Sunteți pe pagina 1din 51

APROB,

PLAN DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA


Reabilitarea infrastructurii rutiere din zona din nord-vest a polului de crestere Craiova in
vederea fluidizarii traficului in Zona Metropolitana Craiova
1. INFORMATII GENERALE
BENEFICIARUL LUCRARII
ANTEPRENOR:
Adresa exacta a santierului:
Tipul lucrarii:
Managerul de proiect:
Data prevazuta inceperii lucrarii:
Data estimativa a lucrarilor pe santier:
Subantreprenori:..................
1.1 INTRODUCERE
Planul de Securitate si Sntate precizeaz toate obiectivele si masurile ce trebuie luate
in scopul derulrii proiectului / lucrrii si activitilor aferente conform reglementarilor legale in
vigoare, prevede cerinele de securitate si sntate aplicabile pe antier, specifica riscurile care pot
aprea, indica masurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor, conine
masuri specifice privind lucrrile care implica riscuri specifice pentru sntatea si securitatea
lucrtorilor.
n lucrarea Planul de securitate i sntate obiectiv Reabilitarea infrastructurii rutiere din
zona din nord-vest a polului de crestere Craiova in vederea fluidizarii traficului in Zona
Metropolitana Craiova se urmareste prezentarea cerinelor de securitate si sntate care trebuie
aplicate pe antier, riscurile specifice care pot aprea la executarea lucrrii, msurile de prevenire
necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor i lucrrile care implic riscuri specifice pentru
securitatea i sntatea lucrtorilor.
Planul de securitate i sntate cuprinde:
- informaii de ordin administrativ;
- rolul si responsabilitatea managerului de proiect, antreprenor/subantreprenor,
coordonator n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului ,
coordonator n materie de securitate i sntate pe durata realizarea lucrrii, lucrtori
desemnai i sef antier privind securitatea i sntatea pe antier;
- modul de colaborare ntre antreprenori, subantreprenori i lucrtorii independeni;
- cerinele de dotare cu echipament individual de protecie;
- cerine privind calificarea, autorizarea i instruirea lucrtorilor;
- indicaii privind acordarea primului ajutor , evacuarea persoanelor;
- modul de raportare, nregistrare i evidena evenimentelor;
- indicaii privind depozitarea materialelor;

eliminare sau evacuare a deeurilor rezultate;


dotri edilitar sanitare;
identificarea i localizarea zonelor cu risc ridicat i specific.
Planul de securitate i sntate asigur investitorul/beneficiarul ca cerinele specifice ale
proiectului sunt respectate si aplicate, in conformitate cu prevederile HG nr.300/2006 privind
cerinele minime de securitate si sntate pentru antiere temporare si mobile.
HG nr. 300 / 2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru antiere temporare
si mobile specific:
- Beneficiarul lucrrii sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, nainte de deschiderea
antierului, sa fie stabilit un plan de securitate i sntate, conform art. 54 lit. b).
- Planul de securitate i sntate este un document scris care cuprinde ansamblul de msuri ce
trebuie luate n vederea prevenirii riscurilor care pot aprea n timpul desfurrii activitilor pe
antier.
- Planul de securitate i sntate trebuie sa fie redactat nc din faza de elaborare a proiectului i
trebuie inut la zi pe toat durata efecturii lucrrilor.
- Planul de securitate i sntate trebuie sa fie elaborat de coordonatorul n materie de securitate
i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii.
- n situaia n care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta rspunde de elaborarea
planului de securitate i sntate.
- Pe msura ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate i sntate ale antreprenorilor trebuie
sa fie integrate n planul de securitate i sntate.
- Planul de securitate i sntate trebuie sa fac parte din proiectul lucrrii i sa fie adaptat
coninutului acestuia.
- Planul de securitate i sntate trebuie:
a) sa precizeze cerinele de securitate i sntate aplicabile pe antier;
b) sa specifice riscurile care pot aprea;
c) sa indice msurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
d) sa conin msuri specifice privind lucrrile care se executa si care se ncadreaz n una sau
mai multe categorii cuprinse n anexa nr.2.
- La elaborarea planului de securitate i sntate trebuie sa se in seama de toate tipurile de
activiti care se desfoar pe antier i sa se identifice toate zonele n care se desfoar lucrrile
care sunt cuprinse n anexa nr.2.
- Planul de securitate i sntate trebuie sa conin cel puin urmtoarele:
a) informaii de ordin administrativ care privesc antierul i, dac este cazul, informaii care
completeaz declaraia prealabil prevzut la art.47;
b) msuri generale de organizare a antierului stabilite de comun acord de ctre managerul de
proiect i coordonatorii n materie de securitate i sntate;
c) identificarea riscurilor i descrierea lucrrilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea i
sntatea lucrtorilor;
d) msuri specifice de securitate n munca pentru lucrrile care prezint riscuri; msuri de
protecie colectiv i individual;
e) amenajarea i organizarea antierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modaliti de
depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munca prevzute de antreprenori i
subantreprenori pentru realizarea lucrrilor proprii;
f) msuri de coordonare stabilite de coordonatorii n materie de securitate i sntate i obligaiile
ce decurg din acestea;
g) obligaii ce decurg din interferenta activitilor care se desfoar n perimetrul antierului i n
vecintatea acestuia;
h) msuri generale pentru asigurarea meninerii antierului n ordine i n stare de curenie;
i) indicaii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor i msurile de
organizare luate n acest sens;

j) modaliti de colaborare ntre antreprenori, subantreprenori i lucrtorii independeni privind


securitatea i sntatea n munca.
- Msurile de coordonare stabilite de coordonatorii n materie de securitate i sntate i
obligaiile ce decurg din acestea trebuie sa se refere, n special, la:
a) cile sau zonele de deplasare ori de circulaie orizontale i verticale;
b) condiiile de manipulare a diverselor materiale, n particular, n ceea ce privete interferenta
instalaiilor de ridicat aflate pe antier sau n vecintatea acestuia;
c) limitarea manipulrii manuale a sarcinilor;
d) delimitarea i amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, n mod deosebit dac se
depoziteaz materiale sau substane periculoase;
e) condiiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deeurilor i a materialelor rezultate din
drmri, demolri i demontri;
f) condiiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
g) utilizarea mijloacelor de protecie colectiv i a instalaiei electrice generale;
h) msurile care privesc interaciunile de pe antier.
- Planul de securitate i sntate trebuie sa fie completat i adaptat n funcie de evoluia
antierului i de durata efectiv a lucrrilor sau a fazelor de lucru.
- Planul de securitate i sntate trebuie sa se afle n permanenta pe antier pentru a putea fi
consultat, la cerere, de ctre inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de
securitate i sntate n munca sau de reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice n
domeniul securitii i sntii.
- Planul de securitate i sntate trebuie sa fie pstrat de ctre managerul de proiect timp de 5 ani
de la data recepiei finale a lucrrii.
Acest plan de securitate si sntate este un document amplu, care va fi preluat si respectat de
ctre antreprenor(-i) si toi subantreprenorii angajai in derularea proiectului. nainte de nceperea
lucrrilor fiecare antreprenor si subantreprenor au obligaia sa ntocmeasc un Plan propriu de
securitate si sntate, ce se va elabora in concordanta cu prevederile prezentului Plan de securitate si
sntate si va conine aspectele prevzute de HGR 300/2006.
Acest plan va evolua si se va dezvolta pe durata elaborrii si desfurrii proiectului pentru
operarea oricror schimbri ce pot surveni pe parcursul proiectului.
Obiectivul Planului de securitate i sntate este acela de a defini scopul, cerinele si masurile
ce trebuie luate pe perioada execuiei lucrrilor.
Acesta va fi folosit pentru:
- A demonstra ca proiectul va implementa un sistem de organizare a securitii si sntaii
muncii eficient si coerent.
- A arata cum sunt identificate, evaluate, controlate si diminuate toate pericolele si efectele
asupra omului si mediului.
- Informarea contractorilor si subcontractorilor cu privire la cerinele minime de securitate si
sntate care vor fi impuse prin proiect.
- Stabilirea unui cadru unitar pentru implementarea si succesiunea iniiativelor de protecie si
sntate de-a lungul diferitelor faze ale activitii de construcie.
- Precizarea cerinei obligatorii pentru toi contractorii si subcontractorii de a avea Planuri
proprii de securitate i sntate si evaluri de riscuri pentru lucrrile care le executa.
Planului de securitate si sntate urmrete ca realizarea lucrrilor de construcii s se
realizeze cu:
o Zero accidente
o Numr minim de cazuri tratate medical
o Meninerea riscurilor in limitele rezonabilului
o Conformarea cu legislaia romn si cea europeana aplicabila

1.2 DEFINIII I PRESCURTRI. CERINE LEGISLATIVE


Definiii:
Accident de munca - vtmarea violenta a organismului, precum i intoxicaia acuta
profesional, care au loc n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu
i care provoac incapacitate temporar de munca de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces.
Boala profesional = afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau
profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum
i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munca
Boala legat de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinani sunt de natura profesional.
Echipament de munca - orice maina, aparat, unealta sau instalaie folosit n munca
Echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de
un lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa i pun n
pericol securitatea i sntatea la locul de munca, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a ndeplini acest obiectiv
Loc de munca - locul destinat sa cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii
i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces
n cadrul desfurrii activitii;
Pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actuala creia i lipsete
doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment;
Securitate i sntate n munca - ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop
asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului de munca, aprarea vieii, integritii
fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munca;
Incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncionalitatea unei activiti sau a unui
echipament de munca sau/i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucrtorii, dar ar fi fost posibil sa aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa
produc pagube materiale
Zone cu risc ridicat i specific - acele zone din cadrul ntreprinderii i/sau unitii n care
au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave,
ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
Accident care produce incapacitate temporar de munc (ITM) - accident care produce
incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice consecutive, confirmat prin
certificat medical;
Accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmat
prin decizie de ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept;
Accident mortal (D) - accident n urma cruia se produce decesul accidentatului, confirmat
imediat sau dup un interval de timp, n baza unui act medico-legal;
Accident colectiv - accidentul n care au fost accidentate cel puin 3 persoane, n acelai
timp i din aceleai cauze, n cadrul aceluiai eveniment;
Accident de munc de circulaie - accident survenit n timpul circulaiei pe drumurile
publice sau generat de traficul rutier, dac persoana vtmat se afla n ndeplinirea ndatoririlor de
serviciu;
Accident de munc de traseu:
a) accident survenit n timpul i pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la
domiciliu i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul;

b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de mas n locuri organizate de angajator,


pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde ia masa i invers, i care a antrenat
vtmarea sau decesul;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde i
ncaseaz salariul i invers i care a antrenat vtmarea sau decesul;
Invaliditate - pierdere parial sau total a capacitii de munc, confirmat prin decizie de
ncadrare ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept;
Invaliditate evident - pierdere a capacitii de munc datorat unor vtmri evidente,
cum ar fi un bra smuls din umr, produse n urma unui eveniment, pn la emiterea deciziei de
ncadrare ntr-un grad de invaliditate de ctre organele medicale n drept;
Intoxicaie acut profesional - stare patologic aprut brusc, ca urmare a expunerii
organismului la noxe existente la locul de munc;
ndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite n: contractul individual de munc,
regulamentul intern sau regulamentul de organizare i funcionare, fia postului, deciziile scrise,
dispoziiile scrise ori verbale ale conductorului direct sau ale efilor ierarhici ai acestuia;
Instruciune proprie de Securitatea si Sntatea Muncii (IPSSM) = document elaborat
de contractori / subcontractori care completeaz aplicarea reglementarilor de securitate si sntate in
munca, innd seama de particularitile activitilor si ale unitarii, precum si ale locurilor de munca
/ posturilor de lucru.
antier temporar sau mobil, denumit n continuare antier, - orice antier n care se
desfoar lucrri de construcii sau de inginerie civil, a cror lista neexhaustiva este prevzut n
anexa nr.1;
Beneficiar (investitor) - orice persoana fizica sau juridic pentru care se executa lucrarea i
care asigura fondurile necesare realizrii acesteia;
Manager de proiect - orice persoana fizica sau juridic, autorizata n condiiile legii i
desemnat de ctre beneficiar, nsrcinata cu organizarea, planificarea, programarea i controlul
realizrii lucrrilor pe antier, fiind responsabil de realizarea proiectului n condiiile de calitate,
costuri i termene stabilite;
Proiectantul lucrrii - orice persoana fizica sau juridic competenta care, la comanda
beneficiarului, elaboreaz documentaia de proiectare;
ef de antier - persoana fizica desemnat de ctre antreprenor sa conduc realizarea
lucrrilor pe antier i sa urmreasc realizarea acestora conform proiectului;
Antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoana fizica sau juridic
competenta care executa lucrri de construcii-montaj, n baza unui proiect, la comanda
beneficiarului;
Subantreprenor (subcontractant) - orice persoana fizica sau juridic care i asuma
contractual fata de antreprenor sarcina de a executa lucrri de construcii-montaj de specialitate,
prevzute n proiectul lucrrii;
Lucrtor independent - orice persoana fizica autorizata care realizeaz o activitate
profesional n mod independent i i asuma contractual fata de beneficiar, antreprenor sau
subantreprenor sarcina de a realiza pe antier lucrri pentru care este autorizat;
Coordonator n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului
lucrrii - orice persoana fizica sau juridic competenta, desemnat de ctre beneficiar i/sau de
ctre managerul de proiect pe durata elaborrii proiectului, avnd atribuiile prevzute la art. 54;
Coordonator n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii - orice
persoana fizica sau juridic desemnat de ctre beneficiarul lucrrii i/sau de ctre managerul de
proiect pe durata realizrii lucrrii, avnd atribuiile prevzute la art.58.
Prescurtri:
E.I.P. = Echipament Individual de Protecie.

F.I.A.M. = Formular de nregistrare a Accidentelor de Munca.


I.N.C.D.P.M. = Institutul Naional de Cercetare si Dezvoltare pentru Protecia Muncii.
I.S.C.I.R. = Inspecia de Stat pentru Controlul Cazonelor, Recipientelor sub Presiune si a
Instalaiilor de Ridicat.
I.T.M. = Incapacitate Temporara de Munca.
S.S.M. = Securitatea si Sntatea Muncii.
P.S.I = Protecia i Stingerea Incendiilor.
Cerine legislative
Legea nr.319/2006 a securitii si sntii in munc M.O nr.646/26.07.2006
Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr.
319/2006 aprobate prin HGR nr. 1425/2006 - M.O. nr. 882 din 30/10/2006
Hotrrea nr.300/02.03.2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru antiere
temporare sau mobile M.O nr.252/21.03.2006
Hotrre nr.1091/16.08.2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru locul de
munca M.O nr.739/30.08.2006
Hotarare nr. 1.058 din 9 august 2006 privind cerinele minime pentru mbuntirea securitii
i protecia sntii lucrtorilor care pot fi expusi unui potenial risc datorat atmosferelor explozive
M.O nr.73729.08.2006
Hotrrea nr.1146/30.08.2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru utilizarea
in munca de ctre lucrtori a echipamentelor de munca M.O nr.815/03.10.2006
Hotrrea nr.1048/09.08.2006 privind cerinele minime de securitate si sntate pentru utilizarea
de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munca M.O
nr.722/23.08.2006
Hotrre nr.971/26.07/2006 privind cernitele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de
sntate la locul de munca M.O nr.683/09.08.2006
Hotrre nr. 1051 din 09/08/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru
manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni
dorsolombare M.O. nr. 713/21.08.2006
Hotrre nr. 493 din 12/04/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot - M.O.nr. 380 din 03/05/2006
Hotrre nr. 1876 din 22/12/2005 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii - M.O. nr. 81 din 30/01/2006
Hotrre nr. 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinelor minime de securitate si sntate in
munca pentru asigurarea proteciei lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de prezenta agenilor
chimici M.O nr.845/13.10.2006
Ordin nr. 94/07.02.2006 pentru aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele
armonizate referitoare la echipamente individuale de protecie M.O nr.169/22.02.2006
Legea 481/2004 privind Protecia Civila. Publicat in MO nr. 1.094 / 24.10. 2004
Legea nr.307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor M.O nr.633/21.07.2006.
Ordinul nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor
in domeniul situaiilor de urgenta M.O nr.599/12.07.2005
Ordin MAI nr. 786/19.09.2005 al ministrului administraiei si internelor privind modificarea si
completarea Ordinul MAI nr. 712/2005 pt. aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea
salariailor in domeniul situaiilor de urgenta. Publicat in M.O. nr. 844 din 19.09.2005;
Ordin nr.163/28.02.2007 al MA.I. privind Normele generale de aprare mpotriva incendiilor
HGR nr. 537/06.06.2007 privind stabilirea si sancionarea contraveniilor la normele de
prevenire si stingere a incendiilor

OG nr.18 din 4 martie 2009 privind creterea performantei energetice a blocurilor de locuine.
Publicata in MO nr. 155 din 12 martie 2009;
DIRECTIVA CONSILIULUI 89/391/CEE din 12 iunie 1989 privind introducerea de msuri
pentru promovarea mbuntirii securitii i sntii ;
orice alte prevederi aplicabile ale dreptului romn, inclusiv cele care nlocuiesc sau modifica
normele juridice menionate mai sus.
2. MSURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI STABILITE DE
COMUN ACORD DE CATRE MANAGERUL DE PROIECT SI COORDONATORI IN
MATERIE DE SECURITATE SI SANATATE
2.1 ROLUL I RESPONSABILITATEA PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA
PE ANTIER
a) Managerul de proiect
n vederea asigurrii i meninerii securitii i sntii lucrtorilor din antier, managerul de
proiect are urmtoarele obligaii:
a) sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;
b) sa coopereze cu coordonatorii n materie de securitate i sntate n timpul fazelor de
proiectare i de realizare a lucrrilor;
c) sa ia n considerare observaiile coordonatorilor n materie de securitate i sntate consemnate
n registrul de coordonare;
d) sa stabileasc msurile generale de securitate i sntate aplicabile antierului, consultndu-se
cu coordonatorii n materie de securitate i sntate;
e) sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii n materie de securitate i
sntate.
b) Antreprenorul(-ii) / Subantreprenorii
n vederea asigurrii i meninerii securitii i sntii lucrtorilor din antier angajatorii au
urmtoarele obligaii:
a) sa respecte obligaiile generale ale angajatorilor n conformitate cu prevederile din legislaia
naionala care transpune Directiva 89/391/CEE;
b) sa ndeplineasc i sa urmreasc respectarea planului de securitate i sntate de ctre toi
lucrtorii din antier;
c) sa ia msurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, n conformitate cu cerinele
minime stabilite n anexa nr. 4;
d) sa in seama de indicaiile coordonatorilor n materie de securitate i sntate sau ale efului
de antier i sa le ndeplineasc pe toat perioada execuiei lucrrilor;
e) sa informeze lucrtorii independeni cu privire la msurile de securitate i sntate care trebuie
aplicate pe antier i sa pun la dispoziie acestora instruciuni adecvate;
f) sa redacteze planurile proprii de securitate i sntate i sa le transmit coordonatorilor n
materie de securitate i sntate.
c) Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului
lucrrii are urmtoarele atribuii:
a) sa elaboreze sau sa solicite sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate i
sntate, preciznd regulile aplicabile antierului respectiv i innd seama de activitile de
exploatare care au loc n cadrul acestuia;
b) sa pregteasc un dosar de intervenii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrrii, coninnd
elementele utile n materie de securitate i sntate de care trebuie sa se in seama n cursul
eventualelor lucrri ulterioare;
c) sa adapteze planul de securitate i sntate la fiecare modificare adus proiectului;

d) sa transmit elementele planului de securitate i sntate tuturor celor cu responsabiliti n


domeniu;
e) sa deschid un registru de coordonare i sa-l completeze;
f) sa transmit planul de securitate i sntate, registrul de coordonare i dosarul de intervenii
ulterioare beneficiarului i/sau managerului de proiect i coordonatorului n materie de securitate i
sntate pe durata realizrii lucrrii;
g) sa participe la ntrunirile organizate de beneficiar i/sau de managerul de proiect;
h) sa stabileasc, n colaborare cu beneficiarul i/sau managerul de proiect, msurile generale de
securitate i sntate aplicabile antierului;
i) sa armonizeze planurile proprii de securitate i sntate ale antreprenorilor cu planul de
securitate i sntate al antierului;
j) sa organizeze coordonarea ntre proiectani;
k) sa in seama de toate eventualele interferente ale activitilor de pe antier.
d) Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii are
urmtoarele atribuii:
a) sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire i de securitate la alegerea soluiilor
tehnice i/sau organizatorice n scopul planificrii diferitelor lucrri sau faze de lucru care se
desfoar simultan ori succesiv i la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrri
sau faze de lucru;
b) sa coordoneze punerea n aplicare a msurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii i,
dac este cazul, lucrtorii independeni respecta principiile de securitate si sntate, ntr-un mod
coerent i responsabil, i aplica planul de securitate i sntate;
c) sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptri ale planului de securitate i
sntate i ale dosarului de intervenii ulterioare, n funcie de evoluia lucrrilor i de eventualele
modificri intervenite;
d) sa organizeze cooperarea ntre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe antier, i
coordonarea activitilor acestora, privind protecia lucrtorilor, prevenirea accidentelor i a
riscurilor profesionale care pot afecta sntatea lucrtorilor, informarea reciproc i informarea
lucrtorilor i a reprezentanilor acestora i, dac este cazul, informarea lucrtorilor independeni;
e) sa coordoneze activitile care urmresc aplicarea corecta a instruciunilor de lucru i de
securitate a muncii;
f) sa ia msurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aib acces pe antier;
g) sa stabileasc, n colaborare cu managerul de proiect i antreprenorul, msurile generale
aplicabile antierului;
h) sa in seama de toate interferentele activitilor din perimetrul antierului sau din vecintatea
acestuia;
i) sa stabileasc, mpreun cu antreprenorul, obligaiile privind utilizarea mijloacelor de protecie
colectiv, instalaiilor de ridicat sarcini, accesul pe antier;
j) sa efectueze vizite comune pe antier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, nainte ca
acetia sa redacteze planul propriu de securitate i sntate;
k) sa avizeze planurile de securitate i sntate elaborate de antreprenori i modificrile acestora.
e) Lucrtorii desemnai pentru a se ocupa de activitatea de prevenire si protecie de
ctre antreprenor (-i) / subantreprenori n cadrul proiectului au urmtoarele atribuii:
1. identifica pericolele i evalueaz riscurile pentru fiecare component a sistemului de munc,
respectiv executant, sarcin de munc, mijloace de munc/echipamente de munc i mediul de
munc pe locuri de munc/posturi de lucru;
2. elaboreaz i actualizeaz planul de prevenire;
3. elaboreaz instruciuni proprii pentru completarea i/sau aplicarea reglementrilor de securitate i
sntate n munc, innd seama de particularitile activitilor i ale unitii, precum i ale
locurilor de munc/posturilor de lucru din cadrul proiectului;

4. propun atribuii i rspunderi n domeniul securitii i sntii n munc, ce revin lucrtorilor,


corespunztor funciilor exercitate, care se consemneaz n fia postului, cu aprobarea conducerii
societii, pentru toi lucrtorii care activeaz in cadrul proiectului;
5. verifica cunoaterea i aplicarea de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute n planul de
prevenire i protecie, precum i a atribuiilor i responsabilitilor ce le revin n domeniul securitii
i sntii n munc, stabilite prin fia postului;
6. elaboreaz tematicile pentru toate fazele de instruire, stabilete periodicitatea adecvata pentru
fiecare loc de munc, asigura informarea i instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii
n munc i verifica cunoaterea i aplicarea de ctre lucrtori a informaiilor primite;
7. elaboreaz programul de instruire-testare la nivelul unitii;
8. verifica ntocmirea planului de aciune n caz de pericol grav i iminent, i se asigura ca toi
lucrtorii s fie instruii pentru aplicarea lui;
9. ntocmesc evidena zonelor cu risc ridicat i specific aferente proiectului;
10. stabilesc zonele care necesit semnalizare de securitate i sntate n munc, stabilete tipul de
semnalizare necesar i amplasarea conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 971/2006 privind
cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate la locul de munc;
11. in evidena meseriilor i a profesiilor prevzute de legislaia specific, pentru care este necesar
autorizarea exercitrii lor;
12. in evidena posturilor de lucru care necesit examene medicale suplimentare;
13. in evidena posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesit
testarea aptitudinilor i/sau control psihologic periodic;
14. fac monitorizarea funcionrii sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur i
control, precum i a instalaiilor de ventilare sau a altor instalaii pentru controlul noxelor n mediul
de munc;
15. verifica starea de funcionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgen,
precum i a sistemelor de siguran;
16. informeaz conducerea societii, n scris, asupra deficienelor constatate n timpul controalelor
efectuate la locurile de munc i propune msuri de prevenire i protecie;
17. verifica evidena echipamentelor de munc i urmrete ca verificrile periodice i, dac este
cazul, ncercrile periodice ale echipamentelor de munc s fie efectuate de persoane competente,
conform prevederilor din Hotrrea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinele minime de
securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc;
18. identifica echipamentele individuale de protecie necesare pentru posturile de lucru aferente
proiectului i ntocmete necesarul de dotare a lucrtorilor cu echipament individual de protecie,
conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinele minime de securitate i
sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de
munc;
19. urmresc ntreinerea, manipularea i depozitarea adecvata a echipamentelor individuale de
protecie i nlocuirea lor la termenele stabilite, precum i n celelalte situaii prevzute de Hotrrea
Guvernului nr. 1.048/2006;
20. participa la cercetarea evenimentelor de SSM posibil a se produce in timpul derulrii
proiectului;
20. colaboreaz cu lucrtorii i/sau reprezentanii lucrtorilor, medicul de medicina muncii si
Coordonatorul (-rii) SSM ai proiectului n vederea coordonrii msurilor de prevenire i protecie;
21. asigura instruirea lucrtorilor cu prevederile Planului de securitate si sntate si cu Planul
Propriu de securitate si sntate
f) eful de antier - conduce realizarea lucrrilor pe antier i urmrete realizarea acestora
conform proiectului
n principal acesta va prezenta toate detaliile tehnice i tehnologice n vederea stabilirii cu
precizie a riscurilor i a msurilor de prevenire care se impun, pentru toate fazele proiectului i
pentru toate categoriile de lucrri i operaiuni ce urmeaz a se executa.

mpreun cu managerul de proiect, coordonatorul n materie de securitate i sntate pe


durata realizrii lucrrii se va asigura c toate prevederile i msurile prevzute n Planul de
securitate si sntate pot fi, din punct de vedere tehnic i tehnologic, respectate pe tot parcursul
derulrii lucrrilor.
Sesizeaz eventuale noi riscuri de accidentare sau mbolnvire profesional ce pot fi
generate de evoluia lucrrilor i poate propune actualizarea i/sau completarea Planul de securitate
si sntate i a planurilor proprii de prevenire i protecie.
Admite la lucru numai lucratorii apti de munca.
Admite la munca lucratori echipati corespunzator.
Executa instructajul lucratorilor in conformitate cu prevederile legale.
Decide asupra masurilor de protectie care trebuie luate si a echipamentului individual de
protectie care trebuie utilizat.
Asigura functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie.
Comunica angajatorului orice situatie care ar pune in pericol securitatea si sanatatea
lucratorilor si a propriei personae.
In conformitate cu legislatia privind Situatiile de Urgenta executa instructajul.
Anunta, coordoneaza si participa la activitatile ce se inpun in cadrul Situatiilor de Urgenta.
Obligatiile lucratorilor
Sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, astfel incat sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala propria persoana cat si alte personae.
Sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie.
Sa poarte si sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie.
Sa nu scoata din functiune, sa nu modifice, schimbe sau inlature dispozitivele de securitate
proprii ale echipamentelor tehnice si sa le utilizeze corect.
Sa comunice imediat conducatorului locului de munca orice situatie de munca pe care o
considera un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor si a propriei personae.
Sa comunice conducatorului locului de munca accidentele suferite de propria persoana.
Sa coopereze cu conducatorul locului de munca atunci cand este necesara realizarea oricaror
masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
Sa coopereze cu conducatorul locului de munca pentru asigurarea unui mediu de munca si
conditii de lucru sigure si fara riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor si a propriei
personae.
2.2 CALIFICAREA LUCRATORILOR. AUTORIZAREA LUCRATORILOR
Lucrrile vor fi executate de personal calificat si autorizat, in conformitate cu prevederile
legale in vigoare.
Autorizarea externa se efectueaz de ctre antreprenori / subantreprenori categoriilor de
lucrtori care executa lucrri speciale, in conformitate cu prevederile legislaiei de securitate i
sntate n munc n vigoare.
Se ntocmete si se pstreaz de ctre acetia, pe antier, o evidenta a personalului autorizat
intern si extern.
2.3 INSTRUIRI N DOMENIUL SECURITII I SNTII N MUNC SI IN
DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA
Instruirile lucrtorilor din punct de vedere al securitii si sntii muncii sunt parte
componenta a pregtirii profesionale si se desfoar conform prevederilor legale Legea
securitii si sntii in munca nr. 319/2006 si Norme metodologice de aplicare a Legii securitii
si sntii n munca nr. 319/2006.
Instruirile se consemneaz n Fisele individuale de instruire privind securitatea si sntatea
in munca.

Instruirea introductiv generala, la locul de munca si periodica se efectueaz de ctre toi


antreprenorii / subantreprenorii in baza unor tematici prestabilite si se evalueaz prin testare
conform prevederilor legii 319 / 2006.
Instruirile in domeniul situaiilor de urgenta se desfoar conform Ordin MAI nr.
712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor in domeniul
situaiilor de urgenta, completat de Ordin MAI nr. 786/2005.
Organizarea aprrii mpotriva incendiilor se va realiza conform OMAI 163/2007
Instruirea este o componenta principala a prevenirii si se doreste sa fie finalitatea unui
proces care incepe chiar inainte de angajarea in munca a lucratorilor (sa asigure informarea
fiecarei persoane, anterior angajarii, informarea asupra riscurilor la care e expusa la locul de munca,
asupra masurilor si actiunilor de prevenire).
Instructajul intorductiv general se efectueaza :
a) la angajarea lucratorilor definiti conform art.5, lit.a din lege;
b) lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
c) lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;
d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.
n cadrul instructajului introductiv general se vor expune urmtoarele probleme:
a) legislatia de securitate si sanatate in munca;
b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in
munca;
c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
d) masuri la nivelul societatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor.
Instructajul la locul de munc va cuprinde:
a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca
si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale
locului de munca si/sau postului de lucru;
e) instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind
activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea
echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim
ajutor.
Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop reimprospatarea si
actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Durata instruirii periodice
va fi de 2 ore.
Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat in urmtoarele cazuri, iar durata
nu va fi mai mica de 8 ore:
a) cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati
specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv
datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;
c) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre serviciul intern de


prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza
instruirea.
2.4. CONTROLUL PREVENTIV DE MEDICINA MUNCII
Angajarea si repartizarea personalului pe locurile de munca se vor face in funcie de starea
de sntate si de aptitudinile fizice si psihice ale solicitanilor. Angajarea personalului in munca
este realizata numai prin examene medicale si psihologice efectuate conform reglementarilor din
HGR nr. 355/2007 iar rezultatele se consemneaz in Dosarul medical (inclusiv examenele
medicale complementare, clinice si paraclinice corespunztoare), in Fisa de aptitudine si in Fisa
individuala de instruire privind securitatea si sntatea in munca.
Controlul medical periodic se efectueaz la toate categoriile de salariai si cu frecventa
definita de medicul de medicina muncii in conformitate cu prevederile HGR nr. 355/2007, in care
sunt stabilite si responsabilitile pentru organizarea, urmrirea, efectuarea si evidenta controalelor
medicale.
2.5. RAPORTAREA, INREGISTRAREA SI EVIDENTA EVENIMENTELOR
ACCIDENTE DE MUNCA, ACCIDENTE USOARE, INCIDENTE PERICULOASE
Raportarea, nregistrarea si evidenta evenimentelor se face conform prevederilor din
Norme Metodologice de aplicare a Legii securitii si sntii n munca nr. 319/2006.
Procedura se aplica la fiecare accident de munca, indiferent de natura sau gravitatea
acestuia conform prevederilor Legii 319/2006 Norme Metodologice de aplicare a Legii
securitii si sntii n munca nr. 319/2006.
- Comunicarea accidentelor de munca
Comunicarea ( verbal, telefonic si/sau scris ) a evenimentelor revine:
Oricrui lucrtor care are cunotina de producerea evenimentului, care va ntiina seful
direct;
Conductorului punctului de lucru - care anuna Coordonatorul n materie de securitate i
sntate pe durata realizrii lucrrii si pe lucrtorul desemnat /serviciul intern de prevenire i
protecie/serviciul extern de prevenire i protecie.
Lucrtorului desemnat/serviciul intern de prevenire i protecie/serviciul extern de
prevenire i protecie va anuna conducerea unitii, Inspectoratul Teritorial de Munca, Parchetul
de pe lng Judectorie (pentru accidentele mortale), Casa Judeean de Pensii i alte Asigurri
Sociale (pentru accidentele cu incapacitate temporar de munc-ITM) si ntocmete fia privind
comunicarea evenimentelor conform model Anexa 13 din Norme Metodologice de aplicare a
Legii securitii si sntii n munca nr. 319/2006.

nregistrarea accidentului de munca


nregistrarea accidentului de munca se face in baza Procesului verbal de cercetare a
accidentului si a FIAM lui (Formularul de nregistrare a Accidentului de Munca - vezi Anexa
nr.2 la prezenta lucrare).
nregistrarea si evidenta accidentelor de munca se face de ctre Serviciul intern de
prevenire si protecie din cadrul unitii in Registrul unic de evidenta a accidentailor in munca
anexa nr. 15 din Norme Metodologice de aplicare a Legii securitii si sntii n munca nr.
319/2006 .
Comunicarea, Cercetarea, nregistrarea si Evidenta mbolnvirilor Profesionale
Comunicarea, Cercetarea, nregistrarea si Evidenta mbolnvirilor Profesionale se face conform
prevederilor din Norme Metodologice de aplicare a Legii securitii si sntii n munca nr.
319/2006.
Se folosesc urmtoarele formulare :

-Fisa de semnalizare BP1 Anexa 19 din Norme Metodologice de aplicare a Legii securitii si
sntii n munca nr. 319/2006);
-Fisa de declarare a cazului de boala profesionala BP2 Anexa 21 din Norme Metodologice de
aplicare a Legii securitii si sntii n munca nr. 319/2006;
- Proces verbal de cercetare a cazului de boala profesionala Anexa 21 din Norme
Metodologice de aplicare a Legii securitii si sntii n munca nr. 319/2006 ;
Aciuni in situaii de urgenta. Comunicarea evenimentelor n situaii de urgenta (avarii,
incendii, explozii, dezastre, inundaii, etc.)
Aciunile, comunicarea si nregistrrile privind situaiile de urgenta se fac conform prevederilor
legale in vigoare si a prevederilor din planurile de aciune pentru situaii de urgenta, din planurile
de intervenie PSI, aplicabile lucrrii, ce vor fi ntocmite de ctre Antreprenor (-ri) /
Subantreprenor (-ri).
3. IDENTIFICAREA RISCURILOR SI DESCRIEREA LUCRARILOR CARE POT
PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA LUCRATORILOR
Punctul de plecare in optimizarea activitii de prevenire a accidentelor de munca si
mbolnvirilor profesionale intr-un sistem de munca, si anume executant sarcina de munca
mijloace de producie mediu de munca l constituie identificarea si evaluarea riscurilor de
accidentare si mbolnvire profesionala din sistemul respectiv.
Indiferent ca este vorba de un post de lucru / loc de munca sau un cumul de locuri de munca,
o asemenea analiza permite ierarhizarea riscurilor in funcie de dimensiunea lor si alocarea eficienta
a resurselor pentru masurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat si
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaiei dintre doi parametri: gravitatea si frecventa
consecinei maxime posibile asupra organismului uman.
Se obin astfel niveluri de risc pariale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc
global pentru ntregul sistem analizat (lucrare / loc de munca / meserie).
La stabilirea nivelurilor de risc se va tine cont de statistica accidentelor de munca din
categoria construciilor civile si industriale, statisticile puse la dispoziie de ITM Dolj, Inspecia
Muncii, statistici europene furnizate de Agenia europeana pentru Securitate si Sntate in Munca..
In consecina, pentru evaluarea riscului este necesara parcurgerea urmtoarelor etape:
a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. stabilirea consecinelor aciunii asupra victimei, respectiv gravitatea lor
c. stabilirea probabilitii de aciune a lor asupra executantului.
d. atribuirea nivelurilor de risc funcie de gravitatea si probabilitatea consecinelor aciunii
factorilor de risc.
Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor se face pentru fiecare componenta a
sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca / echipamente de
munca si mediul de munca pe locuri de munca / posturi de lucru.
Msurile propuse in urma evalurii riscurilor urmresc eliminarea sau diminuarea factorilor
de risc identificai.
Formula de calcul folosita pentru calcularea nivelului de risc global estimat este urmtoarea:
n
ri x R I
i =1
Nr = ---------------n
ri

i =1
in care: Nr = nivelul de risc global pe loc de munca
ri = rangul factorului de risc i
Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc i

n = numrul factorilor de risc identificai la locul de munca


nainte de nceperea efectiva a lucrrilor, fiecare antreprenor / subantreprenor va
evalua riscurile de accidentare si mbolnvire profesionala aferente categoriilor de lucrri pe
care le va executa.
Evaluarea riscurilor se va actualiza pe parcursul derulrii lucrrilor, funcie de orice
modificare apruta in elementele sistemului de munca, a tehnologiilor, a legislaiei de securitate i
sntate n munc, la identificarea unor riscuri care nu au fost cuantificate anterior sau in urma
producerii unor evenimente care afecteaz securitatea si sntatea lucrtorilor.
Riscuri de accidentare specifice lucrarilor de Reabilitarea infrastructurii rutiere din
zona din nord-vest a polului de crestere Craiova in vederea fluidizarii traficului in Zona
Metropolitana Craiova

Factori de risc proprii mijloacelor de producie

- Prindere, antrenare, strivire, leziune cauzate de ctre organele de maini aflate n micare;
- Lovire de ctre mijloace de transport auto la deplasarea ntre sediul societii i punct de lucru
sau la deplasarea pe traseul normal ntre domiciliu i sediul societii accidente de munc de
traseu;
- Alunecarea materialelor, profirelor sau ansamblurilor depozitate temporar fr asigurarea
stabilitii i neasigurate mpotriva deplasrilor necontrolate.
- Deplasri sub efectul propulsiei Proiectarea de particule rezultate in timpul asternerii fundatiilor.
- Contact direct accidental al epidermei cu suprafee sau contururi periculoase: - neptoare, tioase, - alunecoase, - abrazive, - adezive.
- Vibraii resimite la nivelul braelor la utilizarea echipamentelor de gurire cu rotopercuie,
picamerelor, placilor vibrtoare.
- Temperatur cobort a unor suprafee (n special metalice) atinse la lucrul n aer liber (operaiile
de montaj, de ncrcare /descrcare a materialelor, etc.)
- Electrocutare prin atingere direct la atingerea accidental a unor ci de curent neprotejate
mpotriva atingerii directe sau la atingerea conductorilor de curent in timpul sapaturilor.
- Electrocutare prin atingere indirect la deteriorarea accidental a unor izolaii ale instalaiilor
electrice ale echipamentelor tehnice de lucru sau la deteriorarea instalaiei de mpmntare.
- Lucrul cu materiale i substane inflamabile spum poliuretanic, hrtie, benzi adezive de fixare
i protecie, materiale hidroizolante, etc.;
- Recipiente sub presiune (oxigen, acetilena)-explozii care pot provoca vtmarea lucrtorilor
proprii si a riveranilor ca urmare a manevrrii, transportului, depozitarii, exploatrii
necorespunztoare.
Factori de risc proprii mediului de munc
- Temperatur sczut a aerului n special la lucrul n aer liber pe timpul iernii;
- Temperatur ridicat a aerului n special la lucrul n aer liber pe timpul verii;
- Cureni de aer favorizai de lucrul n spaii libere;
- Nivelul de zgomot ridicat ca urmare a funcionrii echipamentelor tehnice (freza de asfalt).
- Calamiti;
- Pulberi pneumoconiogene.

Factori de risc proprii sarcinii de munc


- Executarea de lucrri fr autorizare, aviz medical, instruire necorespunztoare, utilizare
mijloacele de protecie individuala neomologate, impuse de acest tip de activitate.
- Efort dinamic ridicat la manipularea manual a materialelor. Poziie de lucru preponderent
ortostatic i uneori vicioasa pentru realizarea unor lucrri la poziie.

Factori de risc proprii executantului


- Executarea de aciuni sau activiti neprevzute n sarcina de munc sau de o alt manier dect
prevederile tehnologice;
- Prsirea punctului de lucru, deplasri n afara sarcinii de munc, expunere pe cai de circulaie
auto;
- nceperea sau continuarea activitii fr realizarea unei zone sigure, fr verificarea zilnica a
mijloacelor de protecie colectiva, neasigurarea semnalizrii de securitate;
- nceperea sau continuarea activitii n condiii psihofiziologice anormale (oboseal, stres, sub
efectul unor medicamente sau al alcoolului)
- Omisiuni la urmrirea cerinelor de securitate ale echipamentelor de munc n exploatare (fr
dispozitive de protecie, defeciuni de natura electrica, neurmrirea scadentelor de verificare
periodica)
- Pornirea echipamentelor de munca fr asigurarea condiiilor de securitate sau de ctre personal
neautorizat;
- Anularea voluntar sau reglarea necorespunztoare a dispozitivelor de prevenire a cderii n gol.
- Cderea la acelai nivel prin alunecare, mpiedicare, dezechilibrare n cazul parcurgerii unor trasee
pe care sunt acumulate deeuri, reziduuri sau sunt scurgeri de lichide, suprafee ngheate n timpul
iernii;
- Nesincronizarea cu coechipierii n cazul lucrului n echip, cu deserveni ai unor instalaii sau
echipamente care sunt utilizate la executarea lucrrilor.
- Deplasri, staionri n zone periculoase: pe cile de acces auto, n raza de actiune a utilajelor.
- Neutilizarea EIP i a celorlalte mijloace de protecie din dotare, inclusiv echipamentul individual
de semnalizare (reflectorizant).
4. MASURI SPECIFICE DE SECURITATE IN MUNCA PENTRU LUCRARILE
CARE PREZINTA RISCURI;
Masuri de Protecie Colectiva si Mijloace Colective de Protecie
- Cile i ieirile de urgenta trebuie sa fie n permanenta libere i sa conduc n modul cel mai direct
posibil ntr-o zona de securitate.
- Dac antierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevzute cu dispozitive care sa
evite ptrunderea lucrtorilor fr atribuii de serviciu n zonele respective
- Utilajele si echipamentele nu trebuie manipulate/conduse dect de o persoana calificata si care este
in posesia unui certificat de competenta valabil.
- Zonele periculoase trebuie semnalizate n mod vizibil.
- Nici o persoana in afara de electricianul de antier numit nu va face conectri sau deconectri,
altele dect cele de la prizele electrice sau triplu techer, sau sa modifice alimentarea electrica
temporara.
- Improvizaiile electrice pentru iluminat, gtit, nclzire etc. nu sunt permise.
- Exploatarea echipamentelor de munca se va face numai de ctre personal calificat, instruit si
desemnat pentru lucrul cu acestea.
- Mncarea trebuie consumata numai in locurile amenajate si destinate pentru servirea masei.
- Accesul vizitatorilor in antier este permis numai nsoii.
- Fumatul pe antier este permis numai in zonele special amenajate.
- Este interzisa scoaterea din funciune, modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii ale mijloacelor de munca cu care se lucreaz sau cu care se intra
in contact la locul de munca.
- Echipamentele tehnice trebuie controlate astfel:
a) zilnic, nainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice, in baza unui program prestabilit de revizii tehnice;

4.1 Spturi
Principalele riscuri identificate:
surpare
cdere de la nlime
cderea materialeor manipulate n cap, pe mini sau picioare
cdere de la acelai nivel , mpiedicare
loviri sau striviri provocate de utilaje n micare
micri necontrolate ale utilajelor
tieturi sau nepturi provocate de uneltele manuale
Principalele msuri de prevenire i protecie
1. Orice lucrare de spturi sau umpluturi nu va ncepe fr un proces verbal de predare a
amplasamentului i a cotei zero ncheiat ntre beneficiar, proiectant i executantul lucrrilor.
Spturile de cercetare se vor face numai sub supravegherea conductorilor locurilor de munc.
2. n cazul cnd pe amplasamentul predat exist unele instalaii subterane n funciune, lucrrile
de spturi se vor executa numai dup oprirea acestora. Lucrrile se vor executa numai sub
supravegherea permanent a conductorului locului de munc. nainte de nceperea lucrrilor de
spturi sau umpluturi se va face un instructaj temeinic cu privire la metodele de execuie, sculele
sau utilajele de construcii ce se pot folosi, aezarea personalului muncitor la locul de munc.
3. n cazul n care n timpul execuiei spturilor se depisteaz instalaii subterane necunoscute
iniial i care nu sunt indicate n documentaia tehnic de execuie se va opri imediat execia i se
vor scoate oamenii din zona de lucru.
4. Executarea manual a lucrrilor de spturi n apropierea cablurilor electrice, subterane sub
tensiune se va face numai dup oprirea curentului. Dac nu se poate opri curentul se vor lua msuri
speciale care s asigure securitatea personalului (folosirea sculelor din lemn i supravegherea strict
a lucrtorilor de ctre conductorului locului de munc). Se interzice categoric n aceste cazuri
folosirea de unelte i scule metalice.
5. Dac n timpul executarii lucrrilor de sptur sau de umplutur se manifest prezenta unor
gaze, substante toxice sau se constat lipsa de oxigen, se va opri imediat lucrul i se va scoate
personalul din zona periculoasa. Se va convoca imediat la faa locului beneficiarul i proiectantul
care mpreun cu constructorul vor ntocmi un program de msuri care va fi respectat integral
menit s elimine pericolul de explozie sau incendiu i cauzele care au condus la apriia acestor
gaze sau substane toxice. Se interzice reluarea lucrrilor dac nu se realizeaz complet programul
de msuri ntocmit de organele n drept, pn nu s-au eliminat cauzele care au condus la prezena
gazelor sau substantelor toxice .
6. nainte de nceperea lucrrilor de spturi cu sau fr sprijiniri, trebuie s se pregteasc
terenul dup cum urmeaz :
- s se ndeparteze apele de suprafa de pe amplasamentele i din zonele lucrrii n scopul
eliminrii pericolului de inundare a gropilor sau a anurilor, de nmuiere a terenului i de
prabuire a malurilor.
- pentru eliminarea pericolului de nundare a malurilor se vor executa drenaje, canalizri sau
anuri de scurgere care s devieze apele de suprafa sau pe cele subterane.
- dac n zona n care se executa lucrrile de spturi sunt pomi sau arbori acetia vor fi tiai n
scopul eliminrii pericolului de cdere n gropile sau n anurile unde lucreaz personalul.
Tierea acestor pomi sau arbori se impune i pentru a nu stnjeni circulaia i transporturile din zona
respectiv de lucru i a elimin eventuale accidente.
7. n zonele n care se executa spturi i se circul, se vor prevedea obligatoriu semne de
marcaj, parapei de protecie, iluminat pe timp de noapte, mprejmuiri, balustrade, panouri pentru
limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor i utilajelor. Este interzis ca aceste incinte sau gropi s

fie lsate , cnd nu se lucreaz, fr parapei, i neiluminate pe timp de noapte. Dac este cazul se
va asigura i paza.
8. Se interzice staionarea autovehiculelor, tractoarelor i utilajelor de construcii n zona prismei
de alunecare a terenurilor unde se fac spturi. Se permite staionarea sau circulaia n zona prismei
de alunecare numai dac pereii spturilor sunt sprijinii cu sprijiniri realizate pe baz de calcule. n
aceste zone viteza de circulaie este de maxim 3-5 km pe ora.
9. n cazul n care se executa lucrri de spturi n zonele cu circulaie intens sau de utilitate
public (strzi, piee, drumuri) spaiile respective vor fi ngradite cu panouri line de 1,5 2 m
nlime, sau cel puin cu parapei de 1 metru nlime. Se vor prevedea obligatoriu panouri i semne
de avertizare mpotriva accidentelor, indicatoare de drum ngustat, ocolorire i limitare a vitezei.
Este obligatorie asigurarea iluminatului pe timp de noapte. Se vor lua msuri pentru devierea
circulaiei. Acolo unde nu se poate devia circulaia se vor plasa permanent persoane care s asigure
circulaia. Toate utilajele folosite la spturi vor fi amplasate n afara prii carosabile a drumurilor.
10. Sparea gropilor de fundaie i a anurilor cu adancime mic n terenuri cu umiditate
natural i unde nu exist ape freatice de suprafa se vor executa fr consolidri sau sprijiniri dup
cum urmeaz :
- n teren uor (nisip, umpluturi) pn la adancimea de 70 de cm.
- n teren mijlociu (manual) pn la adancimea de un metru.
- n teren tare (manual ) pn la adancimea de 1,6 metri.
- n teren foarte tare, se sap (manual) pn la adancimea de 2 metri.
11. Pmntul provenit din spturi sprijinite sau nesprijinite, va fi aezat la o distan de minim
0,4 metri fa de pereii spturii. Se recomand ca pmntul provenit din spturi, pe masura
extragerii, s fie ndepartat sau transportat n afara antierului.
12. Dac n timpul executarii spturilor se gasesc corpuri dure izolate (betoane, bolovani etc) se
vor lua msuri de ndepartarea a lor cu ajutorul unor utilaje sau mecanisme, dup ce acetia au fost
eliberai de pmnt sau de alte pri aderente. n timpul operaiunilor de scoatere a bolovanilor,
personalul va fi evacuat din zona periculoas.
13. Pentru eliminarea pericolului de accidentare prin surpare de maluri la spturi, se va
supraveghea i controla zilnic starea terenului unde se executa asemenea lucrri. Acolo unde sunt
posibile surpri sau alunecari de mase de pmnt, indiferent dac sunt sau nu sunt fcute sprijiniri,
se vor lua imediat msuri de consolidare. Numai dup aceea se va continua executarea spturilor.
14. Conductorii locurilor de munc sunt obligai ca nainte de reluarea lucrrilor de spturi s
controleze zilnic pereii i stabilitatea terenului. Dac se constat c sunt pericole de accidentare nu
se va permite reluarea lucrrilor dect dup nlaturarea acestor pericole.
15. Se interzice categoric executarea spturilor sau astuprilor n terenurile
necompactate, umidificate sau supraumidificate, nisipoase, fr sprijiniri.
16. Execuia spturilor pentru fundaii, anuri, gropi etc. n taluz natural se va face innd
seama i de urmatoarele msuri :
- se va cerceta de ctre conductorul locului de munc starea terenului nainte de nceperea
lucrului (valabil pentru fiecare schimb) pentru a constata c nu exist pericol de surpare,
ieituri din consol sau umiditate sporit.
- se vor ntrerupe lucrrile de spatur dac se constat umiditate sporit. n caz de umiditate
excesiv sau alte pericole evidente se va opri lucrul i se va scoate tot personalul din zona
periculoas.
- se interzice circulaia sau deplasarea autovehiculelor sau a utilajelor de construcii la distante
mai mici dect cele prevzute n documentaia de execuie.
- s interzice staionarea unor vehicule sau utilaje de construcie care prin vibrare pot conduce
la surpri de maluri sau la prabuirea acestora peste lucrtorii aflai n incinte.
17. Cnd spturile trebuiesc executate cu perei verticali sau cu pante mai mari se vor executa
obligatoriu sprijiniri.
18. n cazul cnd se observa infiltraii mari de ap (izvoare, fluvii subterane etc) sau crete
nivelul apelor, se vor evacua imediat muncitorii din incint . Reluare lucrrilor de spturi se va

face numai dup eliminarea cauzelor sau a fenomenelor naturale care au condus la creterea
nivelului apelor.
19. Se va cerceta periodic terenul i se vor lua msuri pentru desprinderea i rostogolirea
pietrelor sau a bolovanilor care amenin s se prabuseasc. Executarea acestor operaii se va face
numai dup luarea msurilor care s elimine producerea accidentelor. (ntreruperea circulaiei i
scoaterea peronalului din zona periculoas)
20. Se vor acoperi zonele periculoase cu plase de srm bine fixate n roca sntoas prin pitoane
i ancoraje puternice
21. Accesul lucrtorilor n incintele de spturi (gropi, anuri, etc), cu sprijiniri sau fr
sprijiniri, se va face pe scri sau cu ajutorul unor dispozitive mecanice sau platforme construite
special n acest sens. Scrile trebuie s fie solide i bine fixate. De asemenea ele trebuiesc verificate
zilnic i meninute n stare bun i cu treptele curate.
22. Toate utilajele i mecanismele care se folosesc la executarea spturilor sau umpluturilor
trebuie s fie n perfect stare de funcionare, trebuie s fie dotate cu toate dispozitivele de protecie,
de semnalizare acustic sau optic i cu limitatoare de curs n bun stare de funcionare.
23. Executarea de spturi mecanizate fr sprijiniri se poate face fie n taluz liber, fie n trepte
cu perei verticali. Amplasarea utilajelor pentru spturi sau umplutur va fi facut astfel nct s nu
existe pericolul alunecrii sau rsturnrii acestora n incinta spturilor.
24. Dac spturile mecanizate se executa cu sprijiniri se vor lua msuri ca acestea s nu fie
deteriorate n timpul execuiei spturii.
25. n timpul execuiei terasamentelor cu mijloace mecanizate se interzice accesul oricrei
persoane deasupra frontului de lucru. Aceste zone se vor delimita prin panouri, mprejmuiri sau alte
mijloace. De asemenea, nu se admite executarea de lucrri auxiliare sau alte operaii pe partea
opus frontului de lucru sau n apropierea acestuia.
26. nainte de nceperea spturilor cu mijloace mecanizate se va verifica rezistena terenului i
apoi se va nivela sau compacta dac este cazul.
27. Toi lucrtorii care lucreaz direct sau indirect cu utilajele de construcii sau cu mijloacele
mecanizate vor fi instruii n privina tuturor msurilor speciale de securitatea muncii pe care trebuie
s le respecte. Aceste msuri vor fi nscrise n fiele de instructaj individual.
28. Trecerea sau staionarea muncitorilor pe sub cupele sau braele excavatoarelor este categoric
interzis.
29. Este categoric interzis prezena unor persoane strine pe sau n utilajle de spat n timpul
lucrului. Urcarea i coborarea din utilaje se va face numai dup oprirea acestora i numai pe scarile
de acces special construite n acest sens.
30. Dac se folosesc mai multe utilaje n acelai punct de lucru distana dintre ele nu
trebuie s fie mai mic de 10m.
31. Personalul de deservire al excavatoarelor trebuie s fie calificat i autorizat n acest sens.
32. La traversrile de drumuri, utilajele i sculele folosite la spturi se vor amplasa n afara
zonelor carosabile ale acestora. Este interzis depozitarea de utilaje sau materiale pe osea sau mai
aproape de 5m de marginea drumului.
33. n cazul spargerii blocurilor din beton armat cu ciocane pneumatice mari muncitorii
vor purta ochelari i cti de protecie. Distan dintre sprgtorii de piatr va fi de cel puin 3m,
iar distana dintre punctele de lucru i locurile pentru spart piatra nu va fi mai mic de 10m.
4.2 Scule i dispozitive

Riscuri identificate:
electrocutare
taiere, intepare;
lovire.
Principalele msuri de prevenire i protecie

1. Sculele, uneltele i dispozitivele de orice categorie i pentru orice ntrebuinare trebuie s fie
n perfect stare i s corespund specificului lucrrii.
2. Zilnic, nainte de nceperea lucrului, fiecare lucrtor va controla dac uneltele i sculele din
dotare sunt n stare tehnic corespunztoare.
3. Cele care nu corespund din punctul de vedere al securitii muncii se vor scoate din uz, repara
(cele care se pot recondiiona) sau casa.
4. Sculele i uneltele de mn vor fi confecionate conform standardelor n vigoare, din materiale
corespunztoare operaiilor care se executa, fr a se permite deformri, fisuri sau desprinderi de
achii, bavuri.
5. Este interzis folosirea sculelor i uneltelor fr mner, precum i folosirea aceluiai mner la
mai multe scule.
6. Este interzis folosirea uneltelor de mn cu suprafee de percuie deformate, nflorite sau
tirbite, precum i a uneltelor de mn cu improvizaii.
7. n timpul transportului, prile periculoase ale sculelor sau uneltelor de mn cu tiuri, vrfuri
etc. vor fi protejate cu aprtori sau teci adecvate.
8. Sculele i uneltele de tiat vor fi verificate dac sunt bine ascuite i dac au profilul corect n
raport cu operaia de executat.
10. Sculele i dispozitivele de tiat trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
-s nu fie degradate, cu crpturi sau ruginite;
-foarfecele pentru tiat vor avea lamele strnse astfel nct s preseze una pe alta, fr joc n axul
de fixare;
-dlile vor avea o lungime de cel puin 150 mm i vor fi bine ascuite.
11. Sculele i uneltele de mn vor fi pstrate - dup caz - n dulapuri, lzi, rastele sau suporturi
speciale i orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu prile active ale acestora.
12. Uneltele acionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de lucrtorii care cunosc bine
att metodele de lucru ct i pe cele de protecie a muncii.
13. Este interzis ca n timpul lucrului s se aeze unelte pe treptele scrilor mobile, schele,
tablouri electrice etc.
14. Conductele flexibile de aer comprimat trebuie s corespund debitului i presiunii de lucru,
iar fixarea lor pe racorduri se va face numai cu coliere metalice.
15. Sculele i uneltele vor fi pstrate n truse sau cutii, pentru a se evita mprtierea lor sau
cderea de la nlime.
16. Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse i de ochiuri special prevzute n centurile de
siguran, adaptate pentru fiecare unealt n parte, n aa fel nct lucrtorul s le aib la ndemn,
lundu-se, totodat, msuri ca n timpul lucrului aceste scule s nu incomodeze i s nu mpiedice
micrile libere ale minilor, precum i deplasarea cu uurin.
17. Nu se admite folosirea unor scule i unelte improvizate n timpul montajului.
18. Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, nainte de nceperea lucrului, de ctre muncitorii
nsrcinai a le folosi, mpreun cu eful echipei de montaj. Verificarea va urmri s constate dac
dispozitivele nu prezint fisuri, uruburi sau piulie defecte, fire rupte la cabluri, deformaii sau
dezaxri.
19. Dac n jurul locurilor n care se sudeaz electric nu se pot aeza paravane protectoare pentru
vedere se va mprejmui locului de munc i se vor monta panouri avertizoare pe care se va nscrie:
"Nu v uitai, se sudeaz";
20. Pentru sudurile executate n pantele exterioare ale construciei, conductorul locului de
munc va indica fiecrui sudor n parte locul de prindere a frnghiei centurii de siguran;
21. Traseele conductorilor i cablurilor aparatelor de sudur vor fi degajate de orice ar putea duce
la deteriorarea lor.
4. 3 Decaparea asfaltului
Riscuri identificate

- Executarea defectoasa de comenzi;


- Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca;
- Neutilizarea mijloacelor de protectie;
- Operatii, reguli, procedee gresite;
- Monotonia muncii;
- Miscari functionale ale echipamentelor tehnice;
- Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor
tehnice;
- Deplasari sub efectul gravitatiei;
- Deplasari sub efectul propulsiei;
- Factori de risc proprii mediului de munca.
Principalele masuri de prevenire si protectie:
- Se interzice folosirea uneltelor pentru decapare neascuite sau ale cror cozi prezint asperiti,
deformaii sau crpturi;
- n timpul decaprii lucratorii trebuie s pstreze o distan corespunztoare ntre ei pentru a
preveni accidentele prin desprinderea materialului decapat;
- Se interzice lucrul cu ciocanele pneumatice sau hidraulice ale cror furtunuri de alimentare sunt
deteriorate i/sau nu sunt fixate prin coliere metalice;
- Lucratorul care lucreaz cu ciocanul pneumatic sau hidraulic nu trebuie s ndrepte dalta ctre
ceilali lucratori;
- Se interzice ieirea lucratorilor din zona de lucru semnalizat spre partea pe care se desfoar
circulaia;
- Se interzice transportul materialelor prin traversarea drumului aflat n circulaie;
- Lucratorii sunt obligati ca pe toata perioada timpului de lucru sa poarte echipamentul individual de
protectie.
4.4 Asternerea fundatiilor de piatra sparta, balast
Riscuri
- Executarea defectoasa de comenzi;
- Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca;
- Neutilizarea mijloacelor de protectie;
- Operatii, reguli, procedee gresite;
- Monotonia muncii;
- Miscari functionale ale echipamentelor tehnice;
- Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor
tehnice;
- Deplasari sub efectul gravitatiei;
- Deplasari sub efectul propulsiei;
- Factori de risc proprii mediului de munca.
Principalele masuri de prevenire si protectie:
- Se interzice stationarea lucratorilor in raza de actiune a utilajelor care astern sau compacteaza
balastul si piatra sparta sau a autovehiculelor care le transporta si descarca;
- In timpul descarcarii autobasculantei, lucratorii se vor indeparta de aceasta la o distanta suficienta
pentru prevenirea oricaror accidente;
- Se interzice transportul salariailor pe bena basculantei incarcata cu balast si piatra sparta;
- Inainte de inceperea lucrarilor lucratorii vor verifica si regla utilajele si dispozitivele de punere in
opera a stratului de balast si piatra sparta;
- In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra sparta se vor delimita
troansoane de drum pentru circulatia lucratorilor si a utilajelor;

- Remedierea deficientelor utilajelor si basculantelor se va face numai de personal calificat,


autorizat si instruit in acest sens;
- Lucratorii sunt obligati sa poarte echipamentul individual de protectie specific riscurilor de
accidentare si imbonavire profesionala existente.
4.5 Asternere mixtura asflatica
Riscuri identificate
- Executarea defectoasa de comenzi;
- Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca;
- Neutilizarea mijloacelor de protectie;
- Operatii, reguli, procedee gresite;
- Monotonia muncii;
- Miscari functionale ale echipamentelor tehnice;
- Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor
tehnice;
- Deplasari sub efectul gravitatiei;
- Deplasari sub efectul propulsiei;
- Factori de risc proprii mediului de munca.
Principalele masuri de prevenire si protectie:
- Se interzice stationarea lucratorilor in raza de actiune a utilajelor care astern sau compacteaza
mixtura sau a autovehiculelor care o transporta si descarca;
- Se interzice urcarea lucratorilor in bena sau pe sasiul autobasculantei pentru a curata mixtura
ramasa pe bena. Curatarea mixturii se va face cu ajutorul uneltelor cu coada lunga numai dupa ce
bena a fost coborata pe sasiu si dupa ce s-a asigurat ca soferul a luat cunostinta de interventiile
respective, pentru a nu efectua manevre cu basculanta;
- In timpul descarcarii autobasculantei, lucratorii se vor indeparta de aceasta la o distanta suficienta
pentru prevenirea oricaror accidente;
- Se interzice undarea sau ungerea manuala a tamburilor cilindrului compresor folosit la
compactarea straturilor asfaltice;
- In timpul asternerii straturilor din mixturi asfaltice, lucratorii vor ocupa o astfel de pozitie incat sa
nu inhaleze vaporii emanati de mixtura fierbinte;
- Lucratorii care corecteaza suprafata stratului de mixtura vor sta la minimum 5 metrii in spatele
repartizorului cu fata spre utilaj;
- Se interzice introducerea mainii sau a uneltelor in snecul repartizorului sau la transportul cu palete
in timpul functionarii;
- Lucratorii sunt obligati ca pe toata perioada timpului de lucru sa poarte echipamentul individual de
protectie.
4.6 Lucrri de instalaii electrice
Riscuri identificate:
cdere de obiecte de la nlime
cdere de la nlime
inhalarea de praf sau substane toxice
electrocutare
cdere de la acelai nivel , mpiedicare
Principalele msuri de prevenire i protecie
1. Instalaiile electrice se vor executa numai de ctre electricieni calificai i care sunt autorizai
intern.

2. Instalaiile electrice izolate aparent, cu conductori izolai i montati pe izolatori, se vor


executa la o nlime de cel puin 2,5m deasupra solului i n locuri ferite de deteriorri mecanice.
3. nlimea minim de la sol pentru conductorii izolai sau neizolai trebuie s fie de 4 m. La
trecerea peste cile carosabile, distan minima trebuie s fie de 6m.
3. Distantele ntre conductorii izolai sau alte obiecte neizolate i prile instalaiei legate de
pmnt trebuie s fie de cel puin 10 mm.
4. Conductorii neizolai nu sunt admii n interiorul cldirilor .
5. n zonele unde necesitile de lucru pot produce atingerea sau agarea conductorilor n
timpul transportului i al montajului obiectelor voluminoase , folosirea conductorilor neizolai este
interzis.
6. Locurile de intrare a conductorilor n fie sau la receptor trebuie s fie prevzute cu
dispozitive care s apere conductorii de ntindere sau rupere prin ndoire.
7. n toate cazurile, ntreruptoarele vor avea carcase protectoare, confecionate din materiale
rezistente la foc i electroizolante. ntreruptoarele cu carcase metalice se vor lega la pmnt sau
la protecie ( de nul).
8. Nu se admite montarea ntrerupatoarelor pe conductori mobili ( pe snururi, cordoane etc.)
9. Legturile conductorilor ntre ei, ct i cu aparatele respective se vor executa n aa fel nct
s prezinte aceeai siguran ca i cea a izolaiei.
10. Locurile de conectare i derivare (dozele) vor trebui ferite de eforturi mecanice i lovituri.
11. Tablourile electrice de distribuie amplasate n exterior ( pe stlpi, barci, imobile) se vor
monta innd seama de normele de mai sus, iar protecia lor se va face prin cutii metalice,
prevzute cu us i cheie.
12. Construcia cutiilor de protecie va fi executat astfel nct s permit introducerea
conductorilor de jos n sus (pentru ca ploia s nu ptrund n interior).
13. Toate cutiile metalice de protecie vor fi legate la pmnt.
14. Lucrrile la tablourile de distribuie se executa dup ce partea respectiv din instalaie a fost
scos de sub tensiune. Pentru a se prentampina o nchidere greit a unui ntrerupator deschis, se
pun la fiecare dintre cutitele mobile i contactele fixe garnituri electroizolante i se aeaz pe
mner o placa avertizoare cu inscripia Nu nchideti. Se Lucreaz.
15. Se interzice legarea direct la tabloul de distribuie a diferitelor maini sau lmpi portative,
electromotoare sau alte aparate i dispozitive consumatoare de energie electric.
16. La tablourile de distribuie cu acces prin spate, intrarea se va face printr-o u cu cheie.
Dac tabloul este montat ntr-o ncpere separat pe duumea se va amplasa un covor de cauciuc
sau un gratar de lemn uscat.
17. Folosirea conductorilor electrici cu izolaia deteriorat sau nndirea lor fr a se completa
izolaia cu band izolant este interzis.
18.
Se interzice cu desvarire folosirea capetelor de conductori n loc de fise la
introducerea n prize.
19.
Este interzis a se pune n exploatare instalaii provizorii, indiferent de motivul
care ar determina acest provizorat.
20. La executarea instalaiilor electrice interioare strpungerile de planee din beton monolit se
vor executa numai de jos n sus, iar lucrtorii vor putea ochelari de protecie contra prafului i
sfrmturilor de beton.
21. ntrerupatoarele vor fi astfel instalate nct s nu fie accesibile n acelai timp cu robinete de
ap.
5. MASURI DE PROTECTIE COLECTIVA SI INDIVIDUALA
Cile de circulaie pe orizontal i vertical
Cile de acces se vor drena i menine curate pe toat durata de funcionare a antierului.
Toate intrrile, scrile, rampele i drumurile spre lucrri sunt degajate n permanen de orice
deeuri i materiale.

Principalele fluxuri de circulaie din antier sunt:


a. fluxul de intrare a materialelor necesare lucrarii Reabilitarea infrastructurii rutiere din zona din
nord-vest a polului de crestere Craiova in vederea fluidizarii traficului in Zona Metropolitana
Craiova
b. fluxul de evacuare a deeurilor rezultate din activitatea de construcii;
c. fluxul de personal.
Pentru fluxul de intrare al materialelor se asigura, de preferin, sistemul de transport mecanizat
i se urmreste;
a. evitarea ncrucirilor fluxurilor de circulaie;
b. evitarea sau limitarea manevrelor mijloacelor de transport;
c. dimensionarea corect a cilor de circulaie;
d. Stabilirea:
locurilor de parcare i a regulilor de parcare;
vitezei maxime de deplasare a mijloacelor de transport pe cile de circulaie ale antierului;
locurilor de adunare a personalului;
locurilor de ncrcare i descrcare ale materialelor i deeurilor.
naintea nceperii lucrrilor pe antier
Fiecare lucrtor figureaza pe lista de personal depus de executant (subantreprenori sau
lucrtori independeni), are fisa de instruire completat la zi, echipamentul individual de protecie
general i pe cel specific desfurrii activitii proprii.
Lucrtorul este informat i primeste informatii privind:
a. principalele riscuri prezente pe antier i conduita care trebuie adoptata n caz de incident sau de
accident;
b. condiiile, regulile i msurile de protecie de ordin general i cele proprii locului de munc;
c. condiiile de acces i de circulaie n antier, accesele spre locurile de munc i la
amenajrile sociale;
d. operaiunile i lucrrile pe care le va executa pe antier
Numai dup ndeplinirea acestor obligaii lucrtorul i ncepe activitatea pe antier. Dovada
ndeplinirii acestor obligaii este pus la dispoziia coordonatorului de securitate si sanatate in
munca de pe antier numit de ctre beneficiar.
Dispoziiile de securitate si sanatate in munca
Dispoziiile de securitate si sanatate in munca, de orice natur ar fi acestea, (scrise pe panouri,
foi, note, proceduri sau verbale primite pe cale ierarhic) sunt respectate ntocmai, mai ales cele
referitoare la:
a. autorizarea lucrrilor;
b. procedurile ce includ permise speciale de lucru;
c. purtarea sau utilizarea echipamentelor de protecie obligatorii n anumite zone ale antierului sau
pentru executarea anumitor lucrri;
d. accesul n anumite locuri sau locaii.
Situaia de pericol grav i iminent
Orice lucrator sau grup de lucratori, care are un motiv ntemeiat s aprecieze c o situaie
prezint un pericol grav i iminent pentru viaa sau sntatea sa i a celorlali lucrtori, are dreptul
de a se retrage imediat din aceast situaie de lucru, asigurndu-se nainte de plecare c
echipamentul de lucru rmne n siguran i nu creeaz un pericol suplimentar.
Lucratorul sau grupul de lucratori mpiedica accesul oricrei persoane n zona vizat si vor
anunta executantul sau coordonatorul de securitate si sanatate in munca al santierului.
Informaiile referitoare sa situaia de pericol grav i iminent sunt consemnate n scris n
registrul jurnal de coordonare (JC).

Beneficiarul, managerul de proiect, executantul, precum i cordonatorul ssm sisteaza


continuarea lucrrilor n situaia n care condiiile de protecie a sntii sau securitii lucrtorilor
sunt compromise.
Beneficiarul, managerul de proiect precum i coordonatorul ssm pot face apel la lucrtori
pentru restabilirea condiiilor de munc n care s fie asigurat protecia sntii i securitii
lucrtorilor.
Echipamente de lucru
Executantul instruieste lucrtorii i verifica modul de utilizare a materialelor i a
echipamentelor conform scopului pentru care au fost create.
Lucrtorii nu sunt autorizai s scoat din funciune, s schimbe sau a deplaseze n mod
arbitrar dispozitivele de protecie ale aparatelor, echipamentelor, instalaiilor, etc.
Orice modificare, oprire a funcionrii acestora sau funcionare necorespunztoare trebuie
adus de ndat la cunotina executantului.
Autorizarea personalului
Operatiile in instalatiile electrice se efectueaza numai de personal autorizat intern conform
prevederilor legale in vigoare.
Autorizarea interna a personalului se aplica si pentru personalul care efectueaza operatii de
manipulare (coordonare, legare, ridicare, deplasare, transport, coborre, poziionare, fixare,
dezlegare).
Executantul depune i actualizeaza, de cte ori este necesar, coordonatorului n materie de
securitate i sntate o list a lucrtorilor prezeni pe antier, semnat i tampilat. Lista se depune
naintea nceperii oricrei lucrri sau intervenii.
Circulaia pe antier
Este interzis accesul n antier a vehiculelor care nu sunt autorizate.
Circulaia n interiorul antierului se supune prevederilor din codul rutier cu completrile
aduse privind stabilirea vitezei maxime de deplasare.
Regulile i viteza de deplasare pe antier se stabilesc prin decizia scris a executantului,
pentru fiecare faza de execuie, iar viteza de deplasare in incinta santierului va fi indicata prin
idicatoare de securitate.
Este interzis accesul autovehiculelor personale n incinta antierului.
Vizitatorii care au obinut autorizaia de acces trebuie s fie echipai obligatoriu cu
echipament de protecie individual;
Managerul de lucrare stabileste zilele lucrtoare i intervalul de timp n care se desfoar
activitatea n antier;
Executantul ine la zi Registrul cu lucrtorii prezeni pe antier pe care-l pune la dispoziia
managerului de lucrare sau a organismelor oficiale de control;
5.1. ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECIE
Echipamente individuale de protectie
Pentru prevenirea accidentelor se vor utilza EIP stabilite prin Lista interna de dotare cu
EIP in conformitate cu prevederile HGR nr. 1048/2006; Acestea trebuie alese astfel incat sa
corespunda principiului actiunii la riscurile cumulate. Principalele EIP utilizate sunt:

Imbracaminte de avertizare

Protectie a mainilor

Protectie a capului

Incaltaminte de protectie

Vesta avertizoare

Echipamente de protectie a fetei


Antreprenorii raspund de dotarea lucratorilor si vizitatorilor cu echipament individual de
protectie
corespunzator
riscurilor
la
care
sunt
supusi.
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca va prezenta rapoarte in acest
sens.
Echipamentul individual de protectie va fi asigurat de catre antreprenori lucratorilor
angajati.
Lucratorii vor fi instruiti pentru utilizarea adecvata a a echipamentului individual de
protectie. Echipamentele de protectie vor fi acordate si asociate cu riscurile existente.
In functie de natura activitatii, tipurile de echipament de protectie care sunt cerute pe santier
vor include cel putin:
-Protectia capului: casti de protectie pentru utilizare in constructii;
-Protectia impotriva zgomotului: antifoane interne, antifoane externe care pot fi montate pe casca
de protectie.
-Protectia ochilor si a fetei: ochelari cu brate, viziere.
-Protectia mainii si bratului: manusi care asigura protectie impotriva agresiunilor mecanice
(Intepaturi, taieturi, vibratii etc);
-Protectia picioarelor: pantofi, bocanci cu talpa antiperforatie, incaltaminte la care se pot scoate
rapid sireturile sau curelele, incaltaminte cu bombeu suplimentar de protectie.
-Imbracaminte de protectie: Imbracaminte pentru lucru de securitate si vesta reflectorizanta;
-Imbracaminte de protectie Impotriva agresiunilor mecanice (intepare, taiere etc).
-Imbracaminte de protectie impotriva intemperiilor: lucru in aer liber pe ploaie si vreme rece.
Lucratorii raspund de modul de pastrare al echipamentului individual de protectie pe
care-l au in dotare.
Identificarea personalului
Pentru recunoasterea persoanelor autorizate sa intre in santier se vor pune in practica
urmatoarele:
Va fi obligatorie purtarea vizibila a ecusonului de identificare pe durata desfasurarii lucrarilor:
- Castile ALBE vor fi rezervate personalului din conducerea santierului;
- Castile ROSII sunt rezervate persoanelor cu atributii de securitatea muncii si prevenirea
accidentelor;
-Castile ALBASTRE sunt rezervate numai vizitatorilor;
-Castile GALBENE vor fi rezervate muncitorilor.

Nerespectarea acestor prevederi duce la excluderea imediat din santier a celor surprinsi
in culpa.Va fi aplicata procedura de aplicare a amenzilor pentru nerespectarea Planului de securitate
si sanatate a santierului
Fiecare societate va asigura personalizarea castilor prin inscriptionare sau cu ajutorul
autocolantelor sau achizitionarea de casti protectie in culorile mentionate,functie de necesitate.
Amplasamentul santierului va fi imprejmuit cu un gard temporar daca este posibil acest
lucru, iar accesul pe santier se va face numai prin locuri indicate. Intrarile si perimetrul santierului
vor fi semnalizate astfel incat sa fie vizibile usor.
6. AMENAJAREA I ORGANIZAREA ANTIERULUI, INCLUSIV A
OBIECTIVELOR EDILITAR-SANITARE, MODALITI DE DEPOZITARE A
MATERIALELOR, AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR DE MUNC PREVZUTE DE
ANTREPRENORI I SUBANTREPRENORI PENTRU REALIZAREA LUCRRILOR
PROPRII;
Organizarea santierului de constructii trebuie sa satisfaca toate conditiile de securitate si de
igiena a muncii. Amplasarea pe teritoriul santierului a constructiilor temporare auxiliare, a
depozitelor, a rampelor de descarcare, a drumurilor de acces, a instalatiilor si a grupurilor sociale
pentru muncitori trebuie sa fie in concordanta cu toate normele care asigura securitatea si sanatatea
in munca.
Este recomandabil ca locul acestor facilitati sa fie plasat cat mai aproape de intrarea pe
santier.
Toate facilitatile santierului ce sunt la dispozitia muncitorilor (toalete, dusuri, vestiare si
cantina), trebuie sa fie suficient de spatioase, in raport cu numarul de angajati ce se folosesc de ele,
si vor fi instalate de Antreprenorul General.
Usile tutror spatiilor inchise trebuie sa se deschida in afara.
Vestiarele
Sunt necesare vestiare (camerele de schimb potrivite) pentru toti muncitorii. Fiecare
muncitor trebuie sa aiba un loc in care poate sa-si inchida hainele si lucrurile pesonale.
Camerele de schimb trebuie sa fie accesibile, spatiaose si dotate cu scaune sau banci. Ele
trebuie sa aiba toate facilitatile necesare si sa permita fiecarui muncitor sa-si usuce echipamentul
sau hainele personale si sa le inchida in vestiar.
Facilitatile trebuie sa permita depozitarea echipamentului de lucru in locuri separate de
hainele si bunurile personale ale muncitorilor.
Vestiarele trebuie sa permita utilizarea separata pentru barbati si femei.
Dusurile si baile
Este indicata amenajarea de dusuri (separate unul de celalalt) pentru muncitori.
Daca amenajarea dusurilor este dificila, trebuie asigurat un numar suficient de chiuvete, cu
apa curenta calda si rece, in apropierea camerelor de schimb.
Daca incaperile in care se afla dusurile sau chiuvetele sunt separate de vestiare, este
necesara o legatura usoara intre cele doua incaperi.
Facilitati speciale cu un numar adecvat de toalete si chiuvete trebuiesc asigurate pentru
muncitori in apropierea locurilor de munca, bailor, vestiarelor si incaperilor in care se afla dusurile.
Toalete
Muncitorilor trebuie sa li se asigure un numar suficient de toalete in zonele de lucru, (minim
un WC la 20 de lucratori).
Amplasarea toaletelor trebuie facuta in astfel incat sa se evite deplasarile lungi in perimetrul
santierului.Este recomandabil ca durata deplasarii la toaleta, din orice zona de lucru, sa nu
depaseasca 10 minute.
Prezenta femeilor in santier presupune toalete separate.

Zone de odihna/adapostire
Trebuie asigurate un numar suficient de locuri de odihna/adapostire in timpul intreruperii
lucrului in caz de conditii meteo extreme (furtuna, ger).Locurile de odihna trebuie sa fie spatioase si
echipate cu un numar corespunzator de scaune/banci.
Daca fumatul este permis in aceste locuri trebuie amenajate spatii separate pentru
nefumatori.
Loc de servit masa
Trebuie asigurate locuri speciale, acoperite, pentru servirea mesei. Incaperea trebuie dotata
cu mese si scaune, suficiente pentru toti muncitorii in parte, luand in considerare programul de
masa.
Blaturile meselor trebuie sa fie usor de curatat
In apropierea locului de servit masa trebuie amplasate un numar suficient de chiuvete cu un
singur robinet (una pentru fiecare 10 oameni, in functie de numarul de locuri al spatiului pentru
servit masa)
In apropierea spatiului de servit masa trebuie luata in considerare instalarea de echipamente
pentru prepararea/incalzirea hranei. Daca se utilizeaza echipamentei de combustie (aragaz) trebuie
asigurata evacuarea gazelor arse (hota, cos pentru fum).
Buteliile de gaz trebuie sa fie plasate intr-o zona acoperita, protejata si foarte bine ventilate.
Instalatia de gaz trebuie sa fie executata si verificate periodic de catre un tehnician calificat
Este obligatorie asigurarea apei potabile in cantitati suficiente in functie de numarul de
muncitori.
Este strict interzisa prepararea mancarii sau luarea meselor in spatiului special destiant.
Sunt interzise orice fel de improvizatii electrice sau de alta natura pentru incalzirea hranei
sau a spatiilor si facilitatilor organizarii de santier
Loc pentru afisarea informatiilor
In santier se va amplasa un avizier protejat, plasat intr-o locatie vizibila si accesibila pentru
toti muncitorii, unde trebuie afisate toate informatiile relevante in ceea ce priveste sanatatea si
siguranta. (telefoane de urgenta, reguli esentiale, amplasamentul punctelor de prim ajutor, a
mijloacelor antiincendiu, a spatiilor sociale, schema de evacuare etc.)
Semnalizarea riscurilor de accidentare
Cnd riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecie
colectiv ori prin msuri, metode sau procedee de organizare a muncii, s-a prevazut semnalizarea de
securitate i/sau de sntate la locul de munc.
Semnalizarea referitoare la o interdicie, un avertisment sau o obligaie, precum i
semnalizarea privind localizarea i identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor se realizeaza
prin utilizarea panourilor permanente.
Se folosesc panouri i/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanent destinat
localizrii i identificrii materialelor i echipamentelor de prevenire i stingere a incendiilor.
Cile de circulaie sunt marcate permanent cu o culoare de securitate.
Mijloacele i dispozitivele de semnalizare se cura, ntreine, verifica, repara periodic i
dac este necesar, se nlocuieste.
Semnalizarea referitoare la o interdicie, un avertisment sau o obligaie, precum i
semnalizarea privind localizarea i identificarea mijloacelor de salvare ori de prim ajutor se
realizeaza prin utilizarea panourilor permanente.
Panourile sunt confectionate dintr-un material cat mai rezistent la socuri, intemperii i
agresiuni cauzate de mediul ambiant.
Dimensiunile i caracteristicile colorimetrice i fotometrice ale panourilor asigura o buna
vizibilitate i nelegere a mesajului acestora.
Panourile sunt instalate, n principiu, la o nlime corespunztoare, orientate n funcie de
unghiul de vedere, inndu-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea ntr-o zona n cazul

unui risc general, fie n imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului ce trebuie
semnalat, i ntr-un loc bine iluminat, uor accesibil i vizibil.
Atunci cand condiiile de iluminare naturala sunt precare, se utilizeaza culori fosforescente,
materiale reflectorizante sau iluminare artificiala.
Pentru identificarea rapida a echipamentelor destinate prevenirii si stingerii incendiilor
s-a amplasat panouri de localizare si/sau se utilizeaza o culoare specifica ( rosie, cu o suprafata
sufiecient de mare pentru a permite localizarea rapida) pentru locul in care se afla echipamentele
respective.
Pentru zonele din cadrul santierului ce prezinta risc ridicat si specific se monteaza un panou
ce cuprinde toate indicatoarele de securitate privind obligativitatea necesare activitatii desfasurate,
respective: Protectia capului., Protectia ochilor (ca urmare a utilizarii polizor unghiular - flex,
picamerului, fierastraului circular), Protectia urechilor, Protectia picioarelor, Protectia mainilor.
Dimensiunile marcajului ine seama de dimensiunile obstacolului sau ale locului periculos
semnalat.
Benzile galben-negre sau rou-albe sunt nclinate la circa 45 i are dimensiunile
aproximativ egale.
Pe caile de acces, la intrarea in santier sunt montate panouri avertizoare cu inscriptionate
,,Santier in lucru, Accesul interzis
Semnalizarea ocazionala se foloseste cnd mprejurrile o impun, prin folosirea semnalelor
luminoase, semnalelor acustice i/sau comunicare verbal, pentru semnalizarea pericolelor,
mobilizarea persoanelor pentru o aciune specifica, precum i pentru evacuarea de urgenta a
persoanelor.
Amenajarea ergonomica a locului de munca
Activitatile se organizeaza astfel incat sa se ajunga la optimizarea relatiei din sistemul ommasina-mediu, avnd drept scop creterea eficienei tehnico-economice, optimizarea condiiilor
satisfaciei, motivaiei i rezultatele muncii, concomitent cu meninerea bunei stri fiziologice i
favorizarea dezvoltrii personalitii.
Pentru aceast optimizare, n special cea a relaiei om-main-mediu, se respecta
urmatoarele cerinte:
- proiectarea echipamentelor n concordan cu posibilitile umane;
- crearea unei ambiane care s asigure securitate i confort;
- repartizarea raional a sarcinilor;
- economia energetic a organismului uman.
n organizarea ergonomica a spatiilor de birou se tine cont de urmatoarele aspecte:
- recrutarea, selecia, ncadrarea, promovarea personalului dup aptitudini, pregtire i performane;
- stabilirea dimensiunii optime a colectivelor de munc;
- diminuarea efortului fizic i intelectual prin achiziionarea unor echipamente informatice moderne;
- dotarea birourilor i a serviciilor cu mobilier potrivit caracteristicilor antropometrice ale
lucrtorilor, poziiei acestora n timpul muncii, sarcinilor de ndeplinit i locului zonei de munc;
- studierea microclimatului, n scopul crerii unui echilibru optim ntre om i mediul su de lucru,
reducerii efortului senzorial i creterii posibilitilor de concentrare n executarea sarcinilor.
Pentru desfasurarea activitatilor in conditii de securitate si sanatate se respecta urmatoarele:
- pe suprafaa de lucru se menine numai materialele care se utilizeaz n ziua respectiv;
- se stabileste un loc definit i permanent pentru toate materialele;
- materialele se amplaseaza aproape de punctul de utilizare;
- se asigura iluminatul corespunzator;
- se asigura fiecrui lucrtor un scaun de un tip i cu o nlime care s-i permit o poziie corect n
munc.
Ergonomia mobilierului de birou
Pentru eficientizarea ergonomiei la locul de munca mobilierul:
- se amplaseaza si se combina adecvat din punct de vedere functional si estetic;

- se asigura pozitia corecta a partilor corpului n timpul executarii operatiilor si corespunde


cerintelor ergonomice si estetice;
- cablurile sunt ncorporate n birouri astfel nct computerele, telefoanele sau sursele de lumina sa
poata fi pozitionate n locuri corespunzatoare, n felul acesta securitatea n lucru creste si se
creeaza economii importante de cablu.
- inaltimea planului de lucru se dimensioneaza n functie de distanta optima de vedere pentru
mentinerea corpului n pozitie naturala, precum si n functie de marimea efortului solicitat de
brate.
Pentru respectarea cerintelor, mesele de lucru dispune de un mecanism care permite
ajustarea naltimii pna la nivelul corespunzator.
- scaunul:
ofera posibilitatea de sprijin a picioarele pe podea sau pe un suport. Acest suport permite
extensia picioarelor si pastreaza pozitia verticala a corpului sau putin aplecat pe spate;
permite lucratorilor sa stea cu bratele drepte de la umar si cu coatele ndoite, sa stea pe
scaun cu genunchii ndoiti si cu picioarele sprijinite pe podea sau pe un suport;
dispune de un spatar care pastreaza pozitia dreapta a spatelui.
Asigurarea unui iluminat corespunzator
Masuri pentru eficientizarea energiei
Executantul trebuie sa asigure sisteme de iluminat artificial in vederea asigurrii confortului
vizual prin respectarea factorilor cantitativi i calitativi impui, precum i a implementrii unor
soluii performante din punct de vedere energetic lund n considerare urmtoarele aspecte:
- alegerea adecvat a echipamentelor electrice din punct de vedere funcional;
- alegerea adecvat a tipului de sistem de iluminat din punct de vedere al distribuiei fluxului
luminos n spaiu;
- implementarea unor sisteme de iluminat mixte daca este cazul;
- utilizarea metodelor de calcul precise pentru stabilirea soluiei luminotehnice;
- utilizarea programelor de calcul specializate pentru o dimensionare corect a soluiilor de iluminat
n vederea evitrii supradimensionrii sau subdimensionrii sistemelor de iluminat artificial.
Din punct de vedere funcional, echipamentele electrice prezinta compatibilitate electric,
astfel nct funcionarea surselor de lumin se face la parametrii nominali.
Soluia sistemului de iluminat normal s-a stabilit lund n considerare situaia de
seara/noapte, atunci cnd componenta natural lipsete, astfel nct acesta s ndeplineasc o serie
de cerine: funcionale, estetice si economice.
Cerintele de iluminare pentru caile de circulatie a mijloacelor de transport din cadrul
santierului sunt:
- asigurarea unui nivel de iluminare optim cu surse de energie minime i uniformitate a cii de
rulare;
- iluminarea prii adiacente drumului;
- limitarea strlucirii.
Instalaiile de iluminat ale ncperilor, posturilor de lucru i ale cilor de circulaie se
amplaseaza astfel nct s nu prezinte risc de accidentare pentru lucrtori.
ncperile, posturile de lucru i cile de circulaie n care lucrtorii sunt expui la riscuri n
cazul ntreruperii funcionrii iluminatului artificial, sunt prevzute cu iluminat de siguran de o
intensitate suficient.
Pentru iluminarea eficienta a locurilor de munca astfel incat sa nu afecteze sanatatea
lucratorilor se tin de cont de urmatoarele:
- pozitionarea - locul de munca trebuie astfel pozitionat nct linia vizuala sa fie paralela cu lumina
si cu ferestrele. Lumina care cade ntr-un unghi corespunzator pe suprafata de lucru previne
reflexia care poate ntuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal.
- comutatorul - diferitele tipuri de comutatoare permit lucratorilor sa aprinda pe rnd cte o serie
de lumini, ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumina ambientala.

- cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambianta fizica ce influenteaza productivitatea


muncii si care are un rol important asupra capacitatii vizuale, n asigurarea unui iluminat eficient si
a unui confort sporit. Folosirea culorilor n munca de birou se bazeaza pe efectele fiziologice si
psihologice ale culorilor asupra omului.
Instalatiile electrice temporare
Instalatiile electrice temporare respecta tehnologiile cele mai inalte in acest domeniu. Pentru
imbunatatirea principiului de eficientizare a energiei lucrarile de racordare a instalatiilor electrice
temporare la tablourile principale sunt efectuate de catre o societate autorizata in acest domeniu.
Orice interventie la instalatiile electrice se face numai de catre electricieni autorizati si
numai dupa ce au primit acordul de executare din partea Managerului de proiect.
Toate tablourile electrice din santier, idiferent de societatea care le instaleaza si exploateaza
respecta masurile de securitate pentru a nu pune in pericol sanatatea si securitatea lucratorilor:
- sunt incuiate;
- nu sunt expuse intemperiilor;
- sunt dotate cu sisteme automate de intrerupere a alimentarii cu energie electrica in caz de urgenta;
- sunt legate la centura de impamantare;
- sunt dotate cu prize exterioare prevazute cu capace de protectie si in perfecta stare.
Conductorii electrici care alimenteaza santierul sunt suspendati astfel incat sa nu fie in
pericol de a fi agatati de utilajele care se deplaseaza in zona.
In cazul existentei unor instalatii subterane lucratorii se vor instrui asupra metodelor ce
trebuie folosite, iar lucrarile se desfasoara sub supravegherea tehnica permanenta.
In zona amplasamentelor cablurilor electrice, ale conductelor principale de apa cu presiune
ridicata, ale conductelor de gaze, etc. intrebuintarea rangilor, penelor metalice si a altor unelte
complet metalice nu este permisa. Orice interventie se face sub supraveghere tehnica.
In apropierea cablurilor electrice subterane lucrarile de sapatura se pot executa numai dupa
ce cablurile au fost scoase de sub tensiune si numai sub controlul personalului de specialitate.
Masuri specifice accesului in cadrul santierului
In organizarea de santier se are in vedere si posibilitatea patrunderii in zona de lucru a
persoanelor straine (copii, persoane cu dizabilitati, etc.) inclusiv pe timpul noptii s-au cand nu se
desfasoara lucrari.
Accesul in santier a lucratorilor si a altor persoanelor se face numai pe la Cabina de Paza..
Personalul care intra in santier se inregistreaza la intrarea in santier dupa cum prevad intructiunile
coordonarii de securitate si sanatate in munca. Caile de acces se marcheaza si semnalizeaza
corespunzator.
Nu se admit in cadrul santierului, personal de executie sau ingineresc, fara a avea efectuata
vizita medicala specifica activitatii ce urmeaza sa o desfasoare, fara a fi instruit cu
privire la amplasarea cailor de acces, punctelor de prim ajutor si a punctelor de interventie in caz de
incendiu sau situatii de urgenta.
Depozitarea materialelor
Depozitarea materialelor reprezinta un rol important in organizarea eficienta a locului de
munca, de aceea lucratorii nostrii sunt in permanenta contstientizati cu noile cerinte legale
privind depozitarea materialelor pe categorii.
O depozitare conforma ajuta la scaderea riscurilor de accidentare a lucratorilor la locul de
munca si a unei bune monitorizari in privinta pierderii de materiale.
Depozitarea materialelor se va face in spatii special amenajate care nu vor incurca buna
desfasurare a activitaii si nici traseul persoanelor din afara santierului. Acestea se vor amplasa pe
teritoriul santierului tinandu-se cont de riscurile pe care le implica manipularea si depozitarea
materialelor, conform actelor de insotire de la producatori si de conditiile de impact asupra mediului
(contaminari ale solului, aerului, apei, etc).

Depozitarea materialelor combustibile in spatii inchise va fi la un nivel minim si numai in


limita necesarului zilnic de consum. Spatiile in care se depoziteaza astfel de materiale se vor dota cu
placute avertizoare si cu mijloace de stingere adecvate.
6.1. MODALITI DE DEPOZITARE A MATERIALELOR PERICULOASE:
Substanele chimice vor fi depozitate n spaii separate (mai ales dac au incompatibiliti cu
alte materiale).
Materialele care prezint pericol de explozie sau incendiu ( tuburi de oxigen, acetilen,
vopsele, diluani etc.) vor fi depozitate separat , departe de surse de cldur sau foc deschis.
Se vor asigura spaii suficiente pentru descrcarea i manipularea n condiii de siguran a
materialelor grele i/sau voluminoase.
n spaiile de depozitare se vor amplasarea mijloace de stngere a ncendiilor compatibile cu
tipul de materiale stocte ( lemn, oxigen,diluanti,materiale plastice etc).
Pentru a evita o eventuala pierdere de materiale n vrac, depozitarea lor se va face n boxe,
buncare, silozuri etc.
Se vor asigura ci de manipulare a materialelor n depozite. Acestea vor fi meninute n
permanen libere i curate (fr obstacole de orice fel, noroi, pete de uleiuri sau alte substane
etc.).Vor fi marcate cu vopsea galben.
Locul i cile de acces la zonele de materiale PSI se vor marca cu vopsea roie. Aceste ci
vor fi deasemenea meninute n permanen LIBERE I CURATE.
Este recomandat evitarea stocrii de carburani n antier. n cazul c se va impune i
stocarea de carburani se vor aplica reguli speciale de depozitare. Nu se vor stoca carburani dect
cu acordul managerului de proiect i coordonatorului n materie de securitate i sntate n munc la
nivelul proiectului.
Amenajarea de magazii provizorii, altele dect cele puse la dispoziie prin facilitile
organirii de antier, va fi admis de ctre managerul de proiect i coordonatorul n materie de
securitate i sntate n munc al antreprenorului general numai dup ce s-au luat toate msurile de
securitate generale i speciale.
6.2 SERVITUI IMPUSE ANGAJATORILOR DATORIT ACTIVITII
RECIPROCE SAU DE ACTIVITILE CARE SE DESFOAR N VECINTATEA
ANTIERULUI
Activitile executantului se desfoara exclusiv n spaiul mprejmuit care aparine
antierului, fr a aduce prejudicii terenului exterior acestei suprafee.
Este interzis ptrunderea lucrtorilor n spaii, terenuri sau alte utiliti din afara
perimetrului mprejmuit.
Se interzice aruncarea deeurilor menajere, a resturilor de materiale de construcii sau
demolri n afara perimetrului.
n situaia executrii de faze succesive pe acelai amplasament, acesta se va preda de la
primul executant la urmtorul cu proces verbal, menionndu-se n mod deosebit locurile
periculoase (goluri, gropi, substane periculoase, etc.) i msurile luate pentru eliminarea riscurilor.
nainte de nceperea lucrului la un nou loc de munc i n fiecare diminea conductorul
locului de munc se va asigura c activitile desfurate nu prezint pericol pentru lucrtori i
numai dup aceea va ncepe lucrul.
Se va evita producerea de zgomote puternice care pot deranja activitile care se desfoar n
vecintate sau locuitorii din zon.
7. MSURI DE COORDONARE STABILITE DE COORDONATORII N MATERIE
DE SECURITATE I SNTATE I OBLIGAIILE CE DECURG DIN ACESTEA;
Necesitatea coordonrii
Coordonarea n materie de SSM pe toata durata de realizare a lucrarii Reabilitarea
infrastructurii rutiere din zona din nord-vest a polului de crestere Craiova in vederea fluidizarii

traficului in Zona Metropolitana Craiova constituie o etap esenial pentru punerea n practic a
principiilor generale de prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale i este
determinant pentru a mbuntirea condiiilor de munc.
n aceast faz coordonarea presupune, mai curnd, o faz de studiu i analiz rezultat
dintr-o cooperare strns a coordonatorului de SSM cu managerul de lucrare sub autoritatea
managerului de proiect.
Aceast cooperare conduce la aplicarea PLANULUI PROPRIU DE SECURITATE I
SNTATE astfel nct s se previn riscurile profesionale (accidente i boli profesionale) din
antier i s asigure mbuntirea condiiilor de munc.
Planul propriu de securitate i sntate este rezultatul unor aciuni i decizii comune luate
sub autoritatea managerului de proiect.
Obiectul coordonrii
Obiectul coordonrii const, pe o parte, n definirea modalitilor de lucru pentru realizarea
obiectivului Reabilitarea infrastructurii rutiere din zona din nord-vest a polului de crestere Craiova
in vederea fluidizarii traficului in Zona Metropolitana Craiova in scopul asigurrii securitii i
proteciei sntii lucrtorilor i, pe de alt parte, pentru asigurarea condiiilor optime de munc a
deservenilor obiectivului n timpul exploatrii.
Pentru asigurarea securitii i pentru protejarea sntii tuturor persoanelor care vor
interveni pe antier, managerul de proiect, managerul de lucrare i coordonatorul de SSM pune n
aplicare PRINCIPIILE GENERALE DE PREVENIRE prevzute de Directiva Cadru
89/391/CEE) i redate mai jos.
PRINCIPIILE GENERALE ALE PREVENIRIIEvitarea riscurilor;
1. Evitarea riscurilor
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
3. Combaterea riscurilor la surs
4. Adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea locurilor de munc,
alegerea echipamentului tehnic i a metodelor de munc, pentru a evita activitile monotone
i cele desfurate ntr-o caden prederminat i a reduce efectele lor asupra sntii;
5. Adaptarea la progresul tehnic;
6. nlocuirea unui factor periculos prin unul nepericulos sau prin unul mai puin periculos;
7. Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinztoare i coerente, care s cuprind
tehnologiile, organizarea muncii i a condiiilor de munc, relaiile sociale i influena
factorilor de mediu;
8. Adoptarea cu prioritate a unor msuri de protecie colectiv i apoi a msurilor de protecie
individual;
9. Furnizarea de instruciuni adecvate lucrtorilor.
Aceste principii sunt luate n considerare ncepnd cu etapa de concepie (proiectare) i pn
la efectuarea recepiei pentru a permite o planificare fezabil a executrii diferitelor lucrri sau faze
de operaii care se deruleaz simultan sau ntr-o succesiune rapid i de a facilita interveniile
ulterioare n timpul exploatrii amplasamentului.
Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului plan de securitate, precum si pentru
minimizarea riscurilor care pot aprea in timpul desfurrii activitilor pe antier, antreprenorii si
subantreprenorii vor ntocmi planuri proprii de securitate si sntate si vor descrie in
proceduri/instruciuni activitile generatoare de riscuri, care sa prezinte succesiunea operaiilor,
riscurile si masurile de protecie adecvate.
Se vor avea in vedere si se vor specifica urmtoarele:
Condiiile de manipulare a diverselor materiale, n particular, n ceea ce privete interferena
instalaiilor de ridicat aflate pe antier sau n vecintatea acestuia; se vor folosi instalaii de ridicat
numai cu certificate tehnice corespunztoare si cu operatori autorizai
Limitarea manipulrii manuale a sarcinilor;
Condiiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deeurilor i a materialelor rezultate.
Condiiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;

Utilizarea mijloacelor de protecie colectiv;


Verificri zilnice ce se vor face de ctre seful de antier / sef de punct de lucru al
antreprenorului /subantreprenorului
nainte de nceperea lucrului:
Protecii corespunztoare ale tuturor deschiderilor si ale marginilor de structura
Asigurarea ca toate mijloacele de protecie colectiva sunt corespunztoare si asigura
securitatea lucrtorilor;
Lucrtorii sunt echipai cu echipament de protecie specific i sunt intr-o condiie
corespunztoare;
Asigurarea ca toate materialele periculoase au fost ndeprtate din zona de lucru;
Verificarea eliberrii cailor de acces si a marcrii lor;
Lucrrile sunt semnalizate astfel nct sa interzic accesul personalului strin, riveranilor,
locatarilor, copiilor.
La terminarea zilei de lucru:
Se verifica daca toate cile de acces in situaii de urgenta sunt clar marcate si libere
Se verifica daca mprejmuirea amplasamentului este in buna stare, pentru a nu putea
ptrunde in antier persoanele neautorizate
Se verifica daca drumurile de acces ctre amplasament nu sunt blocate cu materiale si ca
toate riscurile sunt semnalizate
Deeurile rezultate n urma lucrrilor sunt evacuate.
Vizite de inspecie pe antier
Vizita de inspecie pe antier va fi realizat de ctre Coordonatorul n materie de securitate i
sntate pe durata realizrii lucrrii mpreun cu reprezentanii antreprenorului (-ilor) /
subantreprenorului (Seful de antier (de lucrare), Inginer Sef Constructor, Lucrtorii desemnai cu
atribuii n domeniul securitii i sntii n munc ai antreprenorului (-lor) / subantreprenorilor,
etc.).
Aceste vizite - inspecii vor fi programate.
Att observaiile pozitive cat si cele negative nregistrate in urma inspeciilor vor fi nregistrate
si analizate pentru a se asigura ca zonele care nu se conformeaz sunt atenionate si vor lua toate
masurile pentru rezolvarea deficientelor.
edine cu tematica de securitatea si sntatea muncii
Managerul de proiect mpreuna cu Coordonatorul n materie de securitate i sntate n
munc pe durata realizrii lucrrii si cu reprezentanii antreprenorului (-ilor) / subantreprenorului
(Seful de antier (de lucrare), Inginer Sef Constructor, Lucrtorii desemnai cu atribuii n domeniul
securitii i sntii n munc ai antreprenorului (-lor) / subantreprenorilor, etc.) vor participa la
edine unde vor dezbate toate aspectele relevante de securitatea muncii din perioada anterioara
edinei si / sau alte aspecte de securitate si sntate care au implicaii pentru derularea activitilor
viitoare.
Documente care trebuie sa existe in santier pentru fiecare antreprenor/ subantreprenor
Fise individuale de instructaj, fise de aptitudini semnate de medicul de medicina muncii
Evaluari ale riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
Instructiuni proprii de securitatea si sanatatea muncii
Plan de prevenire si protectie
Plan propriu de securitatea si sanatatea muncii
Tehnologii de lucru
Conventii de lucru ( protocol ) in comun intre partile implicate in activitatile de executie
Autorizatii pe meseri

Permisul de lucru cu foc deschis


Contracte individuale de munca
Proiectul lucrarii

8. OBLIGAII CE DECURG DIN INTERFERENA ACTIVITILOR CARE SE


DESFOAR N PERIMETRUL ANTIERULUI I N VECINTATEA ACESTUIA;
Executantii de lucrari in zona drumului public au urmatoarele obligatii:
a) sa inceapa executarea lucrarii numai dupa obtinerea aprobarii administratorului drumului
in baza acordului politiei rutiere, pentru inchiderea si devierea traficului, sau instituirea restrictiilor de
circulatie si asigurarea tuturor conditiilor pentru realizarea acestora;
b) sa pastreze permanent la punctul de lucru, copii ale autorizatiei de amplasare in zona
drumului si ale aprobarii pentru inchiderea sau instituirea restrictiilor de circulatie, insotite de schema
de semnalizare vizata;
c) sa respecte durata si termenele de executie;
d) sa respecte procesul tehnologic si solutiile tehnice de executie din documentatia de baza;
e) sa execute amenajarile destinate sigurantei traficului, sa instaleze si sa intretina mijloacele de
semnalizare si de protectie de pe sectorul de drum pe toata durata executiei lucrarii;
f) sa amenajeze culoare speciale pe partea carosabila; a drumului public, destinate
pietonilor, in situatia in care lucrarile afecteaza trotuarul;
g) sa realizeze si sa intretina varianta ocolitoare aprobata in conditii de siguranta, in cazul
devierii circulatiei;
h) sa asigure echipament de securitate-avertizare pentru personalul care lucreaza in zona
drumului public;
i) sa asigure restabilirea circulatiei dupa terminarea lucrarilor;
j) sa demonteze semnalizarea rutiera temporara de pe sectorul de drum, odata cu terminarea
lucrarilor;
k) sa execute repararea partilor componente ale drumului, afectate de lucrari;
l) la terminarea lucrarilor sa incheie un proces verbal cu reprezentanti din partea
administratorului drumului si a politiei rutiere, in carea se va consemna realizarea tuturor lucrarilor
in scopul restabiliri circulatiei in conditii de siguranta;
m) in organizarea de santier s-a avut in vedere si posibilitatea patrunderii in zona de lucru a
persoanelor straine inclusiv pe timpul noptii s-au cand nu se desfasoara lucrari.
9. MSURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA MENINERII ANTIERULUI
N ORDINE I N STARE DE CURENIE;
Mentinerea ordinei si curateniei in cadrul santierului
Deseurile
Pentru repectarea planului de gestionare a deseurilor se urmaresc urmatoarele aspecte:
- constientizarea factorilor implicati in desfasurarea activitatii cu privire la importanta gestionarii
deseurilor;
- intensificarea preocuparilor privind reducerea cantitatilor de deseuri generate;
- exploatarea tuturor posibilitatilor tehnice si economice privind recuperarea si reciclarea deseurilor
in vederea reducerii cantitatii de deseuri eliminate;
- asigurarea si utilizarea intregii game de containere disponibile (deseuri de ambaleje de hartie,
deseuri biodegradabile, deseuri din constructii si demolari, etc);
- imbunatatirea gradului de colectare a deseurilor uleioase si deseuri de combustibili lichizi;
- incheierea unui contract cu o firma specializata de colectare a desurilor;
Asigurarea evacuarii deeurilor i a cureniei
Beneficiarul va pune la dispoziie un numr suficient de containre selective (pentru moloz,
metale, plastic, gunoi menajer ) i va asigura evacuarea deeurile pe toat durata lucrrilor. n acest
scop beneficiatul este obligat s ncheie un contract cu o societate specializat.

Fiecare subantreprenor va sorta i transporta cu mijloace adaptate toate deeurile pn la


containere.
Este interzis evacuarea molozului i a deeurile prin gurile tehnologice.
Toi subantreprenorii vor trebui s demonteze i s compacteze ambalajele i cartoanele
voluminoase.
Fiecare subantreprenor are obligaia s asigure curaarea zonei sale de lucru i s menin
cile de acces curate, n caz contrar va fi sancionat.
Antreprenorul general va asigura curaenia zilnic a spaiilor din cadrul organizrii de
antier ( birouri, spaii comune, toalete, vestiare, sla de mese) cu ajutorul unor persoane special
desemnate.
10. INDICAII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR,
EVACUAREA PERSOANELOR I MSURILE DE ORGANIZARE LUATE N ACEST
SENS;
Se va contacta imediat Serviciul de Ambulanta Dolj in cazul in care survine un accident in
antier.
Informaii de contact in situaii de Politia
112
urgenta
Pompierii
112
Salvarea
112
In caz de urgenta, solicitai imediat Furnizai urmtoarele informaii:
ajutorul
Unde este localizat antierul
Ce s-a ntmplat
Cate persoane necesita ajutor
Pentru evenimente minore (tieturi, nepturi) va trebui sa existe in antier trusa de primajutor.
Masuri de prim-ajutor:
Medicul de medicina muncii al antreprenorului/subantreprenorilor, periodic face instruire de
acordare a primului ajutor cu persoanele care au fost nominalizate ca salvatori in cadrul societarilor
antierului si cu restul lucrtorilor. Poate fi utilizata ca material didactic cartea Primul ajutor la
locul accidentului MMPS Departamentul Proteciei Muncii si INCDPM Bucureti.
In cazul producerii unui accident, pentru intervenia imediata, este bine de reinut
urmtoarele etape :
Analiza situaiei; protejarea victimei; examinarea victimei; anunarea
accidentului; acordarea primului ajutor; supravegherea victimei si ateptarea echipei de
specialiti.
Salvatorul, fr a se expune pe el nsui, va identifica sursele de riscuri reale sau
presupuse in situaia vizata si va observa daca persista un risc de: strivire; incendiu sau
explozie; electrocutare; asfixiere; alt risc.
Aciunile salvatorului depind de starea victimei si va aciona astfel :
a)
daca victima nu vorbete (este incontienta) dar respira si-i bate inima (are
puls) sunt necesare :
aezarea in poziie de sigurana;
acoperirea victimei, alarma;
supravegherea circulaiei, a strii de contienta, a respiraiei, pana la sosirea ajutoarelor
medicale.

Poziia lateral de siguran:


Permite drenarea secreiilor din cavitatea bucal a pacientului incontient, care respir
adecvat i care nu este un caz de traum, n exterior
Foto.5 Poziia lateral de siguran

b)
daca victima nu rspunde, nu respira, dar ii bate inima sunt necesare :
degajarea, eliberarea cailor respiratorii;
respiraie gura la gura sau gura la nas
Foto.6 Respiraia artificial:

Pensai nasul victimei


inei-i brbia ridicat
Inspirai adnc
ncercai s aplicai ct
mai etan buzele pe cele
ale victimei

c) daca victima sngereaz abundent se aplica :


compresie manuala locala;
pansament compresiv;
compresie manuala la distanta (subclavicula sau inghinala).
d) daca victima prezint arsuri provocate de :
foc sau cldura - se face splare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru rcorire;

substane chimice - se face splare abundenta cu apa (nu se ncearc neutralizarea


acidului cu baza si invers)
e) daca victima vorbete dar nu poate efectua anumite micri :
oricare ar fi semnele se va aciona ca si cum victima ar avea o fractura, evitnd sa o
deplaseze si respectnd toate eventualele deformri la nivelul: membrului superior, membrului
inferior, coloanei vertebrale.
f) victima poate sa prezinte :
plgi grave: aezarea victimei intr-o poziie adecvata, ngrijirea segmentului amputat
daca e cazul, compresie pentru oprirea sngerrii, etc.
plgi simple : curirea si pansarea plgii
Pansamente si bandaje
Pansamentul este un nveli protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sngerarea, a
absorbi sngele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.
Primul pansament fcut la locul accidentului nu va fi dect un pansament provizoriu,
destinat sa protejeze plaga in perioada de timp care se scurge intre momentul accidentului si cel in
care rana este vzuta de un specialist.
ATENTIE ! Nu se pune niciodat vata direct pe rana !
Nu se atinge si nu se sufla peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana. Se va
acoperi complet rana si se vor ntinde marginile pansamentului dincolo de limitele rnii.
NU ndeprtai de pe rana pansamentul deja fcut. Daca sngele a trecut prin pansament,
lsai pansamentul neschimbat si acoperii-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte materiale,
fixate cat mai bine.
Bandajele (fei triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament,
a menine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulaie, a imobiliza pari ale
corpului si a fixa atele.
Aplicai bandajul suficient de strns pentru a va asigura ca sngerarea este controlata sau ca
imobilizarea este bine realizata. Daca faa este prea larga cade de pe rana, daca este aplicata prea
strns produce durere si mpiedica circulaia sngelui.
Plgi. Hemoragii
Prin plaga (rana, leziune) se nelege orice ntrerupere a continuitii unui esut (a
tegumentelor, mucoaselor sau a esuturilor mai profunde).
Principalele obiective ale acordrii primului ajutor in ngrijirea plgilor sunt urmtoarele:
combaterea hemoragiei
prevenirea infeciei
combaterea durerii
prevenirea si combaterea socului.
Dei contaminarea pielii are loc imediat, odat cu rnirea, infecia propriu-zisa se manifesta dup
cca. 6 ore si este complet instalata in 24 ore. De aceea, dup acordarea unui prim ajutor eficient si
corect, tratarea calificata a plgilor trebuie realizata in primele 6 ore.
nainte de aplicarea pansamentelor este necesara curarea (toaleta) plgilor: se curata zona cu
ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plgii spre pielea sntoasa din jur (NU se
utilizeaz vata la aceste manevre); se dezinfecteaz plaga prin turnarea de apa oxigenata care, prin
spuma pe care o produce, antreneaz eventualii corpi strini; corpii strini care nu pot fi ndeprtai
cu apa oxigenata (ex. achie nfipta, cuit in rana, etc.) se laa pe loc din cauza pericolului de
sngerare; doar corpii strini superficiali se vor extrage cu ajutorul unei pensete sterile sau cu
degetele, dup o buna dezinfectare.
Prin hemoragie se nelege revrsarea sngelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii,
tierii, neprii sau zdrobirii acestora, la orice nivel al sau.

Orice hemoragie constituie o urgenta medicala!


Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe:
a. Pansamentul compresiv: folosit in hemoragiile capilare si venoase mici, dar NU se utilizeaz
daca in rana se afla corpuri strine ascuite.
b. Compresiunea manuala: se realizeaz prin apsarea arterei afectate pe un plan osos situat
intre inima si artera (presupune pregtirea corespunztoare a salvatorului) cu vrful degetelor, cu
ajutorul unuia sau mai multor degete sau chiar cu ajutorul pumnului
c. Compresiunea circulara a esuturilor: reprezint compresiunea realizata prin strngerea
circulara a membrului care sngereaz, cu ajutorul unui garou, pana la oprirea hemoragiei. Garoul
se utilizeaz numai in cazul rnirii membrelor; garoul nu se aplica direct pe piele, ci peste un nveli
textil (pnza); garoul trebuie folosit doar in ultima instana sau pe timpul curirii si pansrii plgii.
Garoul NU se aplica la antebra sau gamba!
Masuri de prim ajutor in funcie de tipul plgii si localizarea acesteia
Contuzii, vnti: produc o ptrundere a sngelui in esuturile nconjurtoare. Primul ajutor consta
in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi de gheata (in reprize de 15 min). Nu aplicai punga
cu gheata direct pe piele!
Plgi minore cu sngerri: pot fi splate cu apa daca sunt murdare, apoi vor fi terse cu tifon steril
si acoperite cu pansament.
Plgi grave cu sngerare abundenta: necesita o apsare continua si directa. Daca rana este mai
mare si marginile sunt desfcute, poate fi necesara apropierea marginilor sale nainte de a apsa.
Plgi cu un corp strin nfipt: necesita o atenie deosebita pentru ca acel obiect poate sa comprime
vasele de snge retezate in adncimea rnii. Nu modificai poziia si nu scoatei obiectele ce sunt
adnc nfipte in rana; bandajai rana de jur mprejurul obiectului pentru a mpiedica deplasarea lui,
si pentru a mpiedica o rnire suplimentara.
Plgi prin nepare: este posibil sa nu prezinte sngerare externa abundenta, dar ele pot provoca
sngerare interna. Se va controla sngerarea si se da primul ajutor pentru rni.
Plgi prin strivire: esuturile sunt distruse pe ntindere mare iar organele interne pot fi rupte, pot fi
agravate si prin fracturi. Plgile grave prin strivire pot produce complicaii grave, ajungnd pn la
soc si insuficienta renala. Chiar daca rnitul nu prezint semne si simptome de soc la scoaterea de la
locul accidentului, primul ajutor trebuie acordat imediat pentru a mpiedica instalarea si agravarea
socului, astfel: protejai victima fata de alte circumstane posibile de accidentare, oprii sngerarea
(sngerrile), aplicai pungi de gheata pe zona rnita, tratai mpotriva socului.
Transportul accidentailor
Nici un accidentat nu va fi transportat nainte de a fi adus in starea de a suporta
condiii transportul, adic nainte de a fi examinat si a i se fi acordat, efectiv, primul ajutor.
Momentele cele mai importante ale transportului si anume scoaterea victimei de
accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul ei, aezarea ei in pat trebuie executate
difereniat, in funcie de circumstanele in care s-a produs accidentul, de gravitatea
leziunilor (vtmrilor) provocate, cat si de numrul salvatorilor prezeni.

in bune
la locul
in mod
si tipul

Tehnica de intervenie pentru transport trebuie subordonata ideii de a nu agrava si a nu


complica vtmrile produse de accident.

Pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel executata nct segmentul format
din cap-gat-trunchi-bazin, s rmn nemicat, ca un bloc rigid.
In orice situaie salvatorii trebuie sa dea dovada si de inventivitate pentru a asigura
securitatea victimei.
Transportul accidentailor se face astfel:
a. cu brancarda
Preferabil sa fie folosit ori de cate ori este posibil, chiar daca la prima vedere starea accidentatului
nu pare sa fie ngrijortoare. Victima va fi aezata ntotdeauna cu capul ctre direcia de deplasare
pentru a putea fi permanent supravegheata de salvatori. Indiferent de obstacolele ntlnite in cale
trebuie meninuta poziia orizontala a trgii. Cnd victima este agitata sau cnd transportul se face
pe un teren foarte accidentat, bolnavul trebuie fixat de targa cu 2-3 chingi speciale sau improvizate.
b. fr targa
Este obligatoriu sa se foloseasc o targa improvizata cnd starea generala a bolnavului o impune.
Poate fi improvizata din doua bare trecute prin mnecile a doua vestoane aezate in oglinda
Tehnicile de transport fr targa se vor folosi numai atunci cnd starea generala a accidentatului este
buna, leziunile fiind cantonate evident, numai la periferia corpului sau cnd victima trebuie
deplasata prin spatii foarte nguste sau ntortocheate (scri de bloc, etc.), unde brancarda nu poate
ptrunde.
Foto.7, Foto.8 Transportul victimei de ctre un singur salvator

Foto.9, Transportul efectuat de doi salvatori

Sau
Foto.10, Foto.11 Transportul efectuat de doi salvatori

Foto.12 , Foto.13 Transportul efectuat de doi salvatori fr targ

Foto.14 Transportul efectuat de doi salvatori


Pana la sosirea echipei de specialitate se vor urmri :
semnele vitale ale victimei : prezenta respiraiei, a pulsului, starea de contienta si se va
supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiraiei si circulaiei,
oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor, poziia de sigurana, etc.
se vor asigura interveniile necesare daca survin modificri in starea victimei;
se va nota pe cat posibil, datele importante privind: accidentul; evoluia strii victimei; alte
informaii despre victima.

La sosirea echipei de specialitate si a autosanitarei se vor comunica medicului toate


informaiile obinute despre accident si despre starea victimei.
Executantul, pe cont propriu, i ia msurile necesare privind asigurarea medical a
angajailor.
Pe antier sunt prezenti numai lucratori api din punct de vedere medical i numai la
lucrrile pentru care au primit aviz medical. Este interzis cu desvrire utilizarea muncitorilor la
activiti pentru care nu au aviz medical.
Se asigura pe antier cel puin o trus medical de prim ajutor care este meninut n
permanen complet si care corespunde reglementarilor europene, ntr-un loc n care s poat fi
folosit n orice moment.
O persoana din randul lucratorilor de pe santier se instruieste n vederea acordrii primului
ajutor n caz de accidentare.
Acesta face parte din rndul persoanelor care au cea mai mare stabilitate pe antier pentru a
fi n permanen prezent.
Executantul asigura condiii igienice de lucru, materiale pentru igiena personal (spun,
crem pentru ngrijirea minilor, etc.).
Pe timp clduros, cu temperaturi extreme, se iau msuri pentru protecia lucrtorilor prin
reducerea programului de lucru i acordarea apei minerale, conform legislatiei n vigoare.
Pentru acordarea primului ajutor am format echipe de salvatori pentru fiecare santier.

MASURI DE PRIM-AJUTOR:
ASFIXIERE
Simptome:
ncetarea respiraiei
fata vnata, mini si picioare reci
bti slabe ale inimii, imperceptibile

Prim-ajutor:
Se ndeprteaz persoana de locul unde s-a produs asfixia.
Se apeleaz la Serviciul de Ambulanta.
Persoana se aeaz pe spate, cu capul intr-o parte.
Se asigura libertatea micrilor respiratorii.
Se ncearc respiraia artificiala pana cnd persoana ncepe sa respire.
NEC

Primul ajutor:
Se apeleaz urgent la Serviciul de Ambulanta.
Persoana se scoate din apa, se ntinde pe spate si i se verifica respiraia.
Se ncearc eliminarea lichidului nghiit prin exercitarea unor presiuni consecutive asupra
abdomenului - Metoda Heimlich

FRACTURA, LUXATIE, ENTORSA


Simptome:
- Fractura - ruptura oaselor (fracturi nchise) sau a oaselor si a pielii (fracturi deschise).
- Entorsa - ndoirea, rsucirea sau ntinderea forat a ligamentelor fr deplasarea oaselor din
articulaie.
- Luxaia - ntinderea sau ruperea ligamentelor si deplasarea osului in articulaie.
-

Prim-ajutor:
La fracturi nchise si luxaii, se imobilizeaz partea vtmata in poziia cea mai comoda
(pentru evitarea transformrii fracturilor nchise in fracturi deschise).

Se transporta urgent accidentatul la spital.


LEIN (LIPOTIMIE)

Simptome:
Pierderea temporara a cunotinei fr dispariia pulsului (putnd indica o afeciune grava).

Prim-ajutor:
- Persoana se aeaz pe spate, cu capul mai jos dect trunchiul, in scopul irigrii
creierului.
- Se verifica pulsul si respiraia si se ndeprteaz hainele strmte.
- Daca este necesar, se apeleaz la Serviciul de Ambulanta.
ARSURI
Prim-ajutor:
- In cazul arsurilor grave, se ndeprteaz cu precauie hainele si nclmintea.
- Pansarea rnilor cu materiale sterile pentru evitarea producerii infeciilor.
- Splarea imediata a rnilor provocate de arsuri cu substane chimice (acizi,
substane alcaline si caustice) sub jet de apa (10-15 minute).
- Transportarea victimei la spital.
HEMORAGIE
Prim-ajutor:
- Hemoragiile pot fi oprite prin presiune digitala si prin aplicarea garoului.
- In primul caz, pana la oprirea hemoragiei (hemostaza) se apas direct pe rana folosind un
- pansament curat.
- Garoul poate fi improvizat dintr-un tub de cauciuc, o curea sau o fa de tifon (putnd fi
- meninut maxim o ora si jumtate).
- Garoul se aplica in cazul hemoragiilor membrelor, la o distanta de rana, deasupra cotului sau
a genunchiului, prin strngere treptata.
- Garoul se desface la fiecare 15-20 minute pentru a permite sngelui sa circule.
- Se transporta persoana accidentata la cel mai apropiat spital.
ELECTROCUTARE
Prim-ajutor:
- Electrocutarea poate produce moartea aparenta, ndeprtarea persoanei de sursa de tensiune.
- Scoaterea de sub tensiune a instalaiei ce a provocat electrocutarea.
- Victima se pune in poziia culcat pe loc uscat (pe paturi sau pe haine); se desface gulerul,
cureaua si eventual, se scot hainele si se pun sticle cu apa calda in jurul corpului.
- Se face respiraie artificiala pana la apariia semnelor vitale.
OTRVIRE
Simptome:
- Dificulti respiratorii, transpiraie, dureri abdominale sau de piept.
- Voma, diaree, greaa.
- Pierderea cunotinei.
- Buze uscate, arsuri in jurul buzelor sau ale pielii.
-

Prim-ajutor:
Se analizeaz locul si modul in care s-a produs otrvirea si se transporta persoana in cauza
departe de sursa de otrvire.
Se verifica daca persoana este contienta, respiraia si pulsul acesteia.

Daca este necesar, se apeleaz Serviciul de Ambulanta.


Daca mai exista alte persoane suspecte, se ncearc aflarea tipului de otrava si cantitatea
ingerata.
INSOLATIA
Simptome
ameteala, sete, dureri de cap, dezorientare, comportament apatic, greata, contractii
musculare, pierderea cunostintei, febra.
Prim-ajutor
duce-ti persoana in cauza la umbra si stropiti-o cu apa rece pentru a scadea temperatura
corpului.
administrati-i lichide nealcoolizate persoanelor
persoana trebuie transportata la spital pentru control.

LEZIUNI ALE OASELOR, MUSCHILOR SI ARTICULATIILOR


-

Simptome
in multe cazuri, victima nu isi poate misca in mod normal membrul accidentat sau membrul
respectiv nu poate sustine greutatea corpului.
rana provoaca dureri mari si se poate inflama. In unele cazuri, membrul sau articulatia are
un aspect anormal.
Prim-ajutor
nu incercati sa repozitionati membrele care au aspect anormal sau par dislocate.
scadeti temperatura din zona leziunii aplicand gheata. Nu aplicati gheata direct pe piele.
infasurati gheata intr-un material (cum ar fi un prosop). Daca nu aveti gheata la indemana,
aplicati un pachet rece.
nu raciti leziunea pentru prea mult timp.
nu raciti leziunea mai mult de 20 de minute la fi ecare aplicare.
nu imobilizati membrul accidentat daca stiti ca ajutoarele medicale vor ajunge peste putin
timp. Sfatuiti victima sa nu se lase cu greutatea corpului pe piciorul accidentat sau dureros.
daca leziunea s-a produs la mana, brat sau umar, rugati victima sa tina bratul lipit de piept.
de obicei, aceasta masura este suficienta si mai putin dureroasa decat aplicarea unui bandaj
sau a unei atele.

LEZIUNILE PIELII
Simptome
- victima prezinta o rana deschisa la nivelul pielii (julitura sau taietura).

Prim-ajutor
evitati contactul cu sangele victimei sau cu alte fluide organice. Daca rana nu sangereaza
grav, spalati-va pe maini cu sapun lichid si apa, inainte de a acorda primul ajutor. Puneti-va
manusi de unica folosinta, daca aveti.
daca rana nu s-a oprit deja din sangerat, opriti sangerarea prin aplicarea presiunii directe.
spalati rana sub robinet, cu apa rece, curata. Daca nu exista apa curenta in imediata
apropiere, folositi alta sursa de apa potabila.
jetul de apa trebuie sa curga direct pe rana, pentru a inlatura impuritatile. Continuati
spalarea, pana cand toate impuritatile sunt inlaturate. Nu frecati rana pentru a o curata.
dupa spalare, stergeti zona din jurul ranii daca este nevoie, dar nu atingeti rana.

- acoperiti rana cu o compresa sterila. Daca nu aveti comprese, folositi o bucata de tesatura
curata si uscata.
- sfatuiti victima sa mearga la un medic. Acesta va verifi ca daca victima are nevoie de
protectie impotriva tetanosului.
- spalati-va pe maini dupa ce ati acordat primul ajutor.
ATACUL CEREBRAL
-

Simptome
semnele atacurilor cerebrale nu sunt intotdeauna usor vizibile. De exemplu, victima acuza
amorteala sau lipsa de vlaga subita la nivelul fetei, bratului sau piciorului, adesea in aceeasi
parte a corpului. Uneori, victima poate devein brusc confuza sau nu mai poate vorbi sau
sustine o conversatie cu usurinta. Alte victime au tulburari de vedere, acuza ameteala sau nusi mai pot mentine echilibrul. Altele au o durere de cap brusca.
Prim-ajutor
daca banuiti ca o persoana a avut un atac cerebral, verificati sistematic daca este capabila sa
realizeze urmatoarele activitati fara probleme:
cereti victimei sa rada sau sa-si arate dantura. Uitati-va atent daca gura este stramba
sau unul din colturile gurii este mai jos decat celalalt.
cereti victimei sa inchida ochii, sa-si ridice ambele brate simultan la orizontala si sa
intoarca palmele in sus. Verificati daca unul din brate cade sau nu este ferm.
cereti victimei sa repete o propozitie simpla. Verifi cati daca vorbeste clar sau se balbaie.

Metodologia de evaluare a capacitatii de raspuns in situatii de urgenta este adusa la


cunostinta lucratorilor prin efectuarea celor trei faze de instructaj. Instruirea si rezultatele testarilor
sunt consemnate in fisele individuale de instructaj privind Situatiile de Urgenta.
Pentru o buna interventie in caz de incendiu s-au implementat proceduri si metodologii
pentru utilizarea echipamentelor de stingere a incendiilor.
Se organizeaza doua puncte de interventie dotate conform normelor in vigoare Legea
nr.307/2006 si Ordinul nr.163/2007.
Se desemneaza si instruieste o echipa de interventie in caz de incendiu sau Situatii de
Urgenta care se numeste prin dispozitie scrisa. Dispozitiile sunt atasate la planul propriu de
securitate si sanatate in munca.
Pentru materialele care prezinta pericol de incendiu se i-au masuri suplmimentare de
protectie in conformitate cu indicatiile producatorului (mod de stocare, temperaturi maxime admise,
vecinatati, etc.).
Masurile de securitate in Situatii de Urgenta sunt luate in conformitate cu prevederile Legii
nr.481/2004, privind protectia civila. Pe timpul sapaturilor sau excavatiilor se pot descoperi
elemente de munitii neexplodate, iar in aceasta sitiatie se sisteaza toate lucrarile, se securizeaza
zona si este anuntat imediat Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, telefon nr.112.
Pentru asigurarea unei evacuri rapide se impune:
a.echiparea cilor de evacuare cu instalaii de alertare (ex. telefonic), care prin accesare permit o
contactare a echipelor de intervenie;
b.
ntocmirea i afiarea pe cile de evacuare, n locuri vizibile, a planurilor
de evacuare i aducerea lor la cunotina lucrtorilor.
Organizarea i executarea interveniei urmrete:
a.salvarea lucrtorilor surprini la locurile lor de munc;
b.
ntreruperea alimentrii cu utiliti din zonele afectate care pot pune n pericol viaa
lucrtorilor sau pot contribui la propagarea unor incendii;
c.identificarea focarelor de incendiu i efectuarea operaiunilor de stingere;

d.
evacuarea apei din spaiile blocate , unde se pot gsi persoane care nu se pot evacua
singure;
e.acordarea primului ajutor.
Msurile tehnice i de organizare pentru realizarea interveniei n caz de incendiu
- scopul acionrii cu eficien, n cazul oricrui nceput de incendiu sau avarie urmat de incendiu,
persoanele nominalizate prin decizie, care au funcii de conducere sau coordonare a activitii din antier,
vor lua urmtoarele msuri:
a. organizeaz alarmarea i anunarea incendiului tuturor persoanelor i instituiilor interesate;
b. organizeaz activitatea de evacuare a persoanelor i bunurilor materiale de valoare;
c. stabilesc mijloacele de prim intervenie pentru stingerea incendiilor;
d. conduc aciunea echipelor de prim intervenie a cror componen este stabilit prin dispoziie scris,
n vederea localizrii i lichidrii incendiului produs;
e. stabilesc msuri de protecie individual a personalului de intervenie pe timpul desfurrii acestei
activiti;
f. pun la dispoziia forelor chemate n ajutor (pompieri, salvare, poliie) toate informaiile necesare unei
intervenii rapide i eficiente;
g. stabilesc msuri privind nlturarea efectelor negative produse de incendiu i reluarea activitii n
condiii depline de securitate.
Alarmarea n caz de incendiu
Alarmarea lucrtorilor aflai la locul de munc, a echipelor de prima intervenie i a conducerii
societii se face prin voce, cu ajutorul dispozitivelor de anunare sau alarmare, telefonic sau prin
intermediul instalaiilor automate de detectare, semnalizare i alarmare (acolo unde acestea exist) n caz
de incendiu.
Alarmarea serviciilor publice pentru situaii de urgen se face telefonic la numrul 112
Dispeceratul Unic pentru Situaii de Urgen.
De alarmare rspunde persoana desemnat prin decizie, care va comunica:
a. natura situaiei de urgen care s-a produs (incendiu, explozie, avarie, cutremur, inundaie, prbuirea
construciei etc);
b.
locul incendiului;
c. natura lui (materialul care arde, lemn, hrtie, materiale plastice, lichide combustibile etc.) ;
d.
posibilitile de propagare, pericolul pe care l reprezint
pentru oameni, precum i alte informaii solicitate de acetia.
n vederea nsuirii concepiei de aciune pentru stingerea incendiilor, a verificrii i
funcionrii sistemelor de alarm i stingere a incendiilor precum i pentru meninerea antrenamentului
echipelor de prim intervenie, se organizeaza periodic aplicaii i exerciii practice cu participarea
tuturor lucrtorilor, n baza unui grafic aprobat de conducerea antierului.
Aciunea pentru stingerea incendiilor.
Echipele de prima intervenie intervin pentru stingerea incendiilor izbucnite n oricare loc al
antierului, folosind mijloace de prima intervenie aflate n dotare, sau dup caz, a hidranilor exteriori
n acelai timp i-au msuri: pentru acordarea ajutorului medical persoanelor accidentate i pentru
limitarea incendiului n funcie de natura, proporiile lui, proprietile materialelor i substanelor
combustibile incendiate.
Se adopt, n funcie de situaia existent, cele mai eficiente procedee de stingere pentru:
a.reducerea temperaturii n zona de ardere;
b.izolarea elementelor combustibile fa de aerul atmosferic;
c.introducerea de inhibitori (gaze inerte, abur, substane chimice) n spaiile n care se produc reacii de
ardere;
d.oprirea accesului substanelor combustibile n zona de ardere.
Echipele de salvatori executa misiunile prestabilite pentru salvarea oamenilor i evacuarea
bunurilor materiale de valoare.

n cazul inundrii zonei incendiate cu fum se i-au msuri pentru punerea n funcie a
instalaiilor de evacuare (acolo unde acestea exist), practicarea, n mod limitat, a unor deschideri pentru
evacuarea fumului i gazelor fierbini care se pot degaja pe timpul incendiului.
Evaluarea capacitaii de aprare mpotriva incendiilor.
Periodic, la nivelul fiecrui loc de munc se analizeaza stadiul cunoaterii i aplicrii prevederilor
referitoare la activitatea de prevenire i stingerea incendiilor i se adopta msuri pentru mbuntirea
nivelului de protecie i sigurana la foc.
Analiza se realizeaza de persoanele cu atribuii n domeniul prevenirii i stingerii incendiilor i se
refera la:
a.
ndeplinirea sarcinilor i obligaiilor ce revin factorilor cu funcii de rspundere;
b. stadiul depistrii i ndeprtrii cauzelor de incendiu, a strilor de pericol i situaiilor deosebite
precum i msurile luate n vederea nlturrii acestora;
c.constituirea i funcionarea echipelor de intervenie, implicarea i aportul acestora la activitatea de
prevenire i stingere a incendiilor;
d. capacitatea de intervenie a echipelor proprii precum i modul de cooperare i colaborare cu
organele specializate pe linia activitii de prevenire i stingere a incendiilor;
e.dinamica incendiilor, nceputurile de incendii, avariile sau exploziile, cauzele care le-au generat i
consecinele acestora.
10.
MODALITI
DE
COLABORARE
NTRE
ANTREPRENORI,
SUBANTREPRENORI I LUCRTORII INDEPENDENI PRIVIND SECURITATEA I
SNTATEA N MUNC.
Se va stabili in comun modalitatea de informare a angajatorilor din orice unitate participanta
la execuia lucrrilor referitoare la acordarea primului ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor si
evacuare in caz de urgenta.
Toi antreprenorii, subantreprenorii si lucrtorii independeni trebuie sa colaboreze si sa
stabileasc masuri corespunztoare, ntocmind Convenii de securitate i sntate n munc .
Aceste Convenii trebuie sa respecte prevederile prezentului Plan de securitate si sntate si
ale legislaiei de de securitate i sntate n munc aplicabila.
nainte de nceperea lucrrilor si ori de cate ori situaia o impune se vor face instruiri
comune cu lucrtorii antreprenorului si subantreprenorilor privitor la condiiile de securitate si
sntate obligatorii de respectat pentru desfurarea in bune condiii a lucrrilor. Aceste instruiri
comune vor fi efectuate de ctre lucrtorii desemnai ai parilor cu toi lucrtorii implicai in
activitile desfurate in comun.
Pentru verificarea respectrii cerinelor de securitate din antier se vor efectua controale /
inspecii pe linie de securitate i sntate n munc n comun, n baza unor programe stabilite, de
ctre lucrtorii desemnai ai parilor antreprenori / subantreprenori.
Aceste controale vor avea o frecventa minima lunara.
Antreprenorul / Subantreprenorii se vor informa reciproc asupra aspectelor relevante privind
securitatea si sntatea in munca, asupra riscurilor specifice de accidentare si mbolnvire
profesionala si asupra masurilor de prevenire si protecie.
Toate situaiile potenial periculoase si pericolele grave si iminente de accidentare se vor
comunica de urgenta tuturor lucrtorilor ce ar putea fi afectai de acestea, indiferent de societatea de
care aparin.
Att antreprenorul, cat si subantreprenorii trebuie sa ntocmeasc planuri proprii de
securitate si sntate, care trebuie sa conin in mod obligatoriu :

a) numele i adresa antreprenorului/subantreprenorului;


b) numrul lucrtorilor pe antier;
c) numele persoanei desemnate sa conduc executarea lucrrilor, dac este cazul;
d) durata lucrrilor, indicnd data nceperii acestora;
e) analiza proceselor tehnologice de execuie care pot afecta sntatea i securitatea lucrtorilor i
a celorlali participani la procesul de munca pe antier;
f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de
echipamentele de munca folosite, de utilizarea substanelor sau preparatelor periculoase, de
deplasarea personalului, de organizarea antierului;
g) msuri pentru asigurarea sntii i securitii lucrtorilor, specifice lucrrilor pe care
antreprenorul/subantreprenorul le executa pe antier, inclusiv msuri de protecie colectiv i msuri
de protecie individual.
La elaborarea planului propriu de securitate i sntate subantreprenorul trebuie s in
seama de informaiile furnizate de ctre antreprenor i de prevederile planului de securitate i
sntate al antierului.
nainte de nceperea lucrrilor pe antier de ctre antreprenor / subantreprenor, planul
propriu de securitate i sntate trebuie s fie consultat i avizat de ctre coordonatorul n materie de
securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii, medicul de medicina muncii i membrii
comitetului de securitate i sntate sau de ctre reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice
n domeniul securitii i sntii lucrtorilor.
Planul propriu de securitate i sntate al fiecrui antreprenor / subantreprenor trebuie s fie
actualizat ori de cte ori este cazul iar lucrtorii vor fi instruii cu privire la prevederile acestuia..
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate i sntate al fiecrui antreprenor /
subantreprenor trebuie s se afle n permanen pe antier pentru a putea fi consultat, la cerere, de
ctre inspectorii de munc, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate i sntate n
munc sau de reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii
lucrtorilor.