Cuprins

1.Introducere ..................................................................................................................................... 3
2.Prezentarea problemei .................................................................................................................... 4
3.Productivitatea de exploatare a utilajelor(vehiculelor) intr-un spatiu limitat ..................................... 7
4. Exemplu numeric .......................................................................................................................... 9
5.Concluzii ...................................................................................................................................... 11
6.Bibliografie .................................................................................................................................. 13

1.Introducere

Intr-un spatiu limitat, productivitatea de exploatare a utilajelor(vehiculelor) nu creste liniar cu

numarul acestora.
In aceasta tema sunt studiate efectele congestiei (aglomeratiei) asupra productivitatii de
exploatare si sunt oferite cateva solutii privind numarul de utilaje necesare in anumite conditii date.
Viteza de deplasare a utilajelor(vehiculelor) intr-un spatiu limitat este dependent de numarul
acestora.Dincolo de o anume limita a numarului vehiculelor corespunzatoare intregului spatiu de catre
vehicule, deplasarea devine imposibila.
Masinile folosite pentru manipularea marfurilor trebuie sa fie sigure in functionare, se nu
prezinte pericol pentru personalul care le deserveste, ansamblurile si detaliile sa poata fi usor
accesibile pentru revizii, sa fie usor de montat si demontat sis a asigure pastrarea integritatii
marfurilor si a ambalajelor in timpul manipularii. Respectarea acestor cerinte creaza conditii
favorabile pentru exploatare masinilor sau a instalatiilor mobile.
In present, masinile pentru manipularea marfurilor sunt de o mare varietate de tipuri
cuntructive.
Pentru mecanizarea manipularii unei cantitati dintr-o anumita categorie de marfa se pot utilize
diferite masini, in raport cu proprietatiile fizico-mecanice ale marfurilor, cu caracteristicile mijlocului
de transport utilizat si cu conditiile specifice impuse de realizarea unui process tehnologic determinat.
Daca variantele de mecanizare a operatiilor de manipulare a marfii indeplinesc conditiile
tehnice propuse, urmeaza sa se aleaga pentru aplcarea in practica, varianta cu cel mai mare effect
economic si tipul de utilaj adecvat pentru zona de manipulare a marfurilor.

2.Prezentarea problemei
Capacitatea facilitatilor tehnice, folosite pentru trabsferul marfurilor in punctele de jonctiune
a nodurilor de transport, se considera, in general, ca o functie liniara de numarul utilajelor si/sau
vehiculelor destinate acestui scop.
Exista mai multe metode de determinare a numarului de utilaje(vehicule) folosite pentru
manipularea marfurilor dintr-un spatiu limitat. Unele din ele fiind mai complexe, ne ajuta, pe langa
determinarea numarului utilajelor(vehiculelor), sa determinam si numarul optim de utilaje(vehicule)
care se pot deplasa in conditii bune, astfel evitandu-se congestia si imobilizarea lor iar cantitaea de
marfa transportata intr-o unitate de timp este maxima.
Exemple pentru determinarea numarului de utilaje(vehicule) dintr-un spatiu limitat:
1.Calculul numarului de utilaje(vehicule) in functie de fluxurile de materiale si productivitatea medie

orara a unui stivuitor.

Pentru determinarea fluxurilor de marfa am folosit figura 1.1

Fig. 1.1 Determinarea fluxurilor de marfa

unde:
- MTA - mijlocul de transport prin care se aprovizioneaza depozitul cu marfa;
- MTL - mijlocul de transport prin care se vivreaza marfa catre beneficiari;
- 1 , 2 , 3 - fluxuri de materiale;
-D-depozitul.
Intensitatile maxime ale celor trei fluxuri sunt date de urmatoarele relatii:
Qa
1
K D [u / h]
z TF

Qa
k n 1 K D [u / h]
z TF

3 1 [u / h]

unde:
-

Qa volumul annual de marf; [u.. / an]

z numrul zilelor lucrtoare dintr-un an; [zile]
TF timpul zilnic de funcionare al depozitului;[ore/zi]
kn - coeficientul de neuniformitate zilnic a activitii la punctele de manipulare;
kD - coeficientul de depozitare a mrfurilor;

Productivitatea medie a unui utilaj se calculeaza cu relatia:

4

Qe

3600
k T [u. / h]
TC

unde:
-

Qe productivitatea medie orar de exploatare a depozitului;

TC durata medie a unui ciclu de manipulare;
kT coeficientul de folosire n timp a utilajului;

TC TD TRC TO [s]

unde :
- TD suma timpilor de deplasare in gol si cu incarcatura [s]
- TRC suma timpilor de ridicare si coborare a furcilor necesar pentru manipularea unei unitati de
incarcatura[s]
- TO durata operatiilor care se modifica foarte putin in raport cu viteza[s]

TO

2l
v

1
1
v

aD aF

[ s]

unde:
-

l lungimea medie de deplasare; [m]

v viteza medie de deplasare a utilajului cu i fr ncrctur; [m/s]
a D acceleratia la demarare, [m / s 2 ]
a F acceleratia la franare, [m / s 2 ]

TRC 4

H med
[ s]
v RC

unde:
-

H max
[m]
2
vRC viteza medie de ridicare i coborre a furcilor; [m/s]
Hmed nlimea medie de stivuire; H med

In aceste conditii numarul necesar de utilaje active care desrvesc depozitul este:
3

NU

i 1

Qe

[utilaje]

unde:
-

N U numrul de utilaje.

Concluzie: Aceasta metoda de calcul ne ajuta sa determinam numarul minim de utilaje care functioaneaza
intr-un spatiu limitat, nu si numarul optim de functioanre al utilajelolor care se pot deplasa in conditii bune,

astfel evitandu-se congestia si imobilizarea lor iar cantitaea de marfa transportata intr-o unitate de timp este
maxima.
2.O alta meotda pentru determinarea numarului de utilaje(vehicule) care functioneaza intr-un spatiu limitat
este in functie de productivitatea de exploatare utilajelor cu ajutorul careia putem determina si numarul optim de
functioanre al utilajelolor care se pot deplasa in conditii bune, astfel evitandu-se congestia si imobilizarea lor iar
cantitaea de marfa transportata intr-o unitate de timp este maxima.
In cazul unui utilaj cu actiune ciclica sau al unui vehicul care realizeaza transferul, productivitatea de
exploatare se determina cu realtia:

C e1

k u k t Qc
[t / h]
2d
t id
v

unde:

Qc -cantitatea maxima de marfa posibil de transferat intr-un ciclu [tone];

ku -coeficientul de utilizare a capacitatii nominale a utilajulului(vehiculului),pentru o marfa data si in
anume conditii de exploatare;
k t -coeficient de folosire in timp a utilajului(vehiculului), pentru aceleasi conditi in care s-a determinat si

tid -timpul de incarcare descarcare al organului de lucru al utilajului [ore];

d-distanta medie de deplasare a marfii [km/h].
Raportand cantitatea de marfa, care urmeaza a fi transferata in decurs de o ora, la productivitatea de
exploatare a utilajului, se determina numarul necesar de utilaje.
Un asemena calcul bazat pe independenta productivitatii de exploatare de numarul utilajelor folosite, nu
poate fi acceptat in cazul unui numar sufficient de mare de utilaje care lucreaza intr-un spatiu limitat (situatie
frecvent intalnita in nodurile de transport maritim, la jonctiunea intre transportul pe apa si cel pe uscat). In
asemenea cazuri este evident ca viteza utilajului depinde de numarul acestora, si ca exista, pentru un spatiu limitat,
o anume valoare a numarului de utilaje pentru care congestia (aglomeratia) excesiva conduce la imobilizarea si,
deci, la imposibilitatea realizarii sarcinilor de transfer.
Aceasta problema care priveste dependenta dintre productivitatea utilajelor si numarul acestora este
prezentata in continuare.

3.Productivitatea de exploatare a utilajelor(vehiculelor) intr-un spatiu

limitat
Viteza de deplasare a utilajelor(vehiculelor) intr-un spatiu limitat este dependent de numarul
acestora. Dincolo de o anume limita a numarului veiculelor n m , corespunzatoare ocuparii intregului spatiu
de catre vehicule, deplasarea devine imposibila.
Sa admitem, pentru variatia vitezei vehiculelor in functie de numarul acestora, dependenta din
figura 1.

Fig. 1. Viteza de deplasare a vehiculului in functie de numarul vehiculelor care lucreaza simultan
intr-un spatiu limitat
Daca LV este lungimea care revine unui vehicul,inclusive spatial dintre vehicule, atunci, numarul
vehiculelor n m care provoaca imobilizarea este:
nm =

2d
[vehicule]
Lv

Notand cu v1 viteza maxima de deplasare,realizabila in conditiile concrete de exploatare,in cazul folosirii unui
singur vehicul, rezulta pentru variatia liniara a vitezei v dintre punctele A si B din figura 1 :

v1
(n nm )[km / h]
nm 1

unde:

v v1 corespunde lui n 1, iar v 0 , lui n nm .

Cantitatea de marfa posibil de transferat in decurs de o ora, de catre n vehicule este:

7

C en
t i ,d

k u k t Qc n
[t/h]
2d

v n v1 nm
1

nm 1 nm 1

(1)

Prin rezolvarea acestei formule obtinem:

Cen
ti , d

ku kt Qc n
=
2d

v n v1 nm
1

nm 1 nm 1

k u k t Qc n v1 nm k u k t Qc v1 n 2
=
t i ,d v1nm t i ,d v1n 2d (nm 1)

k u k t Qc n v1 (nm n)
k u k t Qc n
=
=
t i ,d v1 (nm n) 2d (nm 1) t i ,d v1 (nm n) 2d (nm 1)
v1 (nm n)
;

Amplificand fiecare produs cu ( nm 1) obtinem:

C en

k u k t Qc v1 n 2 k v k t Qc v1 nm n

nm 1
nm 1
v1t i ,d n v1 nm t i ,d

2d
nm 1 nm 1

Notand:

k u kt Qc v1
A [tkm/h]
nm 1

k v k t Qc v1 nm
B [tkm/h]
nm 1

v1t i ,d
nm 1

C [km]

v1 nm t i ,d
nm 1

2d D [km],

relatia (1) devine:

Cen

An 2 Bn
(2)
Cn D

Derivand functia explicita Cen f (n) in raport cu n obtinem:

(2 An B)(Cn D) ( An 2 Bn )(C )

(3)
n
(Cn D) 2

Egaland-o cu zero, se obtine numarul de vehicule n , pentru care cantitate de marfa transferata
intr-o ora este maxima.
Tindand cont de conditita 0 n nm , rezulta:

D
D 2 DB

[vehicule].
C
C 2 CA

4. Exemplu numeric
Sa presupunem cazul unor elctrostivuitoare care realizeaza transferul unor palete si care au
nevoie de un spatiu de manevrare de circa 5 metri, adica Lv 5m . Pentru viteza de deplasare,in cazul
unui singur electrostivuitor nestanjenit de prezenta altora in acelasi spatiu, s-a admis viteza maxima de
deplasare v1 12km / h . Distanta de transfer este d 250m , iar timpul pentru incarcarea si descarcarea
unei palete este t i ,d 2 min 0,03h . Se mai considera ca k u k t Qc 2t .
In aceste conditii, numarul maxim de electrostivuitoare posibil de folosit, care , de fapt, determina
imobilizarea, este:
2d 2 250
nm

100 electrostivuitoare.
Lv
5
Inlocuind valorile numerice in relatia cantitati de marfa posibil de transferat in decurs de o ora , de catre
n vehicule, obtinem:
C en
t i ,d

k u k t Qc n
An 2 Bn
=
2d
Cn D

v1 n v1 nm

nm 1 nm 1

unde:

k u k t Qc v1 2 12 24

0,2424tkm / h
=
99
99
nm 1

k v k t Qc v1 nm 2 12 100
24,24tkm / h
=
99
nm 1

12 0,03
0,0036km
99
nm 1

v1t i ,d

v1 nm t i ,d
nm 1

2d =

12 0,03 100
2 0,25 0,863km .
99

Derivand functia explicita Cen f (n) in raport cu n obtinem:

(2 An B)(Cn D) ( An 2 Bn )(C )

n
(Cn D) 2

Egaland-o cu zero, se obtine numarul de electrostivuitoare n , pentru care cantitate de marfa transferata
intr-o ora este maxima:

D
D 2 DB 0,863
0,8632
0,863 24,24

239,72 176,96 62,76 62

2
2
C
CA 0,0036
0,0036 0,2424
C
0,0036

n 62electrosti vuitoare ,valoare care satisface conditia 0 n nm 100 .

Pentru n 62 , cantitatea de marfa posibil de transferat in decurs de o ora, de catre n electrostivuitoare este:
9

Cen
ti , d

2 62
ku kt Qc n
953,84t/h
=
2 0,25
2d

0,03
v1 n v1 nm
12 62 12 100

nm 1 nm 1
99
99

In vederea ca nu s-ar fi avut in vedere scaderea vitezei de deplasare a electrostivuitoarelor pe masura

cresterii numarului acestora, asa cum se procedeaza frecvent in calculele de aceasta natura, pentru aceleasi 62 de
autostivuitoare s-ar fi obtinut o cantitate de marfa transferata orar de :

C en

k u k t Qc
2 62

1746,47t / h
2d
2 0,25
t id
0,03
v
12

adica, o supraevaluare a posibilitatii tranferului marfii de catre cele 62 de electrostivuitoare

1746,47 953,84

100 83% ,ceea ce atrage serios asupra necesitatii studiilor de aceasta natura.

953,84

10

5.Concluzii
Modelele analitice folosite pentru determinarea numarului de utilaje (vehicule) care realizeaza tranferul
marfii in punctele de jonctiune a nodurilor de transport sau in punctele de jonctiune ale tranporturilor magistrale si
locale, trebuie sa evidentieze dependent dintre productivitatea de exploatare a utilajelor (vehiculelor) si numarul
acestora.
Numarul de vehicule n , pentru care prouctivitatea de exploatare C en , este maxima depinde de modul in
care variaza viteza vehiculelor utilizate.
Ipotezelor privind viteza de deplasare in functie de numarul utilajelor(vehiculelor) v f (n) din figura 2,le
corepund variatiile cantitatii de marfa in functie de numarul utilajelor(vehiculelor) Cen g (n) din figura 3.
Ipoteza I 3 reprezinta o situatie extrema si este nerealista, intrucat presupune ca, prin cresterea nelimitata a
numarului de utilaje nu se ajunge la scaderea vitezei acestora, ceea ce este imposibil atunci cand ne referim la
productivitatea intr-un spatiu limitat.
Ipotezele I 1 si I 2 sunt mai realiste. Ipoteza I 2 reprezinta forma generala mai des intalnita, iar I1 poate
constitui o buna aproximare a cazului general.

Fig. 2. Viteza de deplasare a vehiculului in ipotezele I 1 , I 2 , I 3 ( I1 , I 2 -Variatie liniara,respectiv

neliniara a vitezei in raport cu numarul vehiculelor care lucreaza simultan intr-un spatiu limitat; I 3 -viteza
vehiculului independent de numarul vehiculelor)

11

Fig. 3. Productivitatea realizata de n m vehicule in functie de productivitatea de exploatare C en ,in

ipotezele I1 , I 2 , I , 3
Curbele C en g (n) ,corespunzatoare ipotezelor I 1 si I 2 , au drept caracteristica comuna faptul ca
exista un numar n1* ,respectiv n 2* , al numarului de utilaje pentru care productivitatea este maxima.
Rezultatele obtinute din acest studiu pot fi valorificate cu prilejul alegerii tipului de utilaj(vehicul)
pentru sarcini de exploatare date, astfel incat sa se evite utilizarea acestuia in zonele cu o productivitate de
exploatare scazuta, optandu-se pentru zona centrata pe valoarea n * .

12

6.Bibliografie
1. RAICU SERBAN, MASALA GHEORGHE ,Transport
feroviar:functionare,dezvoltare,eficienta, Editura Stintifica si Enciclopedica Bucuresti, 1981.
2. HAGIAC R., Manipularea,depozitarea,transportul si distributia marfurilor, Editura Tehnica
Bucuresti, 1973.
3. NANCU AL. ,Mecanziarea si automatizarea incarcaturilor-descarcaturilor, Litografia I.P.
Bucuresti, 1978.

13