Sunteți pe pagina 1din 58

CONSULTING•PROIECTARE

mYRts,to, luluiluctE5P,

C ONSTRUCTII

T2rn

10+01

osu rzs4

ro

21.2t03PLOIEEM • TEL P•0) OW122t0 4 .

F

ma CAM. MR WW1

NR.

Project =0/13968 Faza:.PU.G. Beneficiars CONSILIUL LOCAL AL CCLUNEI TARGSORU VECHI Denumirea proiectulul.: PLAN URBANISTIC GENERAL AL C MUNK. TARGSORU VECHI

-

• MEMORIU GENERAL •

DIRECTOR GEYERAL

DIRECTOR PROECTARE

COORDONAT6R CTA

VERIFICAT

SEF PROIECT

ing.Dabija

Bogd

ing Dtru

Barbulescu

arb.Grigoiescu Ilia

aria.Radulescu

Dtiihai

axia.Damian Laria

DATA

me••••••••

■■•=1111,••••••• ■■•••••••

SC. CONSPROIECT SA. PLOIds6TI

MEYORIU GENERAL

BCRDERCU - DE

1. IIIQODUCEEE

KASE SCRISE -

Project = 94/13968

PLAT, URBAiiISTIC GEiJERAL COLUNA TAxG6uRU VECHI

1;1. Datd - de recunoatexe a documenta0.ej 1.2. Obiectul lucrarii

1.3. Baza documentary

Q2ADZUL ACTUAL, AL BEZVuLTARII

teiitori6 ----

2.2. PotenO.alul economic

2.3. Popula0.a

2.4. Organizarea

2.5. Zone func .O.onale

2.6. Problem@ ale mediului

2.7. Ecbipare edilitara

2.8. Disfuncte-ionalitai

2.9. Necesitai §i op0.uni ale populaiei

i a transporturilor

3. pROPUNEid DE URGANIZARE URBANISTICA

- - fundamentals a propunexilor *i reGlementdmilor cuprinse in PUG.

3.2. Evoliqia

3.3. Dezvoltarea activitailor economics

30. EvoluO.a populaiei

3.5.

3.6.

3.7.

3.d. Fondul de locuit §i orsanizarea stluctuxala a zonai de locuit

3.9. InstituYii publice spatdi velzi publics, amenajari sportive ;

3.1o. Dezvoltarea ecbiparii edilitara

prioritdtd

Organizarea cilculaciei *i txansporturilor

Zonarea func -c;ionala §i stabilimea intravilanului

Plotecia mediului

3.11. Reglementaxi

//

3.12. Obiective de utilitate publicd 3.13. Concluzii ; mdsuri in continuaxe

4 ALaa_

An(ixa 1 — Populaia activd pe sexe gi xamuri ale economiei Anexa 2 — Populaia activd pe sexe, ramuri ale economici

Anexa

na'gionald gi

dupe sectorul economic al locului de

munca pe localitd0A 3 - Popula0.a inactivd dupe situa0.a economicd pe sexe gi

Anexa 4 — Populacia pe drupe de vaxstd, sexe gi localitd0_

Anexa 5 - Gospodaxii ale

al celor active al copiilor Anexa 6 — Cladixi de locuit cladixi cu alte destinaie gi

popula0.ei dupd numJ.rul de persoane

cladixi cu unitaci de locuit in comun

Anexa

7 - Locuine dupe modul de ocupare pe localitaci

-

Anexa

Locuin'ge pe forme de pxoprietate

Anexa 9 - Lista agen0.1or economici

5. TBNA DE PROIECIAitE

7. NETA DE B.UNLiviv.ENTARE FEliOLOGICA

-

-

-

CONSPROIECT StA. PLOIESTI

NIENIORITJ_GFNFRICSi.

1.

INTRODUCFRF

Pr.,nr .4/13968 Plan urbanistic general

corauna T6rgpru Vechi

Date_q_recunoavtiorq a documentatiei

1.1.1. Denumirea lucr=3rU : Plan urbanistic general comuna TARGSORt1 VI CHI : Cons iliul local comuna TARGSORU

Beneficiar

Proiectant

: SC CONSPROI1CT SA Plc ie pti

1.1.4. Data intocmirii documentaie•i

Nov

1997

Obiectul lucrarii

Prezenta docurnentatie se Intocmegte In baza comenzli

Consiliului local al comunei Targporu Vechi pi a contractului

(in

proiectare nr

acijunilor

de

4/1396B

pi are ca scop stabilirea oblectivelort

gi ra6aurilor do dezvoltare a comunei pentru a perioadLl.

5 lo ani, pe baza analizei multicriteriale a situatilei

existente . Documentatia

regulamentul local de urbanism.

va fi utilizatg. impreung.

cu

1.3. Baza dDeumentar6

La baza Intocmirii pre entei documentatit a stat

urmritorul material documental . :

pr nr lo/12o22

urbanistic general elaborat

corn

irgporu Vecht CONSPROIECT SA in anul 19900

planuri topografice 1:5000 1:25000 existentc

completate de c5.tro

la data elaborririi TUG pi

proiectant in

pe teren, In rri?io Lira

urma deplas6rilor

planuri 000T Prehova

date culese do la DirecVia Jude - tAang de Statistic?i.

de la Consiliul Local pi de pe teren.

Ifietodologie de elaborare u 1uor6rilor de urbanism

a IALP AT Planul do amenajare a teritoriului :iudeean Prahova pr.nr. 264 elaborat de URBANPROTECT in anul

1995e.

Legialatie in domeniul urbanismului gi arlenajdrii. teritoriuluit

2. ST.ADIUL _ ACTUAL _ AL

2.1. Relalii in teritoriu

2.1.1. Flomente ale cadrului natural

URBANISTICE

Relieful

Zona cornune i Targgoru Vechi face parte din unitatea morfologica: denumitii Campia Ploiegtilor, care constitute cadrul

natural de ansamblut Campia Ploiegtilor este o campie

cuprins'Zi

in •marea unitate geomorfologicd a Campiel Romano, subunitate,

a campiei subcolinaret In zone comunet Targgoru Vechi se prezintd ca o eampia

inaritg, relativ netedd, alcrItuit5. din pietriguri„ aduse de

Prahova

r;i. depuse amb forma unui mare con de dejeciet Acest con aluvionar, cunoscut sub numole do campin

piemontang. a Flo ie gtilor , se pre z lat5. sub forma snot pa lnii ce

acoperd. o suprefa. de coat Coo lure. Directia do cEidere l acestei suprafete este nord — vest catre sud—eat.

inclinar.el ).

de

Prahova a depus material.ul aluvionar, peat() o pilturd covente ondul4ii, care

argile gi argile marnoase cu

constitute fundamentul acestei

cam Ai.

Geoloeis

Cele mai vechi forrnaij iix it ce spar in regiunea

conulu,

de cle.jecie aunt depozitele pliocc le, Paste care s—a depus materialui aluvionar eterogen, ce lonstituie conul propriu—zis al. Prehovei, precum i crizonturil'i de terasii sau campii aluviah , t Carac teris Mica principal. a aces tor

aleraurilormaiprin.°ipale

depozite, este structura incrueigatil a materialului aluvionar, care este spec if led de pune rilor to.ventiale t Ace a te depoz Ito

aluvionare aunt conatituite in procent ridicat ( coat 75%) •

din nisipuri, pietriguri gi bolov6 Aguri cu frecvente intercals

de argil() gi prafuri.

o Date climatice Clima in zona Tg.Vechi, este temperat continental

cu maxime in timpul verli de + 39 ° ,4 C gi cu minimo in timpul

icrnii pang la — 30 0Ct Date is climatico care caracterizeaza regimul climatic

in zona cnrcetat6 aunt urmritoarelo

1.

Tem2eratuu

temperatura medic anual6 este de 10,6 °C

temperatura mini ,a abs olutg w — 30 °C

- temperatura maxima absolutil =

39 ° C

2 t Media precipitati iilor trimestriale este urm5itoarea

- iarna io5,9 mm

- primtivara — 133,3 mm

- vary — 211,3 mm

Precipitatiile medii anuale = 599 mm

Vdnturile predominante :aunt din sectorul nord— estic

toamna

132,o mm

cu un procentai de 14,9% gi estic 13,3 " 4t Gradul de seismicitate este VIII ( opt).

R:,,leaun hidr2Eraf 106 Principalul curs de apI co str6bate teritoriul

Tg—Vechi este raul Prahova Raul are debit permanent, variind in funcOR de anotimp ii precipitatii. Cu ocazia precipitatiilor abundento g i de mai lung6 durat 3—au inregistrat debit° exceptionale

care au generat iegiri din matc6 inundares unor terenuri relativ intinse, mai ales in zona 3 atelor 8t6ncegti gi. Zahanaua

Varna)

Debit redus are in

per oade de secetrt (vary gi

PertAtrul comunei estc: str5,1A.tut gi de iazul Leaot 3,

care de fapt este un canal deriva din Prahova, in dreptul

comunei Nedelea, avand o lungime• (1 40 km pant" la viirsarea sa

in zona de confluenVI a Prahovei cu Teleajenul. Leaotul are debit variabil in functiie de cel al

Prahovoi gi spa se era folosit5. in mare parts la culturile

iv iga to

In vatra satulul Tg.Vechi, igi are obargia

Pr! Viigoara„ cu un debit - redus is incePut in cursul superior) crescand apoidatorit6 numerortselor izvoare ca spar pa toaVi.

lungimea sa, panil la v6rsara in Trahova. Ca forma de ap5, stagnatli, se intalnegto elegteul

din sudul satului TgtVechi# in imEdiata apropiero a malulut

drept a pr., Viigoara., Sato1 Strejnic — nu este strilb5,tut do nici un curs

de spa. Panza freatic6, so af15 is mare adancirne , in baza

depunerilor de pietrig- Adancimea stratuloi acvifer, so af1a is paste 2o m #

tar debitul este in d irect5 leg5.turii cu regimul precipitaV11.lor,!

Astfel in lunile secetoase, scade uneori pang. is disparilje, .Vitor.

tar in anotimpurile ploioase; cregIA sim inut redus de sriruril Apa este potabila cu un cont e

satisfdca'nd in general novoile popula - 0.ei locale.

Cons id evqiuni hid r(21:.9 ologice Prim fora:iele executate de diferite intreprinderi# a—a secs in evident i. 5 exif.iten . a mai multor strata do apii,

cantonate in pietriguri gi bolov5n:.gurile conului de dejecie

al raului Prahova. Adancimea is care se isc aceste straturi acfivere

deprinde de stratifica-0.a intalniti care este caracterizatil printr—o agezare lenticular 5 de at: aturi permeabile ai imperm.4.7abi

is adancimi variabile.

Rezult5

ca in conul dec ,.:- ijecO.e al raului Prahova

stratele acvifore, nu formeaza ori , onturi continui, ci constituic lentil° de 81)5 separate prin orizonturi subtiri gi inguste. Analizele de laborator i.nd ice o apri co se incadroaz 5

inli:r.iteleadmisibiledepotabilitate.,

Complexul industrial de la Brazi respectiv StCq

t C., r.ITRNOBRAZI se alimenteazii cu apti potabilgt gi alcgtuiesc doug fronturi de

ce

PETROBRAZI gi S

industrialg d

captare situate ( in continuare) la nerd de satul Tge,Vechi intre

rata Prahova gi pr

in pu - Ori foratc,

Leaott.

Alimentarea cu apti. a locuitorilor comunci TgoV6chi ( sat Tg t Vechi gi Strojnic) se face in prezent din stratul freatic, prin intermediul fantanilor Virgnegti, care constitute Bursa actualg de alimentare cu apa a locuitorilor comuneit In satul Streinic este exccutati gi alimentare cu apt in sistem centralizat dinar—un forai de adancime aflat in contrul

satului in cadrul go:.3podilriei de apge Nivelul hidrostatic in fantant se intalnegte in

general - la adancimi cuprinse intro 3,7,10 me, ( satul Tg eVecht)

gi 20— 25 m ( satul Streinic)

Se remarcg in

ultirnil riclicarea cotes ape

freatice in zona sotelor Stgncogti gi Zahanaua, data fiind

apropierea fa . 0 de raul Prahovat

t Date_aeotehnics Din cercetririle fgcute pe term, rezulta Cl teritorla comunei Tg Vechi, se caracterizeazJ morfologic printr—un relief

de campie ugor Inclinat sere S t i?. Aspectul terenului, est , in general plan gi Pen tru ind icare a lite lo;; cI gi care° te ristic tie

geotehnice ale terenului din cu.pri.,sul teritoriului comunel

Tg t

Vechi s--au analizat date le Turn ':.zate de foraiele existents, cond itillor de fund are la

iferite objective

exec utate • in zona, pen tru s tab ilir

d

Din interpretarea acest , r date se constatil structurallzona cercetat5. este rep 'e zentata prin. aluviuni„ pietriguri W bolovgniguri, care su :yin is suprafatal. pilmanturi

argilc,:ase ( argile, argile prg.foas prafuri argiloase, argilo

n.isipoase)

Complexul orgilos are grosimi cuprinse inure

2,oc 2,5o m aatul Tgjechil In satul Streinicp pietrigul apere imediat duPi

solul vegetal, avand grosimi do 2o Illo,

0/

Stratul de pietrig cu bolovgnig este presat ,

avand o capacitate portant6 mare. La proiectare, se va lua in considerare:

prozontand

- aeismicitatea de gradul VIII (opt)

- adancimea de inghots de 0,85 m sarcinile date de vant gi ziipadd

7o kg/mp Vii. gz loo kgimp.

gv Tor61'1,11 este in cea mai mare parte bun de construitt favorabile pentru amplasarea construciilor.

Solurill

In N(YPA de fundamentare pedologic6 a resurselor de.

sol intocmit6 do OSPA Ploiegti pentru corn Targgoru Vechi aunt

evidentiate urm6toarele tipurt de clol grupate pe criterii

morfologice as 1.CERNOZIOM CANiBIC

2. RENDZINA TIPICA

q.NIC

3. RENDZINA CAMBICA 4. RENDZINA LITIC A 5. SOL BRUN ROSCAT TIP:11) 6. SOL BRUN FUMEZOBAZIC TIPIC 7. SOL BRUN EUMEZOBAZIC MOLIC 8. SOL BRUN EUMEZOB.AZIC RISBDZINIC

9. SOL ALUVIAL TIPIC

lo. SOL ALUVIAL NIOLIC

11. SOL ALUVIAL GLFIZAT

12. PRO TOS OL ALUVIAL TIPIC

Starea de calitate (fertilitate) a suPrafotelor

agricole se prezint5, astfel ( In procentole din total) :

clasa a Il—a — Teronuri de calitate bona' — 61,5%

-

-

Terenuri do calitate. miilocie — 34,2%

4,3%

clasa a III—a

Clasa a TV—a Terenuri de calitato s1ab5.

VttzfLtal,ia Se incadreaz5, in zona p6durilor de foioase subzone dd

silvostep:it Veget40-a intalnitbi este alcrituitg. din stejat, ulm v

frastri•PloPlalternandcuvegetatiaierboasg.Inlun;raului

Prahova cresc 1i asente mot de arbori•— salcic, plop, arbu*ti.

audeli,u11.4

Incad rare a Comuna Targporu Vechi ( Ate situatii partea de suc17-171:!st 5 km fats do

a judetului Prahova, fiind situat. as distanta de Ploiegti pe drumul national DMA 1:,ucuregti Ploiepti Brat:.3ovo, Legg.tura cu orapul de repedinta a judetului no face. prin DC 11, Nu existgi leggtura directi pe calea ferat5., con mai apropiatti garii, CP filnd gars Crangul lui Bot pe 1inia CF Tloie

A . 4

Turgovigte•

Comuna se invecineazil cu:

la nord com.Ariceptii Rahtivani

— in vest com.Milnegti

gi Brazi

in sud corn.

— la est com. Brazi pi oragul Ploiepti s e situeazii In cate.:: ,;oria comunelor

Ca m6rirne, comuna mijlocii, avand un teritoriu admintstrativ de 4847 ha pi o

populatie de 82 79 locuitort in 01 0 01.1997"

C

2 1.3 . Comuna rivargorul Vechi are patru sate components :

Tncad rare a in tnritoriul adminia trat iv al

orn

r!,

- repedinta de comunil sat Streinicu

sat Tdrgporu Vechi

sat St5ncepti

sat Zahanaua

Cele patru sate cunt amplaaate dispersat In teritoriug

gi. Zahanaun fiind aproape

daub. dintre ele Targgorul Vechi

unite. In teritoriul administrativ al comunei se gases° alte zone cu constructii pi amenajairi existente, care formeazii trupuri

distincte in intravilan. FoIosinta actuala a te . :Atoriului comunei, conform

datelor

lucrare

nivelul anului 1989 cand s—a fa'cut ultima urmiitoarea

cadactrale,

delintretinre ra cadastrult, este

Suprafata agricola

Paiduri

Ape Constructii

- Drumuri pi CP

- Neproductiv

4099 ha — 134,6

396 ha — 8,2 c /r

110

ha — 2,3 %

182

ha — 3, 8%

1

4

)9 - ha — 1, 13/4

ha

Total terito lu

4847 ha -

100%

8 —

2.2. Potenlialui e2onomic Comuna es to s ituata an zona d e campie, favorabilti practicarii agriculturii in special ramura cerealierr.t., In Comung ru functionat C.A.P. ci ItAtS t inainte do 1989.1 tar in prezent so continua aplicarea Legit 18/91 pe intreg teritoriul comune i. In d.pcurnen tat ie a foot anexatg. lista principalilor agenti oconomici intocmitg. de Conciliul local al comunei (existentei in 1997 ).

2.2.1. Activitili do tip

In comung' nu existg

industrial

2,x do construc:iii,

do tip industrial,ci Boar

catova mici societgti particularo co se pot Incadra la "micg induatrie" cum cunt:

— SC "ARKANSAS Ihif.PFX" tampliirie

— SC "ARTLEMN INANOIL" tampigrie

— SC "IvIALINA IMPEX" t T

— SC "VARIAN"

SC liCRi?APRERi?S" mplairie stil

pograf i.e

p;Inificatio

2.2.2. Activitqi. asric' 12 4, zootehnico

Fertilitatea bung. a tor nurilor agricole a determinist dczvoltarea activitritilor agricole care in prezent se deufggoari in. cateva societiiti comorciale, po::.derea avand—o insg• gospod6ri.110 individuals. 13e altfel, faptul ca. :o86 ha din totalul de 4099 ha suprafaV agricolg. rospectiv 74% din total) reprezintg. proprietate zr ivatil a persoanelor demonstreazg. cob afirmate mai sus, Unitgtile cu profit, agricol din care de rapt uncle presteazg munci agricole pentru persoanelo fizice i asociatii f5.rg. as aiba decilt partial in,proprietato terenuri aunt:

S.C."AGFNISIS"

- S.C. "AGRINDCOM"

— S.C. " AGROMEIC AGROS TRFJNIC"

- S.C. "ALFA 93"

— S.C. "AGROPI.3.0DANEX'! " ATLAS"

S!C• "LIBTRTATEA" Sc! Co "VIITORUL" S.C. "VENUS" "VIISOARA"

Socie tatea "C3RES " ca avea gi pron.], agricol, cu

cca. 7ooha teren in proprietate l th ,7 gi profil zootehnic t in prevent este in curs de lichidare jau dezmembrare t desfilguriind o slabti activitate gi aceea nurnai domcniul Conditiile pecioclimaticn sunt propice dezvoltarii culturilor cerealiere : grau, sectrg, precum gi lagumiculturii:

sfeclg, carton., Vegetaja zonelor impg.durite t aflate sub adtainistrarea Ocolului Silvia PlQ1egti 7 este compusg din : stejar, Lam, frasin,

arbugti ca: alunul, pgducelul gi vegetatia de pggunee, Structura fondului funciar agricol este urrn6toarea,

31 d ecembrie 1995:

.Arabil

3952 ha 96,4 %

m irigat 232o ha

Priguni

132

ha

3 9 2%

liYanee

3 he

1,0%

— VII

7

ha

2, o%

Livezi

5

ha

1,0 %

TOTAL AGRICOL 4099 ha

l00% •

Numa'rul de gospoda'rii din cornuna is recensEmantul &In 1992 ( ultimul) era de 2186 deci rezult5, in medic a suprafaVi.

agricol6 de 1,87 haigospoda"rie faV6 de media pc iudel; de 1,37 he] gosp. gi cea pe tare de 2,28 haigospodririet Productia totala a principalelor culturi in anal 1995 a font urralitoarea :

- Grau gi secaral — 4479 tone —•Parumb boabo 4587 tone

Cartofi

— 930 tone

- Sfec16 do zahg.r 75o tone

. 0fectivele do animate la 31 dec., 1995 au fast:

Porcine

Bovine

148.3 capate

26771 capete

- l c

- Ovine 07Laprine Pgsgri

&AO

- 2278 capete -. fo5oo capete

Zootehnia este practictg numai in gospodgriiie indivi- duale, in afar de SC "COMPORSAU or este in activitate, fiind Prahova. in prezent singurul producgtor de carne de porc din judetul

silviculturg Popula a fast - 0.a d© active 8 a comnei ocupatg in a

ceea ce reprezintg 22,2 % din tot lul populatiel active.

gricultur pi

g

36 persoa

e

la nivelul anuluj 1992,

1 .111111 _ 212 d dr~a'nita 22111221_21 publice eAstente in comung aunt:

41 )• Saul dIE24112121

veche gi

gi politie

-.11tiogria_t_22111.12 functioneazg intr-o constructio im proprie pentru activitatea do administratie Pobliog

agli de

mai are

cultural.

- Scoala generalg clasole clasg

3 laboratoare.

- in

stare bung - 18

CISIS21 _ 221111r1;

cradire un singur anga.i a t la bibliotecg.

in 5' tare bung ; in prezent

olgdire in stare bung - aut112227 _ 202s necesarg clgdiro

- 4 still de c. as

yaard al brutgrIt

noua® clgdire algturatg cgminului

asiguratextindere a

IYI,Egaaha_glstralt„halagl - partial clgdiri mai vechL, in stare relativ bung gi partial constructii noi, unele cu caracter provizoriu ( chiogcuri, bargcimetalice)

proprigtate particulars.

Coate sent

b). SatuLTAraoru Vechi

-

bung - lo agli koala de clasg _ generalg ( doug corPari 0 olgdire) - in 3tm ,6 1 laborator. GrgdiniII - in stare bona

sgli do clasg

- Magazine _ nlimentare 2imgrfuri _ industrialt

- 1 cimitir necesitg extindero

c)0, Satul Steince2ti

Scoalg gen e ralg Grgd in ilng ., 2

2 f.- 4 di

de clasg c 15d ire amonai at6

lgd ire amenajatg

dc clasg

ne ces I g extindere Maaz ine diverse - pv -tic ulare

_ uman

d ). Satul Zahanaua

Eacr3z in

zeneral

Cirnitir uman

S ituatia generalg a uni %L'tilar gap lare pe comuni 1992 gi in 1997 B e Prezinti as tfel:

19 92

6

1276

Unitati de inviittimant Populatia gcolarg

1997

6

1" 56

57

- Personal d didactic

57 scgdere marcatg. a populat ie

Se cans tatg

( cca. 2o%), cee a ce inseamng a ere gtere a med ie i de varstg gcolare papulat ie tota ie.

a

2.2.4.- Locuri de muncg.

Numgru 1 to tal de locuri de muncg in comung, conform

date lor transmise de primgrie, este de 452 d in care :

agriculturg + -

zootehnie

142

inviltgmant

- 57

- culturg

- silngtate

• culte

- dispenser

- 1

21

-

- 3

ve terinar - 2

admin is trat ie publieg - 14

- D is c

-

3

pagtg

convert

- 2

- 1313

prestgri sery ic

- 31 - mica indus trie + cons eruct ii -. 38

Avand in vede re numgru1 Papulat lei active gi acupate

de 3 769 pe rsoane ( date statistics parts lucreazg in aura comune i, gi Braz i.

), rezultg ca cea mai

rove tand in spe cia 1 sP re mare Ploio

12.

2.3. Porulatia

elements demorrafice i socials 2.3.1. Numarul i evolu ia 2221112selli

Populatia stabild din comund is inceputul anului 1997 era de 8279 locuitori. Din datele ultimului recensdmant efectuat in anul 1992 rezulta ca populatia era de

satul Strejniou

. 4960

7995 persoane, din care

satul Targgoru Vechi . 2134

• satul Stdncegti

• satul ZaharlaUa

715

. 186 Evolutia populatiei pe perioada de largd gi scurtd duratd este ilustratd in tabelul de mai jos;

Anui

Recess. Recess. Recalls

1927

6067

.72

1992

7995

+19

0- 1966

totald

Spot

652o

+1547

1993 1994 1995 1996 1997

8014 8o55 8142 823o 8279

+41

+87

+88 +49

Analizdnd tabelul de mai suspe perioadd de lunge

duratd, rezultd ca numdrul populatiei a avut o cretere importan-

g

td intre anii 1966 gi 1977, dupa care a Post stationary pdnd

in anul 1992, iar in continuare este ugor in cregtere. Structure populatiei pe sate, sere gi varstd este prezentata in tabelul anexd nr. 4. Din acest Label, int

Directia de statistics la ultimul recensdmalnt in 1992 remit de

urmdtoarele :

, rezulta

populatia dependentd (pang is 19 ani gi dupd 6o de ani) din cares

.

populatia tdndrd

.

populatia vdrgnicd populatia aptd de muncd Total populatia

-

3828

2 755

10 73

4167

2995

.47,9%

. 34,570

look

de muncd fa Se observd un prodent mai ridicat al populatiei apte

td de cel al populatiei dependent° , ca gi o proyortie mai mare a populatiei tinere fatal de vdrstnici.

— 13

2.3.2. Miqoarea naturald

miL/atorie Pentru o cunoaptere mai exacta a evolutiei populatiei este neoesard analiza sporului natural pi a celui migrator, pe baza datelor transmise de Directia de Statistiod a dude pentru anii 1992 — 1992;

Populatia

la ol.ol

Spor

natural

Spor

migrrw6or

legald

Total spor

1992 1993

8o12

8o14

+49

+55

.38

.14

+2

+41

1994

8

o55

+75

+12

+87

1995

8142

+47

+88

1996 1997 Spor

8230 8279

+36

+49

.

total

Iwo

+253

+262

Analizelnd cifrele de mai sus SG constatd ca sporul

in total ultimii al populatiei se inscrie Intro creptere lenta, inregistran 5 ani un spor de 3,35.

2.3.3. Structure salaria 4- ilor De ramuri ale economiei

LIaLL2Lale

Populatia activd pe sexe pi ramuri ale economies nationals este brezentatd in tabelu1 nr. 1 anexat la memoriu iAlmdrul acestui segment de

respectiv 42,170 din total.

populatie este de 3769 persoane,

Se constatd ca ponderea cea mai mare o au cei care

lucreazd in Industrie, constructii pi transporturi, respectiv 2 o79 persoane

55,2X din totalul activilor, de aunt intreprinderi induct

pi in comund nu

riale pi de transporturi. Din acest motie deplasdrile pentru muncd aunt numeroase, un numdr

tent de activi navetdnd zilnic in directiilet Ploiepti, Brazi Targovipte.

,

2.3.4. Resurse de muncd locale asicurare cu locuri de muncd Fatd de populatia aptd de muncd evidontiatd la oct.

2.3.1. de 4167 persoane, numarul activilor ocuuati est ne mai mic

pexsoa

e Cu 398

, ceea de inseamnd cd acepti 398 nuerau angajati in muncd la nivelul anului 1992 (nu neapdrat pomeri).

.1/.om.

Din evidentele primdriei rezulta cal La nivelul anului 1997 numarul somerilor inregistrati este de 54.

agricol

Resursele de munca locale aunt reprezentate de seotoru] si zootehnic, aotivitati oe se desfasoara in gospoda.

rine individuals

locurilor de munca aratat mai inainte is pct. 2.2.4. nu ofera posibilitati de asigurare deoat pentru o parte dintre activii domunei. Mai mult, o parte dintre aceste loduri de munca

0_ in cadrul societdtilor de profil. Numarul

existente aunt ocupate de aotivi veniti din alts localitdti ( navetisti care vin in comuna Targgoru Veohi).

2.4. ORGANIZAREA CIRCUIATIEI SI A TRANSFORTURILOR OsLanizarea dirculatillrutiere

Comuna Targsorul VecLi este situata in partea de SV ajudetului Frabove (Centura de Vest a municipiului Floiesti), si este alcatuita din satelet Strejnicu, Targsoru Vechi,

Zabanaua

si Stanoesti.

Teritoriul administrativ al comunei este strabatut

de urmatoarele cdi rutiere mai importante t DN 1, DN LA, DC 111,

DC lo5 si DC 98,

DN1A

porne,te din Bucuresti

Stancesti

(denture de Nord) - Vdleni

Maneciu

Floiesti

Bratocea (limits judet Brasov)

km 5o 000 . km 147 + 7oo

Stares de viabilitate este bung imbracamintea drumului fiind din asfalti beton de ciment

pavaj (1,910 km).

si

DMA si Centura de Vest Floiesti au capacitatea de circulatie depdsita corespunzator nivelului de serviciu in anul 1985 . 199o, datorita dezvoltarii industrials

a judetului care a dus is un grad de motorizare de 140. Deplasarile in zonele de retreads reprezinta un moment important din punct de vedere al capacitatii de circulatie

Traficul rutier pe drumurile nationale a Post studiat si analizat de I.P.I.A.N.A. Bucuresti.

DC 111 — porneste din Centura de Vest . Strejnic

Aricesti Rahtivani

km o+000

— km 27+2oo

Floresti DNL (Cap Rosu)

— 45

1.1

La km 2 + 561 interseoteaza DC

Intre km o + 000

km 3 + 5oo

lo5

parcurge teritoriul

Strejnicului, are stare build gi este asfaltat pe

Impietruit pe o,92o km.

2,58o km gi

De la km 3 + 5oo .

8 + 135 pe 4,635 — Strejnic

Stoenegti este impietxuit gi are starea de viabilitate media.

Pornegte din DC 111 (Strejnio) Targgoru Veotai DN LA

DC lo5

media.

km o + 000

km

7

+

o4o

sate asfaltat gi

are starea de viabilitate bung gi

La km

DC 98

3 +

loo intersecteaza DC

1o5A.

Pornegte din DC 111 (Strejnic) Negoiegti DJ to 1G

km o + Intre km o

+

stares proasta;

000

— km lo

400

000 2

+ 3oo este impietruit gi are

. intro 2 + 3oo 2 + 600 pe o,3oo km are imbrdcaminte asfaltica de tip greu gi are starea de viabilitate bung.;

Intre km 2 + 600 4 + Soo este impietruit gi are starea de viabilitate media

La km 2 + 3oo intersecteaza DI 1A.

Intre km 4 + loo

lo + 3oo este asfaltat (Strejnio

hegoiegti) gi are starea de viabilitate media la km

intersecteaza DC 1o3.

7 +

B5o

Panes la Negoiepti Si Brazi.

intexsectatea

DJ

lolG

traverseaza

looalitaVile;

INTTIRSKTIILW Intersectiile dintre DN LA

cu DC lo5 gi cu DU (Strejnio Negoiegti) nu cunt amenajate gi semaforizate.

De asemenea intersectia dintre DC 1o5 cu DC 111 (Strejnic).

98

In Stanoeti intersec-ciile dintre Dh lA cu strdzile tramei ma fore nu stint semaforizate gi amenajate coresounzator.

16

PODURI Pe DN LA

Podul de paste albia rdului Prahova din

Stancesti km 54 + 865 - are lungimea de 242 m

4,8o m a partii oarosabile, iar intro parapeti 6,00 m.

si latimea de

Este construit in

1967, are stare bung, der find

foarte Ingust (2 benzi), circulatia

(iota

ingreunata.

2.4.2, Trans ortul de Trans ortul de tranzit

Se face pe DN LA (Bucuresti — Brasov) prin St6ncesti

tranzit, marfal

si 06.16tori

Zahanaua Centura de Vest pe DN 1 prin Sinaia, sau pe centura

de nord pe DN LA (prin Valenii de Munte

Brasov).

In zilele de week end transportul persoanelor se face cu 6i3loace auto personale din Buouresti pe Valea Prahovei, Valea Teleajenului pe DN LA centura de Vest ( 'loiesti) DN 1

(Volea Frahovei) sau prin Ploiesti pe DN 1 . Centura de Nord — Vdlenii de Munte (Vales Teleajenului).

Trans -cortul de cglatori

Pentru 1ocalitdtile comunei Tdrggorul Vechi transportul de calatori se face cu autobuzele R.A.T.P. Floiesti cu traseul

31 pe ruta Ploiesti (str. Gh.Gr. Cantacuzino) — Centura Vest .

Soseaua Strejnicului

Buftea

Tdrgsorul Vechi Soseaua Ploiesti si retur.

Stancesti

Parcaae si garage

Unitatile economics posesoare de mijloace de transport

au amenajate in inointa platforme de parcate

(SC AGROINDUSTRIALA, SC "CERES" sau SC COMIORSA SA).

si garare

Restul autovehiculelor sunt parcate in lungul strdzilor

ingreundnd fluenta traficului (in special pe DE LA DC 111).

si DC lo5 si

2.5. ZONE FUNCTIONALB 4

Comuna are 4 sate componente, alaturi de care in

teritoriul administrativ, mai exists Inca o Serie de trupuri

dispersate incluzdnd diferite ocmstructii

si amenajdri.

2.5.1. Bilantul suorafetelor existente in teritoriul

zone for functionale administrativ

Zone le functionale (trupuri le) existent s in teritoriul

.1/.0m.

administrativ

I/199o, suntt

ouprinse in intravilan oonform P.U.G. etapa

• satul Strejnio;

• satul Targoru Veohi;

• satul Stance§ti;

• Satul Zahanaua;

. SC "Agrindoom" Strejnicu societate agriodla;

• Platforma de furaje Strejniou

• Ferme SC "Ceres"

• Rezervatia arheologica

. SC "Comporsa" SA - Crescgtorie de porci

• Statie de epurare a SC "Comporsa"

• - Canton sitvic.

• Sediu Depiniera Beizadele

• Gara CF grangul lui Bot

— SC "Venus" Tdrgorul Vechi

• Rampe de gunoi (propuneri)

Totalul suprafeelor ouorinse in intravilan in cadrul trupurilor enumerate mai sus este de 432,2o ha. Acesta este considerat intravilanul existent la nivelul anului 1997, fat6 de care se fac oropuneri de imbundt64ix in etapa de fat,a a P.U.G.—ului.

2 t5«2«

intravilnnul

zonelor funcjiionale Itent• aspecte caracteristi .v

In cadrul intravilanului existent, considerat ca f1in6 cal atabilit gi avizat In cadrul ctapei din 1990 a PRU t GR, ponderea cea mai important6 o detine zone de locuinte pi functiuni complementare, respectiv 68,6% din total, dupd cum se poste vedea In tabelul de mai jos.

 

ZONE FUNCTIONAL!?

HA

I R Zona centralti pi alto zone cu functiuni complexc de intros public 2 « Zona de locuinte functiuni

9,70

2,2 0

complementare

296,7o

68,6o

3.

Zona de unit .ti industriale, mica ind us tria agrozootehnice:

56,00

12 , 90

 

din care :

Uni.titi Indus triale ,mica

 

ind us tr

ie

5,80

Unita'ti

agrozootehnice

50,20

4 ,r Zona verde gi de sport

3,10

0, 8o

5,

Zona de gospodiirie comunalti

2,50

0, 7o

6« Zona cu destinatie specialti pi de echipare tahnico—ed ilitar i, din care :

58,90

13,6o

 

Cqi de comunicatie rutieril

36 9 70

 

t

Ca i ferate Zone speciale:

1,6o

Aeroclubul "GhRBLinciulescu" 3,60 Rezervatie arhealo8ic6 17,00

Alto zone ( terenur econstruitiile, ape etca)

5,30

1,2o

TOTAL TERITORIUL INTRAVILAN 1?XISU ' ,MT 432,2o

loo t oo

Spatiile vorzi gi de sport runt reprezentate de trei terenuri folosite pantru activitiij sportive, nici un fel de amenajgri specifice t

a

0 altg menu. verde care poate redeveni pare este ces

situatg in jurul foatului caste.' Moruzi

Actualmente,zona nu est,3 ,

intretinutgcorespunzgtor, degi figureazgpelif3tazonelornaturale

protejate datoritii vegetatiei alcituita din specii valorpase. Zonele de locuinte aunt conutruite In general de parte gi alta a drumuriI)r, casele cunt ingiruite la drum gi numai in cozuri rare aunt disperse in teren. Confarm date lor furnizate de Direct ia de Statis ticg

a judetului, principalii indicator j. ai fondolui de locuit, existent se prezintg astfel:

Numgr total locuitor'.

7995

NumEir gospodgrii

2186

Ntungr clgdiri de loco .t

1996

— Numgr locuinte

2o63

Numgr camere de locui

— 6593

Suprafat6 — nip ! 75478

Numgr locuitorlicigd de locuit

4, 00

- Suprafata locuibilallocuitor — 9,44

- Numgr persoane/lccuintg 3,87

- Numgr persoane/camerg.

1,21

- Supr. locuibilg medieiloc. — 36,6 Din indicii de max sus, considerand

mpilocuitor

Pers./locuinVi.

Pers mp/locuint e. g. familie medic, ca

fiind alciituitg din 3 persoane, rezultg cu in fiecare clad ire de locuit conviAquiesc in general 2 familii sau familii cu copii

mai multi. Acest aspect va fi lust in considerare la asigurarea terenurilor necesare realizgrii noilor constructii de .1.0cuine pentru tinerele familii. Comparativ cu media pc .113det gi pa tarsi, situatia aci prezintg astral:

Indicator

Comuna

Jud.Prahova

d ie

pe

tar si

Nr.camere/locuintg

3,2o

2,7o

Nr.persoanei

3,87

3,0

3,0

Spr. locuibilralscuintg.

36,60

33,8

33,6

Nr,persoane/carnerg

1,21

1,1

1,2

Supr. locuibilg/persoanri

9,44

11,1

11, 5

20

2.6. PROBLEM ALE MEE T.ULUI

a).

Mediul_natura3

Pe teritoriul eozmei Targporu Vechi nu existfi

aurae de poluare datorate unor ectivitg.ti industriale,

agrozootehnice ) de construetii etc. Singurele surse de poluarc

locale se datoreaza

umane, in specialreu dejectia

menajere pi dejectii animals. Lipsa unor rampe de gunoi arnenajai.° conform normelOr in domoniu pi amplasate conform normelor sanitare in vigoare

conduce la poluarea solului pi a aerului.

b).

Datoritg eroziunii de mal, in zona

raului

Prahova pi a depiipirii cotelor do inundatie la debits marl cauzate de Precipitatii, in dreptul satului Stiineepti sunt necesare luer5.ri de apgrare ie malul stang al raului Prahova

aleituita" din epiuri, pe o lungime. do 5oo m amonte de podul rutier situat pe DNIA. in dreptul satului Stgncepti.

Sursele de poluar© care 8par -tin comunei, dar o afecteazil intr-fo oarecare miisur6 aunt:

- Cireulatia rutier?i pe DNIA Brasov— Ploiepti-

Bucurepti, care str6bate sate le Zahanaul pi StiinceptioirflIQL)•

Activitatea

pc _Laant.'d din localit6tilc

invecinate, respectiv Ploiepti pi Brazi ,. Datorita directisi vanturilor dominante, partea de nord—es a comune i, in care este thclus pi satul Strejnicu, este aflctatti de dispersia de H25 pi SO4, in principal, .datorat5, m arilor intreprinderi industriale exiatente in cele doug. to caiitatio In cadrul Stud iului de reabilitare, protectia pi conservarea mediului 4/13E34o D„ intocmit de. CONSPROIFCT SA in 199 7 pentru sunt evidentiate nivelele de poluare p3. intinderea in teritoA.0 a p olurtrii- atast. pentru Ploiepti, cat pi pentru zon.a periurbanti din care face-Parte cll. comuna Targporu Vechit

d). Un alto aspect al afect'arii mediul•i natural, relevat pi is pct. 2.5,2. este i ace la al inexistentei rniisurilor de intretinere' pi pro ,ejare a zonci de pare al fostului caste 1 Nioruzi• situat cadrul rezervatiei

arheologice din nordul satului drgporu Vechi Aceastr:i

.1

strgbgtutri de paraul Leaotul (odiniosrE1 iaz), in prezent at complet neingrijitEi, degi este inventariat6 pe lista zonelor naturals protejate datoritii structurii gi valorii vegatatini ex isten te

In mgoura in care rezervatia arheologicg va primi statutul de zone proteJatil in intregul el., implicit in zona de pare va fi reabilitatg, la nivolul cerut de importanta sa o

Mediul construit,

a)., Cele 4 sate componente ale comunei totalizeazi un numgr de cca e 2000 clgdiri de locuit gi cateva clgdiri pentru alto functiuni, in general din domeniul sot rilor social—culturain, ! Loculntele aunt realizete in proportie do 95% din zidgrie de cgrgmidg. sau paiantg cgrgmidg, iar stereo medic se poate incadra intro satisfgctitlare gi bung", Desigur gi o aerie de constructii mai vec ti, mai degradate, dar aparitia unor constructii de locuinte not n anti 199o— 1997 contribu1c is situarea stgrii medii la limit arg.tatg mai inaintee. Cele mai multe locuint nu beneficiazi1 de instalatil sanitare interioare, degi existg, limentare •cu apg in sistem centralizat in satul Strejnicu, d lr numai pentru ,cigenelele streldale• Cenalizarea menses nu existEl., utilizandu—se latrine:Le

ca

0 parte d intro dotgri1:1 bung gi unele foarte bung,

:3 OC ial—c u 1 tura la aunt in store

b). Un

aspect deosebit de important ce trebuie eviden-

tiat in acest capitol este acela al existentei pe teritoriul

comunei Targgorul Vechi a unor vestigii de o exceptiona1a valoaro is toricti I. arheologicg, ce demonstreaz6 cg aceasta agezare are o continuitate in timp a curet vechime se piorde in negura timpurilor chiar inainte de era noastrg s, Cercetg.rile in domeniu gi sgpg.turile arheologico

au doved it cg zona Targgorului a inceput

paleoliticul superior gi neolitic ( culturile Crig, Gumelni0), pentru ca agezEiri sau necropole sa continuie a fi semnalate in epoca bronzului ( culturile Glina,. Monteoru, prima gi a doua epocg. a fierului ( civilizatia traco—geto—dacic6

gi dacicg clasicg.), epoca roman. ( un castru cu thermele sale ) 9

0a fie locuitg din

0 if 0

— 2Z

secolul II—III ptCh t ( o agezare a dacilor liberi), secolul III—IV p"Chg, ( 0 more necropolg biritualg, din care au fast

cercetste ping in prezent 470 de complexe funerare ), avezgri

deco— romane( sectorul V--VII p

VIII—XI P.,Cht ), Pe armhole maluri ale Leaotalui, cc gi urrne ale

unoi locuiri d in s ecole

Ch)

gi vechi rominegti ( aecolelc

X111.)

Thrgul medieval gi regedina domneaseg, voatigil cu cea mai mare intindere consistenta', d.egi aunt sernnelate in documente is incenutul secolului XV in timpul domniei lui

Mircea eel Bgtrin (Novum Forum — Targul NOW, 6 august 1413 )0 1:3 1;e, dovedit arheologic cg existau inc5. din aecolul XIV*. Din epocile mentionate mai sus, au foot identificate numeroase complexe arheologice care pot constitui obiectul unor conservgri sau reconstituiri " In situ" ( pe loci ; locuinte din diverse epoci cu posibilitetea de a se schita o evo

a tipului de locuintig in vechea .Pacie thermele romane,

ate liere d e me gtegugar (alert, fierari, etc.) cuptoare be do

01 ar

complexe

Din randul acestor vo. tig3.i se detageazti net ca importantg gi posibilitatea de a I i restituite gi puse in valoare elementele componente ale incintc i. curtii domnewti— caca dornneaseg, biserica, incinta cu irnul porO.i de intrareq

funerare.

blentiongm ca, d intro re ged into be c.iomnegti d in Muntenia, cea

de is Targgorul Vechi este singu

Bucuregtii cat

edificii. recente-

Semnalatg pentru prime• datg is incePutul secolului XIV, in privilegiul acordat do Mircee eel Bgtrin bragovenilor 6 august 1413, curtea domneaseg, aga cum so pg.'streeza asttizi, dateazg din primul afert al secolului XVI — probabil din opocs

pgstratg intactg.', atit

gi Tirgovigtea sat. Cimpulungul. fiind afectate de

is

lui NeagoeBasarab, care vorbegte despro Targgor ce fiind " acaunul

domniei

Ea a suferit modifiegri, mai ales case domneascii.,

gi a boat extins cu un al dollea zid de incintg — in secolul

XVII — epoca brincoveneascg.

In perimetrul rezervatiei, care coincide, in linii marl, cu cal al Vochiului targ medieval — se pot vedea aatizi urmele

a patru biserici, degi, la inceputul aecolului XX, Al,.Zagoritz

- 25

a putut observa gi urraele unni a cincea. Biserica de pe incinta oomneasca, ctitorita de

Antonio Voda din. Popegti

pe la 1669 - 1671 ), ridicata, se pore,

pe temeliile bisericii mai yacht lui Vlad Tapes- doapro care vorbegte Pisania amintita - este rAmentul col mai bine conservat. en find obiectul lucrarilor de notourare intreprinse in 1992 In aria de est a rezervatiei se aria temelille do

1A47-

piatra ale bisericii atribuite dor.nitorului Vladislav II (

1456)• In apro pie re a the rme lo roman° u prapunand u le part a 1, se afla Biserica Alba, ctitorio a broslelor megtegugaregti,

.ridicate Intro 1535 -.1540t La extremitatea de vas' -nord-vest a rezervatiei

se afla Biserica

din care se pastreaza peretele de sud gi partial, abaida altarulei,

Tot in cuprinsul rezer diet, in zona de nord-n?rd- ,eert

ctitorita, de . Liiihnea Turcitul, la 1579 9

aproapo de biserica ctitorita de L . iihnea Turcitul, se aria o

construciel de data mai recenta Conacul Morutzi

rid is at la Inceputul secolului XX do famil4orutzi, proprietara

Crett ianul,

la acea data a locurilor. ConstrucO.a, cu o suprafata de cca. 2oo mp., cu parter gi etaj mansardat, este formata dintr-un corp princiPal gi o anexat Construita in stil neoromanesc„ a avut destinatia animalelor

de regedinta a propriotarilor, a fennei de cregte.re cat de rasa gi alto animate - renumita in perioada interbelica., Ferma se intinde spre nord-nord-tvest de conac gi a fost transformata dupti 1947 in I.A.S.4 in prezent SA CERE'S

- a

Ploiegti , care a avut in administrare gi conacul parasit de printesa Ivi:rutzi in 1947 - 194B. Data fiind isnportanta is tonic gi arhitecturalii a conaculut el a fost propus gi incius in 1990,

in Lista monumentelor istorice •Conacul

sediu al Santierului arheolegic, sediu de I.AsSa, gradini -0 do

copii, in prezent neavand o utilizare precisa gi datorita faptului ca are nevoie de lucrEiri partials de restaurare. Muzeul de istorie gi arheologie Prahova gi Institutul de

Arheologio ,Bucuregti, intentioneaza as organizeze un contru

national de cercetare arheologica istorica, f.;an t r gcoalji.

a fast / rand pe rand,

pantru arhoolcgi gi restauratori de monumental centru do coloc -ell

cu caracter utiintific nationale gi. internationals.

4"

0-

- 24

Ampl.ssamentul

iazului Leaota ( acttaalmente cans

amintite mai sus pe malurilo

izat)

din lunca Prahove.i

asigurd o vegetatie inalt• gi un )eisaj deosebit. Parcul din itarul Caste lului Moruzi este gi e . valoros, i'iind inserat in lista zone for natural() protejate.

In ciuda importantei o ceptionale recunoscu .Vi., cercetati i acordatd de marl num in domeniul istoriei

arheologiei a8'estor vestigii, sta T a for de intretinere este

foarte mutt sub necesitiqi. Un si:igur aspect pozitiv poate

relevat gi anume cuprinderea in 1991 in teritoriul intravilan

a intregii supra:fete de 17 ha aferentEi rezervatiei arheologice. Aliituri de . aceastd reugitg, so poate remarca yi aceea a realizgrii unor lucrgri de restaurare ( in 1992) a bisericii de pe incinta domneascd„ctitoritg de Antonio Vodg din

Pope ti( pa la mijlocul

Din anal 1991, Comisia Monumentelor, Ansamblurilcr Siturilor Istorice pentru Muntenia a initiat o aerie de actiuni menite ag, asigure protectia gi conservarea valorilor existente

fi

sec.

XVII).

in cadrul rezervatiei arheologice din nordul satului Targgoru Vechl Cu ocazia unei deplasdri la fata locului a reprezentantilor C.M.A.S.I. Muntenia, primiriei Targgoru Vechi, Direc0.8i tehnica

a jud. Prahova, Institutului de arheologie ci Muzeului de

istorie gi arheologie Floiegti, in iulie 1991, s-a incheiat

un document de constatare a stdrii f iz ice a rezervatiei

arheologice gi s-a atabilit un program do mdsuri, dupg. cum

urmeazg:

S-a executat identificarea pe teren a rezervatiei arheologice delimitarea perimetrului aforent acesteia, care ski separe zona functiona15., con“nand vestigii agezdri, fortificatii,necropoie etc.) incepand din paleoliticul superior

gi Pang, la mijlccul secolului al XIX-lea.Cu aceastg. ocazie s-a constatat ctt ardturilo adanai gi decapdrile de aol efectuate au afectat gray o eerie de obiectIve aflate in afara actualuiul.

perimetru al rezervatiei, dovadg,

pietre gi fragments ceramice disiDate pe o mare suprafattio.

multitudinea de cdrg,mizi

2.5

Lis to monuments for istorice gi a siturilor arheoiogice

existents la aceastg datg confine urmgtoarele objective aflatc teritoriul comunei Targgoru Vechi:

I. MONUMENTE DT? ARHITECTURA

1. 93,L1 - S.at Targgoru Vechi

Ruinele bise,ricii fostel

po

mangstiri "Turnu"„ atestati la 1669 - 1672.

ctitor Antonia Voda gi Neagu Vojevod

- categoria valoricg excei:/ionalg. ("A")

- sitk.latg In rezervatja arheologicg.

2 t 93.1.2 - Sat Targgoru Vechi

Ruinele bisericii numitg

"Biserica Rogie" atestatal la 157o.

- categoria va loricg naljonalg("B" )

arheologice

-

situatg

3. 93.1.3 - Sat Targgoru Vechi - F.uinele bisericii lui Mihnea Turcitu, ates tz.tg. la inceputul sec. XVIII

- ctitor Mihn€ Turcitu categoria valericg nationalti ("B")

- situatg in rezlrvaJja arhe -ologicd

II. MONITMTSNTF SI SITUR3 ARHROLOGICE

1. 30.A.1!:75 - Sat. Targgoru Vechi - Agezare din epoca bronzulul (Cultura Tei).

- categoria va1

)ricg zonalg ("0")

El ituatil la fir m vest de moarg

2. 3o.A.1c6 - Sat Targgoru Vechi

Rezervatia arheol ,Ticg

continand Agezgri din epoca neoliticg (Culturilc Crig„ Boian, Clumelnitia)„ epoca bronzului (Culturile

Tei, Glina, Monteoru), epoca fierulut ( civilizatin

traco-get -dacicg

gi dacicg clasjc6).

Agezgri din epoca romans ( un castru cu therme1e sale) sec•II-III.p.Cr.

Agezgri daco- romane - sect V-VII p. Cr,

Agnzgri vechi romanegti

Necropole din sec, 1I III, sec, III, sec.V.

sec, VIII - XI.p. Cr,

jo.A. 119 - Sat Zahanaua

Agezara dacica l romang sec,

PtCT, gi sec, X p.Cr, - categoria ';alorica excepionalg "A"

situat6 in ostul satului Zahanaua

III. MONUMENTE SI ANSABLURI DPI AREA PLASTICA SI

1. jo.D. o67

CU VALOAT? MFMORIALA

Satul St5ncegti

36C. XVI gi 172o

P

saniile bisericii Vechi.

- cateForia valorica nationalg ("B") -

sec,XVI

- categoric valoric5 local6 ("C" )-(172o)

- autori an nimi

- aflato in biserica noug, deOnator parohia S ;ancegti.

2.7. FchiEarea madortI _ ai_ndilitara 2.7.1. GosE2d6rirea _ apnLor Teritoriul administrativ al comunei Tg.Vochi este limitrof in zona de sud-vest a raului Prahova. Satul Stance gti se of 1u. pe malul sting al Prahovei. iar pe 0 lungime de Soo ml exista lucrari de apgrgri de malurl din epiuri in amonte de podul rutier existent pe goseaua Ploiegti- Buftea, Satul de regedinta Strejnicu este traversat de la N-V la S-E de canalul inchis Nedeloa - Buda - canal ce alimnnteaza cu apg industriala zona industrialfi Brazi. Tot pe raza aatului Strojnicu exists de-a lungul goselei do century conductg de aductAune Movila Vulpit Brazio. Pe teritoriul agricol al cOmunei sunt executate canelo de irigatii # care actualmente nu mai subtutIlizate.

— 2.7

2.7.2: Alimen tare cu aBg Alimentarea cu apg a satului Strejnic se face in prezent

din doug puturi

de

apg ce aunt in funotiune din cele 4 existente

gi anume:

— Putul de is Primgrie Q = 4,4 1/s gi putul de la gcoalg. Q = 4,0 1/s doug gospodgrii de apg gi reteg de distributie

apg potabilg in lungime de 8,2 km. Putul nrt 3 existent la Parohie nu mai este in functiune fiind infundat de 1 an de zile, iar

forajul nrt 4 dupg ce s—a desnisipat, apa nu a That potabilgt Debitul de apg captat din cele 2 puturi este 8,4 1/s t

Satele Stgncegti, Zahana

gi Targgorul Vechi se

alimenteazg cu apa din fantani Vargnegtit

2.7.3: Canalizau Comma arggorul Vechi nu dispune de retea de

canalizare centralizatgt Obiectivele social—culturale dispun de fore septice

vidanjabile gi de puturi absorbante t iccuintele individuale au latrine uscatet

2.7.4. Gostod Brie comunalg In Prezent, depozitarea degeurilor menajere se face In mod neorganizat in general, iar aga zisele ramps de gunoi existente aunt prost amplasate gi nu au practic nici o amenajare. Cimitirele actuale nu suet in totalitate suficiente,

respectiv in satele

extinderea celor existente. Gospodgria comunalg este sector al primFiriei locale.

ril-arggoru

Vechi gi Stgncegti este necesara

2.7.5. Alimentarea cu cgldurg Incglzirea locuintelor, unitgtilor gcolare, social

politie i, consiliul local etc. se realizeazg cu

culturale,

sobs utilizand pentru ardere combustibil solid lemne gi carbune. Pe teritoriul comunei exists doug magistrale de gaze naturale apartinand BCIIIGN Idediag l una situates in nordul comunei in zona

Aeroclubului Central Ron gi alta in zone de sud a comunei in

zona crescgtoriei de porci apartinand satului Stgncegtit

-

Pentru aceste doug unitgti se asigurg incglzirea utilizand gaze naturals•

2.7.6. Alimentarea cu gaze naturalt

Pentru prepararea hranei se utilizeazg combustibil butelii de gaz butextt

solid

Nu existg distributie de gaze naturals pen tru nici unul d in sate le apart inand comuneit

gi

Pe to ritoriul comunei situate in afara zone for

construite se afla pozate doug conducte de transport gazoling

avand diametrt21 t 6 5/8 apartinand CONPET SA Ploiegti.

Conductele Bunt amplasate stabteran is adancirne de circa o,8-1,2m

far pentru a permite intrarea echipei de interventie cu utilajele necesare eventualelor avarii precum gi pentru inlocuirea

de tronsoane de conducte atunci cand conditiile tehnice o impun, propriptarul conductelor solicits un culoar let de 10 m de a parte gi alta din axul conducteit

Pentru conductele magistrate de gaze apartinand

13.C44.GtNt Mediag culoarul de protectie gi interventie este

de

minim 65 m mgsurat din axul conductei de 0 parte gi alta.

De asemenea SC PETROTRANS SA Ploiegti are in

exploatare doug conducte

"ARPECHITA

Culoarul de protectie gi interventie la conducte este de 3o m mgauratg din axul conductei de o parte gi alta.

b6"

benzing gi etileng proprietatea

PITBSTI" in teritoriul extravilan al comunei.

Consiliul Lacal nu va plates elibera autorizatia

de constructii in zona acestor conducte decat dupg obtinFrea

avizului de retele existente de la acegti beneficiari.

29 --

P.U.G. TARGSORU VECI II

2.7.7. Alimentarea cu energie dectried

Comuna TARG$ORU VECHI, inclusiv satele apartinatoare, sunt alimentate

cu energie electrica din sistemul energetic national, prin derivatii linii electrice aeriene alimentate la 20 kV :

din urmatoarele

-- din LEA 20 kV ELECTROMECANICA, postul trafo nr. 233 Strejnicu. - - din LEA 20 kV TARGSORU NOU din LEA 20 kV MANESTI, restul posturilor de transformare din localitate.

LEA 20 kV ELECTROMECANICA este alimentata din statia de transformare 110/20 kV COLUMBIA, LEA 20 kV TARGSORU NOU este alimentata din statia de transformare 110/20 kV TATARANI, iar LEA 20 kV MANESTI din statia de transformare 110/20 kV PASTARNACU. Aceste ultime cloud linii sunt interconectate cu separare pe teritoriul satului Stance§ti, iar in caz de avarii pe una din acestea, dupd separarea zonei cu avarie, restul se poate alimenta din oricare din cele cloud statii de transformare. In afara liniilor electrice de medie tensiune amintite, teritoriul comunei este strabatut in'zona de sud de urmatoarele linii electrice aeriene de inalta tensiune :

-- LEA 400 kV Brazi Vest - Domne§ti -- LEA 400 kV Brazi Vest - Darste -- LEA 220 kV Brazi Vest - Targov4te -- LEA 110 kV Brazi Vest - Flore§ti Toate aceste linii de inalta tensiune pleaca din statia de transformare de sistem BRAZI VEST , statie amplasata pe teritoriul comunei Brazi, in vecinatatea limitei teritoriului administrativ dintre cele cloud comune . Din liniile de medie tensiune amintite (LEA 20 kV) §i din ramificatiile for sunt alimentate toate posturile de transformare din toate satele apartinatoare comunei §i anume:

In satul Strejnic:

- PTA 233, de 20/0,4 kV - 100 kVA zona aeroclub; PTA 185, de 20/0,4 kV - 250 kVA sat; PTA 286, de 20/0,4 kV - 250 kVA sat; PTA 210, de 20/0,4 kV - 400 kVA sat;

In satul Toirvoru

Vechi:

PTA 255, de 20/0,4 kV - 160 kVA ; PTA 221, de 20/0,4 kV - 100 kVA sat; PTA 266, de 20/0,4 kV - 160 kVA moara sat; PTA 288, de 20/0,4 kV - 250 kVA sat; In satul Zahanaua:

-- PTA 264, de 20/0,4 kV - 160 kVA ;

In satul stiince fth

-- PTA 265, de 20/0,4 kV - 250 kVA ;

Puterea totals instalata in posturile de transformare existente pe teritoriul comunei Tarporu Vechi are valoarea de cca 2080 kVA, iar numarul total al posturilor de transformare existente este de 10. Toate posturile de transformare sunt de tip aerian montate pe unul sau doi stalpi. Majoritatea avand puteri unitare

mici

— 30 —

P.U.G. TARGSORU VECI-II

(100 pans la 250 kVA, cu exceptia unui singur post trafo in Strejnic), permit

amplificarea in caz de necesitate pana. la 400 kVA, putand astfel sa preia sporuri de putere necesard noilor consumatori. Retelele de distributie la 0,4 kV sunt realizate pe stalpi de beton proprii in toate satele , iar lungimea for fata de posturile de transformare la care sunt racordate este in limite normale, neexistand probleme de caderi de tensiune neacceptabile la capatul acestora. 0 problems deosebita o ridica alimentarea cu energie electrica a locuintelor not §i in curs de executie din Strejnicu - cartier Sud - unde sunt necesare retele de distributie la 0,4kV, posturile trafo vecine asigurand necesarul de energie electrica. OBS. Privitor la planul urbanistic al localitatii s-a obtinut de la FTDE Ploffesti punctul de vedere prin adresa nr. 7778/10.07.1997, anexata (in copie) la prezenta documentatie.

2.7.8. Telefonie

Satele comunei Targ§oru Vechi sunt racordate in prezent la sistemul de telefonizare al municipiului Ploie§ti . In localitatile comunei exists retele subterane pe strazile principale din care sunt racordati, cu cablu pozat aerian (pe stalpii retelei electrice sau pe stalpi proprii), abonatii telefonici. OBS. Privitor la planul urbanistic al localitatii s-a obtinut de la D.Tc. Prahova avizul corespunzator, nr. 1061/230/5888/24.07.1997 anexat (in copie) la prezenta documentatie.

- 3 1

-

2.8. DIapuNcTiguLaTATI .

Urmare analizei critice prezentate in capitolele anterioare se desprind urmttoarele :

- zona centralg neconturatg din punct de vedere arhitectural, dotgrile social-culturale rgspandite gi intercalate cu zone de clonstrucii de locuit ;

- insuficiente spe3iilor verzi, de sport gi de

agrement in toate satele componente ;

- poluarea aerului_datoritg surselor aflate in nord-

estul comunei, respectiv rafinAria_Brazi gi cele din Ploiegti ;

lipsa mgsurilor de protecO.e a zonelor cu valoare

istoricg'gi arheologicg ;_

- leggturg rutierg defectuoas6 cu municipiul Ploiegti- intersecii la nivel cu c.f. Ploiegti-Bragovf

- existena unor strgzi necorespunzgtoare ca profil gi imbrgcgminti ;

- toate intersecOAle intre strgzi sunt nerezolvate

gi neamenaj ate ;

- lipsa unei rampe de gunoi amplasatg gi amenajatg

conform Ordinului LIinisterului sgngtgii nr.536/1997 ;

- insuficiena alimentgrii cu apg in sistem centra-

lizat

inexistenta acestei utilitglgi in satele Targgoru Vechi,

gnceti gi Zahanaua ;

- lipsa lucrgrilor de canalizare gi epurarea apelor

uzate in toate satele ;

- ridicarea nivelului apei freatice in satele

Stgncegti gi Zahanaua, ceea ce duce la inundarea latrinelor gi a

puurilor in anotimpul ploios ;

nerespectarea zonelor de protecie i.:entru locuine fag6 de cimitire gi liniile electrice de inalt6 tensiune ;

- eroziuni de mal de-a lungul cursului de apg al

raului Prahova ;

- navetism important spre locuri de munc6 din

industrie,. aflate in localita0.1e invecinate ;

_ insuficienta unor resurse locale de locuri de muncg pentru ocuparea gi stabilizarea foriei de munch in cadrul comunei.

1

.

— 32 —

2.9. UgISITATI

SI OPTIUNI ALE POPULAT4I

Vecesitggile gi opgiunile populagiei, care suet in concordangg_cu punctul de vedere al Consiliului local al comunei Targgoru Vechi sont,:

- cuprinderea in intravilan a tuturor suprafegelor

necesare pentru realizarea de locuinge, ca urmare a aplicgrii Legii Fondului funciar ;

- realizarea extinderii gospodgriei de apg gi a

regelelor in comung, in vederea asigurgrii alimentgrii Cu apg a populagiei in sistem centralizat in toate satele comunei ;

- realizarea un or rampe de gun of ecologice care sg deserveascg toate satele comunei ; - completarea regelei de dotgri social-culturale

existente cu unitggile necesare in urmatorii

5

ani.

3. LEOPUNEEI DE

3.1.

OPGANIZAPE UPBANISTICA

Studii de fundamentare a_praunerilor

relemeatarilor_cuprinse

Datoritg faptului cg localitggile conponente ale comunei Targgoru Vechi nu ridicg probleme de dezvoltare, prezenta documentagie nu are la bazg studii de fundamentare elaborate ante- rior.

- Totugi, pentru aspectele protejarii zonelor cu valoare istoricg gi arheologicg ce formeazg rezervacia situate langg satul Targgoru Vechi, s-a elaborat un studiu separat care evideniazg mgsurile ce trebuiesc luate din punct de vedere urba- nistic pentru zona respectivg. Studiul a Lost elaborat de cgtre CONS?POIECT in nov.1997, ca studiu de fundamentare al propunerilor din FUG.

d clite Pentru celelalte aspecte ale organizgrii urbanistice a

Lost preluatalrgi elemente din FLANLL DE A

judegean Prahova elaborat de URBANPPOIECT in anul 1995. Au mai fost folosite date din documenta0.ile de sistematizare intocmite anterior, date culese de la Direcia judegeang de statistics, be la primgria comunei gi be pe teren. Impreung cu reprezentangii Consiliului local al comunei au fost analizate urmgtoarele aspecte :

1ENAJAPE

A TEPITOPIULUI

- 35

- delimitarea gi zonarea teritoriului intravilan al comunei pentru etapele viitoare ; necesitatea gi oportunitatea extinderii intra- vilanului ;

- situa0.a dotgrilor social-culturale ;

- stabilirea prioritgOaor in realizarea lucrgrilor edilitare.

9. 1ulie_posibilg. Prioritgli

Din analiza situa0.ei existente sub toate aspectele sale, rezultg cg evolutia comunei Targgoru Vechi in anii urmgtori gi in perspectivg se va inscrie in coordonatele tradi- 0.onale de pang acum, dar se va petrece in stransg corelare cu evolutia municipiului Ploiegti. Datoritg pozitiei sale in teritoriu, respectiv vecingtatea cu oragul Ploiegti, o mare parte din teritoriul administrativ al comunei incluzand satul Strejnicu, a fnst luatg in considerare in cadrul studiului teritoriului periurban al municipiului. Studiul este intocmit de "CONSPPOIECTil in 1997 gi_vizeazg_ dezvoltarea in perspectiva a oragului Ploiegti, in directg corelare gi interdependeng cu cea a localitggilor

3.2. '1

invecinate.

Comuna Targgoru Vechi igi va pgstra funcO.unea economicg principalg ca centru de produc;ie agricolg, dar §i pe cea secundarg de cazare a forei de munch in deplasare spre centrele industriale invecinate. Din punct de vedere urbanistic, prioritgOae se constituie in primul rand in asigurarea cadrului legal al regimului de cmstrucii, prin aplicarea prevederilor PUG, a regulamentului gi a intregii legisla0d in domeniu.

De asemenea, in mgsura_aBigurgrii fondurilor de

investitii (din buget, sponsorizgri etc.) se vor realiza cu prioritate acele lucrgri din domeniul utilitgOaor publice

necesare ridicgrii nivelului urban : echipare tehnico-edilitarg, modernizgri de strgzi, dotarea social-culturalg.

3.3. Dezvoltarea activitglilor economice

Dupg cum s-a argtat la pct.3.2. perspectiva de

dezvoltare a activitglilor economice la nivelul comunei se bazeazi pe activitglile din agriculturg gi legumiculturg. Acestea se vor amplifica gi datoritg faptului cg multi dintre cei_ care naveteazA spre industriile din_localitgile invecinate se vor stabiliza in comung, ca urmare a restructurgiilor de personal care se opereazg

in intreprinderile industriale. In cadrul zonelor de locuit se pot infiina mici unitgli de produc0.e cu caracter megteguggresc, artizanal, cu condiO.a sg nu fie poluante gi sg nu necesite transporturi

importante.

Totodatg se va stimula, prin diverse facilitgOi din

pqrtea administra0.ei locale, creerea unor unitgO. din sfera

serviciilor cgtre popula0.e,

- repara0d aparaturg casnicg, radio, Tv

- reparaii incglgminte ;

- croitorie, frizerie, etc.

3.4. Evolulia bosibilg_a_zoDulalie4

estimates

resurselor_demuncg_ Analizand evoluO.a popula;iei pe o perioadg de lungg

duratg, se constatg cg intre anii

importantg a numgrului total cu

urmgtorii 15 ani, Intre 1977-1992, a avut loc o scgdere de 72

persoane pnactic o stagnare a evolu0.ei. Din anul

1966-1977 a avut loc o cregtere 1547 persoane, dupg care, in

1992 in

continuare sporul total a fost mereu pozitiv conducand la o

cregtere lent a numgrului total al popula0.ei.

Frezumarea popula0.ei de perspectivg se face prin

metoda de cregtere biologicg bazatg pe cregterea naturalg :

P.I. = Po (1

r) n in

care :

P.I. = popula0.a preliminatg ;

PD = populaia existents 83oo locuitori in

1997

r

medie anualg de cregtere la loop locuitori

- 0,07%

n = numgrul de ani pentru care se preliming populatiia - 10 an

In calculul ratei medii de calcul a cregterii

populaiei se vor lua in considerare datele inregistrate

dupg 1950 P.I. = B,3oo (1

+ 0,007) 10 = B964 locuitori

- 35

3.5 omANIzAna

3.5.1. 2EGElzaEa CImagisimTim

.„4, miNsPorullgag

rrincipalsle

cgis V.ere ce strgbat comuna Targgoru

Vechi fiind DN14, DC lo5 ; DC 111 gi DC 98,pe acestea se des-,

fagoarg in cea mai mare parte circulfiqia autovehiculelor in

tranzit, cu marfg gi circula0.a localg. DN1A avand capacitatea de circula0A depggitg Incg

din anul

pgrOA carosabile la 4 fire (profilul 1-1) cu partea carosabilg

1985

(are doug fire de circulaie) s-a propus extinderea

de_14,00 m. ; acostamente de 1,5o m. ; ganuri de 1,5o m. ; zong verzi de 2,00_m. ; trotuare de 1,5o m. Distana dintre garduri conform noilor reglementgri va fi de 26,00 m.

Pentru drumurile comunale DC

1o5,

DC 111 gi DC 98

se va adopta profilul (2-2) cu partea carosabilg de

5,5o m.

fire ; acostamente de

o,75 m. ;

ganuri de

1,25 m. ; zone

verzi de

1,00 m.

gi trotuare de

1,00 m.

-2

DistanO. dintre garduri la drumurile comunale va

fi de

2o,00 m.

rirfo

SiTstpiSzile nou create in zonele cu lotizgri

rezervate construcO.ilor de locuine se va adopta profilul

3 - 3 cu partea carosabilg de

ganOlri de va fi de 1

5,50 m. ; acostamente de o 175 m.

1,00 m. gi zone verzi de l l oo m. Distana intre gardui

m. Pentru strgzile cu un fir de circula0.e, fundgturi,

se va adopta profilul

acodtamente de

4-4 cu partea carosabilg de

3,5o m. ;

o,75 m. ; ganuri de

1,00 m. gi zone verzi de

1,00 m.

Poduri Pentru a ugura traversarea albiei raului Prahova,

IPTANA a propus construirea unui alt pod in aval de cel exis- tent, pe o bretea ce pornegte din DN1A (Stgncegti - traseul

existent), 101andu-se dupg traversarea

albiei raului tot la

traseul DN1A. 0011'6 vat anici eda Tclucereo rodului exisTent la un

Tbarit superior.

INTEPSECTIILE S-a propus semaforizarea gi sistematizarea tuturor

intersecO.ilor in

cornunei ; gi dintre DC lo5 cu DC 111 (Strejnicu) gi de asemenea

special dintre DN1A cu strgzile principale ale

- 56

intersecOAle dintre strgzile tramei maj ore din apropierea

grgdinielor, gcolilor, cgminelor culturale etc.

. 3 . 5 62 . YANELTE.2124tIg

Pentru DN1A valorile .de trafic prognozate pentru

anii urmItori in vehicule etalon aunt :

anul 2000

22oo

4loo

agial-logo

4900

- iar pentru centura de vest a municipiului

Ploiegti aunt

aaul 2000

15oo

aaul20lo

2800

anu1.2220

32oo (4600)

- Pentru centura de est DN1 - DJ1o1D

anul 2o0o 13oo

anul 2olo

23oo

anul

2020

25o (3500)

Transaortul de cglgtori : se va face cu autobuzele P.A.T.P.Ploiegti.

Numgrul de cglgtori prevEzut va fi de llo/org.

3.6. Zonificarea funclionalg l stabilirea

intravilanului

--------------

Ca urmare a necesitgOaor de dezvoltare a comunei

remarcate la nivelul Consiliului local de cgtre autoritEqile

administra0.ei publice gi de cgtre cetgeni, a fost reanalizatg

limita teritoriului intravilan, propus in anul 1997 pentru a

asigura dezvoltarea in continuare pe

D perioadg de lo ani.

In comuna Tgrggoru Vechl continua ac'giunea de

aplicare a Legii nr.18/1991 ;

cuprinse toate zonele ocupate de construcii existente, precum

gi suprafeele necesare construcO.ilor gi amenajgrilor viitoare.

Astfel, suprafaa totalg a intravilanului propus este de 490,0 ha., repartizatg intr-un numgr de 17 trupuri

dispersate in teritoriu :

in intravilanul propus au fost

37

Ti

- sat Strejnica

225,00 ha.

T2

- sat Targgoru Vechi

126,5o ha.

T3, T3b

- sat Stgncegti

36,2o ha.

T4

- sat Zahanana

36,00 ha.

T5 gars Cr5ngu lui Bot

5,3o ha.

T6 ferma SC. CERES gi rezervatia arheologicg

42,2o ha.

T7 crescgtorie porcine

 

SC. "COMP SA"

-

-

-

-

9,40 ha.

T8

- statie de epurare

SC. "COMPORSA"

2,4o ha.

T9

ateliere confectii rgchitg

o,5o ha.

Tlo

 

- sediu pepinierg Beizadale

o,7o ha.

T11

canton ROMSILVA

o,6o ha.

T12

front captare apg SC.COMPORSA

4 foraje

o,o4 ha.

T13

front captare apg

T14

"TERMOBRAZI" - B foraje 1)08 ha. - front captare apg

"PETROBRAZI" - lo fOraje + 2.PT

o,15 ha:

T15

- cimitix nou Stgncegti o,5o ha.

T16

- rampg gunoi + put sec +

+ statie de epurare

2,00 ha.

T17

- bazg de agrement (sat

Stgncegti)

2,5o ha.

In cadxul intravilanului, zonificarea functionalg propusg respectg aceeagi repartitie a zonelor functionale existente, avgnd in vedere cg ponderea cea mai mare o are functiunea de locuire, cu dotgrile complementare locuirii. Pentru

a se facilita gi stimula product's megteguggxeascg gi artizanalg localg, caracterul zones pentru locuinte gi functiuni complements-

re a fort amplificat prin adgurtarea funotiunii de "miss productie

in Fie,nsdl autorizgrii in aoArstp onnA a unor mini nnitKti Inapolnant(

pentru servicii, prelucrgri de materiale- locale, reparatii etc.

AM.

- "56

Bilangul zonelor funcO_Dnale in intravilanul propus este urmgtorul

llmm, W

Vm.

Mwft.7 W, VVVW 77. IM.W.V. IM. W. Iwr./ II.yr. Wuiwlmwimwlw. Umviniw

ZONE FUrCTIONALE

W.

WW, W/W VV. T

Vma,mwfl. W.WWR7

1Im, WIPWW.

w

. w .l mv Wg. mr.sm

P

. s. g.o

pgmq.g.g.w

W

HA

101.170.11.7 11. 1111. 1 1 1. 1 1M . S.

1 711110, ■■■■■■■■■

WM

1. Zona centralg gi alte zone_ cu funcgiuni complexe de interes public

2. Zona de locuinte,funciuni comple- mentare, unitggi mica producie

3. Zona de unitgti industrials, micg industrie, agrozootehnice

9,70

343,10

55,70

dirt care :

Unitggi industriale,micg industrie

6,7o

Unitggi agrozootehnice 49,00

4. Zona verde gi de sport

5. Zona de gospodgrie comunalg

5,6o

6,5D

0 Zona cu destinagie specialg gi de echipare tehnic0-edilitarg, din care : 65,4o

.

Cgi de comunicagie rutierg 39,8 0

.

Cgi ferate

3,8 0

.

Zone speciale

1,97

70,0o

11,40

1,14

1,33

13,35

PIM

- aeroclubul "Gh.Bgnciulescu" 3,60

- rezerva0.e arheologia.l+muzeu 18,2o

de arbitectutel orasenecisc.a 7. Alte zone (cursuri de apg, terenuri neconstruibile)

4,00

0, B1

TOTAL TEPITOPIUL INTPAVIIAN PPOPUS

11■■

111.7

49D,00

'coon

Teritoriul intravilan a fost impgrgit in unitgli teritoriale de referingg (U.T.P.), pentru,care se vor formula in cadrul Pegulamentului de urbanism seturi de prescripgii distincte. Unitggile teritoriale de relerinyG sent delimitate de repere naturals, de limita intravilanului, de strgzi exis- tente. U.T.P. au fast stabilite, ginand cpnt in primul rand de funcgiunea dominants a zonei gi a rezultat un numgr de 29

/

39

UT4 repartizate astfel :

- U.T.R. 1A-113

- 2A-2C

- 3A-3C

- at Strejnicu F.-.T Trsco:cu

- sat Stgncegti

U.T.R.

- U.T.R.

4A-4B

- sat Tahanaua

-

-

-

- U.T.R.

5A

gars Cr5ngu lui Bot

- U.T.R.

6A

fermis SC."CERES"

- U.T.R.

6B

rezervatia arheologicg

- U.T.R.

7A

SC. "COMPORSA"

- U.T.R.

8A

- statie de epurare a SC."COMPORSA

- U.T.R.

9A

-

-

-

-

-

-

atelier confectii rgchitg

- U.T.R.

loA

sediu pepinierg Beizadele

- U.T.R.