL


Pentru a putea folosi interfat front end avem nevoie de configurarea meniurilor
astfel incat fiecare meniu si buton sa fie o legatura externa a unui fiser cod sursa la
interfata joomla .
Pentru aceasta trebuie sa ne conectam pe interfata back end a joomlei cu
utilizatorul si parola de administrator setate la instalare .Dupa conectare , mergem la
meniul back end-ului si alegem optiunea Meniuri si de acolo alegem Main Menu .

Se va afisa componenta meniului si un alt grup de butoane care ne ajuta sa


modificam structura acestuia, adica adaugare, modificare, sterge poziti in meniu . De
asemnea de aici se publica sau nu meniul creat .

Meniul principal Main Menu are urmatoarea structura :

Meniul principal contine sase butoane principale Home, Elevi, Rapoarte, Acte,
Setari si Ajutor care reprezinta ori un separator, adica la actionarea butonului gereaza
afisare submeniurilor, ori un articol la actionarea afiseaza un articol . De asemenea
petru fiecare buton se poate selecta ce anume sa afiseze din celelalte meniuri . In
joomla fiecare meniu creat genereaza un modul de unde se pot configura parametri
meniului respoectiv .
CREAREA UNUI BUTON IN MAIN MENIU
Dupa ce am selecta meniul principal Main Meniu mergem la meniul din
dreapta sus si apasam butonul adaugare

La pasul urmator ne alegem ce fel de tip vrem sa fie butonul . Am ales


Inglobare deoarece vreau sa creez butonul Atribute unitate .

Dupa alegera tipului de buton trebuie configurate detalii element de meniu si


parametri acestuia si anume:
Detalii element de meniu :
Titlu Numele care dorim sa apara pe buton ;
Element parinte elementul parinte al butonului ;
Publicat Alegem daca va fi publicat sau nu ;
Nivel de acces nivelul de acces la care este incadrat butonul
La clic, deshidere n daca se va deschide in fereastra parinte sau intruna noua, cu sau fara instrumente de navigare ;
Parametri baz :
URL-ul ambalajului calea catre fisierul extern pe care dorim sa il
deschidem;
Bare de derulare Arata sau ascunde barele orizontala si verticala de
derulare ;

Parametri avansai :
nlime automat nlimea va fi setat automat la dimensiunea
paginii externe. Aceasta va funciona doar pentru paginile din
domeniul dumneavoastr;
Auto adugare Auto adugare::http:// va fi adugat implicit doar dac
nu detecteaz http:// sau https:// n URL-ul furnizat. Acest lucru
permite dezactivarea acestei capabiliti;
Parametri sistem :
Titlul paginii Text ce va fi afiat ca titlul paginii. Dac nu se
completeaz, se va folosi un titlu implicit
Arat titlul paginii Arat/Ascunde titlul paginii
Prefix clas pagin Un sufix ce va fi aplicat claselor CSS ale paginii,
acest lucru permind personalizarea stilurilor pentru pagin
Imagine meniu O imagine mic poziionat n dreapta sau stnga
elementului de meniu. Imaginile trebuie s fie n directorul
images/stories/
SSL Activat Selecteaz dac acest link ar trebui s foloseasc SSL sau
nu, precum i URL securizat pentru site

Dupa ce am configurat parametri butonului alegem din meniul afisat, in


dreapta sus, butonul Adauga . Butonul Atribute unitate a fost adaugat in meniul
Main Meniu si are legatura externa la fisierul atribute_unitate.php din directorul
aplicatie aflat in root-ul site-ului.