Sunteți pe pagina 1din 12

Cuprins

1.Introducere

3

2.Prezentarea problemei

4

3.Productivitatea de exploatare a utilajelor(vehiculelor) intr-un spatiu limitat

7

4. Exemplu numeric

9

5.Concluzii

11

6.Bibliografie

13

2

1.Introducere

Intr-un spatiu limitat, productivitatea de exploatare a utilajelor(vehiculelor) nu creste liniar cu numarul acestora. In aceasta tema sunt studiate efectele congestiei (aglomeratiei) asupra productivitatii de exploatare si sunt oferite cateva solutii privind numarul de utilaje necesare in anumite conditii date. Viteza de deplasare a utilajelor(vehiculelor) intr-un spatiu limitat este dependent de numarul acestora.Dincolo de o anume limita a numarului vehiculelor corespunzatoare intregului spatiu de catre vehicule, deplasarea devine imposibila. Masinile folosite pentru manipularea marfurilor trebuie sa fie sigure in functionare, se nu prezinte pericol pentru personalul care le deserveste, ansamblurile si detaliile sa poata fi usor accesibile pentru revizii, sa fie usor de montat si demontat sis a asigure pastrarea integritatii marfurilor si a ambalajelor in timpul manipularii. Respectarea acestor cerinte creaza conditii favorabile pentru exploatare masinilor sau a instalatiilor mobile. In present, masinile pentru manipularea marfurilor sunt de o mare varietate de tipuri cuntructive. Pentru mecanizarea manipularii unei cantitati dintr-o anumita categorie de marfa se pot utilize diferite masini, in raport cu proprietatiile fizico-mecanice ale marfurilor, cu caracteristicile mijlocului de transport utilizat si cu conditiile specifice impuse de realizarea unui process tehnologic determinat. Daca variantele de mecanizare a operatiilor de manipulare a marfii indeplinesc conditiile tehnice propuse, urmeaza sa se aleaga pentru aplcarea in practica, varianta cu cel mai mare effect economic si tipul de utilaj adecvat pentru zona de manipulare a marfurilor.

3

2.Prezentarea problemei

Capacitatea facilitatilor tehnice, folosite pentru trabsferul marfurilor in punctele de jonctiune a nodurilor de transport, se considera, in general, ca o functie liniara de numarul utilajelor si/sau vehiculelor destinate acestui scop. Exista mai multe metode de determinare a numarului de utilaje(vehicule) folosite pentru manipularea marfurilor dintr-un spatiu limitat. Unele din ele fiind mai complexe, ne ajuta, pe langa determinarea numarului utilajelor(vehiculelor), sa determinam si numarul optim de utilaje(vehicule) care se pot deplasa in conditii bune, astfel evitandu-se congestia si imobilizarea lor iar cantitaea de marfa transportata intr-o unitate de timp este maxima. Exemple pentru determinarea numarului de utilaje(vehicule) dintr-un spatiu limitat:

1.Calculul numarului de utilaje(vehicule) in functie de fluxurile de materiale si productivitatea medie

orara a unui stivuitor. Pentru determinarea fluxurilor de marfa am folosit figura 1.1

determinarea fluxurilor de marfa am folosit figura 1.1 Fig. 1.1 Determinarea fluxurilor de marfa unde: -

Fig. 1.1 Determinarea fluxurilor de marfa unde:

-

-

MT MT

A

L

- mijlocul de transport prin care se aprovizioneaza depozitul cu marfa;

- mijlocul de transport prin care se vivreaza marfa catre beneficiari;

- , ,

1

2

3

- fluxuri de materiale;

-D-depozitul. Intensitatile maxime ale celor trei fluxuri sunt date de urmatoarele relatii:

unde:

 

1

 

2

Q a

z

T

Q

a

F

z

T

F

K

k

D

[

u h

/

]

n

1

[

K u / h ]

D

  [ u / h ]

3

1

- Q a – volumul annual de marfă; [u.î . / an]

- z – numărul zilelor lucrătoare dintr-un an; [zile]

- T F – timpul zilnic de funcţionare al depozitului;[ore/zi]

- k n - coeficientul de neuniformitate zilnică a activităţii la punctele de manipulare;

- k D - coeficientul de depozitare a mărfurilor;

Productivitatea medie a unui utilaj se calculeaza cu relatia:

4

Q e

3600

T

C

k

T

[

u h

. /

]

unde:

 

-

Q e – productivitatea medie orară de exploatare a depozitului;

-

T C durata medie a unui ciclu de manipulare;

-

k T – coeficientul de folosire în timp a utilajului;

T

T

T

T [ s ]

unde :

C

D

RC

O

-

-

T

D

T

RC

suma timpilor de deplasare in gol si cu incarcatura [s] suma timpilor de ridicare si coborare a furcilor necesar pentru manipularea unei unitati de

incarcatura[s]

-

T

O

durata operatiilor care se modifica foarte putin in raport cu viteza[s]

unde:

T

O

2 l

v

1

a

D

v

1

a

F

[ s ]

- l lungimea medie de deplasare; [m]

- v – viteza medie de deplasare a utilajului cu şi fără încărcătură; [m/s]

-

-

a

a

D

F

 

acceleratia la demarare, [

acceleratia la franare, [

m m / s / s ]

2

2 ]

unde:

T

RC

4

H med

v RC

[ s ]

H max

2

[

- H med – înălţimea medie de stivuire;

- v RC – viteza medie de ridicare şi coborâre a furcilor; [m/s]

H med

m ]

In aceste conditii numarul necesar de utilaje active care desrvesc depozitul este:

unde:

- N

U – numărul de utilaje.

N

U

3

i

1

i

Q

e

[utilaje]

Concluzie: Aceasta metoda de calcul ne ajuta sa determinam numarul minim de utilaje care functioaneaza intr-un spatiu limitat, nu si numarul optim de functioanre al utilajelolor care se pot deplasa in conditii bune,

5

astfel evitandu-se congestia si imobilizarea lor iar cantitaea de marfa transportata intr-o unitate de timp este maxima.

2.O alta meotda pentru determinarea numarului de utilaje(vehicule) care functioneaza intr-un spatiu limitat este in functie de productivitatea de exploatare utilajelor cu ajutorul careia putem determina si numarul optim de functioanre al utilajelolor care se pot deplasa in conditii bune, astfel evitandu-se congestia si imobilizarea lor iar cantitaea de marfa transportata intr-o unitate de timp este maxima. In cazul unui utilaj cu actiune ciclica sau al unui vehicul care realizeaza transferul, productivitatea de exploatare se determina cu realtia:

unde:

anume

C

e

1

k

u

k

t

Q

c

t

id

2 d

v

t h

[ /

]

Q

k

u

c -cantitatea maxima de marfa posibil de transferat intr-un ciclu [tone];

-coeficientul de utilizare a capacitatii nominale a utilajulului(vehiculului),pentru o marfa data si in

conditii de exploatare;

k

t

t id

-coeficient de folosire in timp a utilajului(vehiculului), pentru aceleasi conditi in care s-a determinat si

-timpul de incarcare descarcare al organului de lucru al utilajului [ore];

d-distanta medie de deplasare a marfii [km/h]. Raportand cantitatea de marfa, care urmeaza a fi transferata in decurs de o ora, la productivitatea de exploatare a utilajului, se determina numarul necesar de utilaje. Un asemena calcul bazat pe independenta productivitatii de exploatare de numarul utilajelor folosite, nu poate fi acceptat in cazul unui numar sufficient de mare de utilaje care lucreaza intr-un spatiu limitat (situatie frecvent intalnita in nodurile de transport maritim, la jonctiunea intre transportul pe apa si cel pe uscat). In asemenea cazuri este evident ca viteza utilajului depinde de numarul acestora, si ca exista, pentru un spatiu limitat, o anume valoare a numarului de utilaje pentru care congestia (aglomeratia) excesiva conduce la imobilizarea si, deci, la imposibilitatea realizarii sarcinilor de transfer. Aceasta problema care priveste dependenta dintre productivitatea utilajelor si numarul acestora este prezentata in continuare.

6

3.Productivitatea de exploatare a utilajelor(vehiculelor) intr-un spatiu limitat

Viteza de deplasare a utilajelor(vehiculelor) intr-un spatiu limitat este dependent de numarul

acestora. Dincolo de o anume limita a numarului veiculelor

de catre vehicule, deplasarea devine imposibila. Sa admitem, pentru variatia vitezei vehiculelor in functie de numarul acestora, dependenta din figura 1.

n

m , corespunzatoare ocuparii intregului spatiu

figura 1. n m , corespunzatoare ocuparii intregului spatiu Fig. 1. Viteza de deplasare a vehiculului

Fig. 1. Viteza de deplasare a vehiculului in functie de numarul vehiculelor care lucreaza simultan intr-un spatiu limitat

Daca

vehiculelor

n

V este lungimea care revine unui vehicul,inclusive spatial dintre vehicule, atunci, numarul care provoaca imobilizarea este:

L

m

n

m

= 2 d [vehicule]

L

v

Notand cu

singur vehicul, rezulta pentru variatia liniara a vitezei v dintre punctele A si B din figura 1 :

v 1 viteza maxima de deplasare,realizabila in conditiile concrete de exploatare,in cazul folosirii unui

unde:

v 

v

1

n 1

m

(

n

n

m

)[

km h

/

]

v v

1

corespunde lui n 1 , iar v 0 , lui

n n

m

.

Cantitatea de marfa posibil de transferat in decurs de o ora, de catre n vehicule este:

7

C

en

 

k

u

k Q

t

c

n

 

2

d

t

i , d

 
 
 

v

1

n

 

 

v

1

n

m

     

n

m

1

 

n

m

1

[t/h]

(1)

Prin rezolvarea acestei formule obtinem:

C

en

k

u

k Q

t

c

n

t

i , d

2

d

v

1

n

n 1

m

v

1

n

m

n

m

1

=

=

k k Q n v n k k Q v n

u

t

c

1

m

u

t

c

1

2

t

i d

,

v n

1

m

t v n 2 d ( n

i d

,

1

m

1)

Amplificand fiecare produs cu (

k k Q n

u

t

c

t

i d

,

(

v n

1

m

n

)

d n

2 (

m

1)

;

n 1)

m

v

1

(

n n

m

)

obtinem:

k k Q v n

u

t

c

1

2

k k Q v n n

v

t

c

1

m

C

n

m

1

n

m

1

en

v t

1

,

i d

n

v n t

1

m i d

,

2 d

 

n

m

1

n

m

1

Notand:

 
 

k k Q v

u

t

c

1

A

[tkm/h]

 

n 1

m

 

k k Q v n

v

t

c

1

m B

[tkm/h]

 

n 1

m

v t

1

i ,

d

C

[km]

n 1 v n t n 1 d

m

1

m i ,

m

2 d D

relatia (1) devine:

2

C en   An Cn   D Bn

[km],

(2)

=

 

k k Q n v n

u

t

c

1

(

m

n

)

t

,

i d

(

v n

1

m

n

)

d n

2 (

m

1)

=

Derivand functia explicita C

en

f ( n )

( 2

)(

An B Cn D

)

(



An

in raport cu n obtinem:

2

)(

Bn C

)

n

(

Cn D

)

2

(3)

Egaland-o cu zero, se obtine numarul de vehicule intr-o ora este maxima.

n

, pentru care cantitate de marfa transferata

0  n  n  Tindand cont de conditita m , rezulta: D D
0  n  n
Tindand cont de conditita
m , rezulta:
D
D DB
2
n 
C
C CA
2
[vehicule].

8

4. Exemplu numeric

Sa presupunem cazul unor elctrostivuitoare care realizeaza transferul unor palete si care au

nevoie de un spatiu de manevrare de circa 5 metri, adica L

v 5

m . Pentru viteza de deplasare,in cazul

unui singur electrostivuitor nestanjenit de prezenta altora in acelasi spatiu, s-a admis viteza maxima de

deplasare v

unei palete este t

In aceste conditii, numarul maxim de electrostivuitoare posibil de folosit, care , de fapt, determina imobilizarea, este:

1

12km / h . Distanta de transfer este d 250 m , iar timpul pentru incarcarea si descarcarea

i

, d

2 min 0,03

h

. Se mai considera ca k k Q

u

t

c 2

t .

n

m

2 d 2 250

L

v

5

100 electrostivuitoare.

Inlocuind valorile numerice in relatia cantitati de marfa posibil de transferat in decurs de o ora , de catre n vehicule, obtinem:

u

m

en

c

 

k

u

k Q

t

c

n

 

2

d

 

t

 

i , d

 
   

v

1

n

 

 

v 1 n

m

     

n

m

1

 

n

m

1

1

=

2

12

24

 

99 99

m

=

=

2

An Bn

C

Cn D

unde:

A

B

k k Q v

t

n 1

0, 2424tkm / h

24, 24tkm / h

k k Q v n

v

t

c

1

n 1

m

2 12 100

99

C

D

v

1

t

i , d

n 1

m

=

12 0,03

99

0,0036 km

v n t

1 m

i , d

n 1

m

12

0,03

100  

2 d

=

99

2 0, 25 0,863km en

.

Derivand functia explicita C

f

( n )

in raport cu n obtinem:

n

( 2

)(

An B Cn D

)

(



An

2

)(

Bn C

)

(

Cn D

)

2

Egaland-o cu zero, se obtine numarul de electrostivuitoare intr-o ora este maxima:

n

, pentru care cantitate de marfa transferata

n

D D DB 2   C C CA 2
D
D DB
2
C
C CA
2

=

0,863 0,863 2 0,863 24, 24    0,0036 0,0036 0,0036 0, 2424 2
0,863
0,863
2
0,863 24, 24
0,0036 0,0036 0,0036 0, 2424
2

239,72 176,96 62,76 62

Pentru

n 62electrosti vuitoare n 62

,valoare care satisface conditia

0

n

n

m

100 .

, cantitatea de marfa posibil de transferat in decurs de o ora, de catre

n

electrostivuitoare este:

9

C

en

 

k

u

k Q

t

c

n

 

2

d

t

i , d

 
 
 

v 1 n

v

1

n

m

n 1

m

n

m

1

=

2 62

0,03

2 0, 25

12 62 12 100

99

99

953,84t/h

In vederea ca nu s-ar fi avut in vedere scaderea vitezei de deplasare a electrostivuitoarelor pe masura cresterii numarului acestora, asa cum se procedeaza frecvent in calculele de aceasta natura, pentru aceleasi 62 de autostivuitoare s-ar fi obtinut o cantitate de marfa transferata orar de :

C

en

k k Q

u

t

c

2 62

t

id

2

d

2 0, 25

0,03

v 12

1746, 47 t / h

adica, o supraevaluare a posibilitatii tranferului marfii de catre cele 62 de electrostivuitoare

1746, 47 953,84

953,84

100 83%

,ceea ce atrage serios asupra necesitatii studiilor de aceasta natura.

10

5.Concluzii

Modelele analitice folosite pentru determinarea numarului de utilaje (vehicule) care realizeaza tranferul marfii in punctele de jonctiune a nodurilor de transport sau in punctele de jonctiune ale tranporturilor magistrale si locale, trebuie sa evidentieze dependent dintre productivitatea de exploatare a utilajelor (vehiculelor) si numarul acestora.

Numarul de vehicule

n

, pentru care prouctivitatea de exploatare

C

en

, este maxima depinde de modul in

care variaza viteza vehiculelor utilizate. Ipotezelor privind viteza de deplasare in functie de numarul utilajelor(vehiculelor) v f ( n) din figura 2,le

corepund variatiile cantitatii de marfa in functie de numarul utilajelor(vehiculelor) C

en

g

( n )

din figura 3.

Ipoteza

I

3

reprezinta o situatie extrema si este nerealista, intrucat presupune ca, prin cresterea nelimitata a

numarului de utilaje nu se ajunge la scaderea vitezei acestora, ceea ce este imposibil atunci cand ne referim la productivitatea intr-un spatiu limitat.

Ipotezele

I

1

si

I

2

sunt mai realiste. Ipoteza

I

2

constitui o buna aproximare a cazului general.

reprezinta forma generala mai des intalnita, iar

I

1

poate

reprezinta forma generala mai des intalnita, iar I 1 poate Fig. 2. Viteza de deplasare a

Fig. 2. Viteza de deplasare a vehiculului in ipotezele

I , I , I

1

2

3

(

I , I

1

2

-Variatie liniara,respectiv

neliniara a vitezei in raport cu numarul vehiculelor care lucreaza simultan intr-un spatiu limitat;

vehiculului independent de numarul vehiculelor)

I

3

-viteza

11

Fig. 3. Productivitatea realizata de ipotezele I , I , I , 1 2 3

Fig. 3. Productivitatea realizata de

ipotezele

I , I , I ,

1

2

3

n

m

vehicule in functie de productivitatea de exploatare

C

en

,in

Curbele C g ( n ) ,corespunzatoare ipotezelor

n

en

*

,respectiv

1

I

1

si

I

2 , au drept caracteristica comuna faptul ca

exista un numar

Rezultatele obtinute din acest studiu pot fi valorificate cu prilejul alegerii tipului de utilaj(vehicul) pentru sarcini de exploatare date, astfel incat sa se evite utilizarea acestuia in zonele cu o productivitate de

n

*

2

, al numarului de utilaje pentru care productivitatea este maxima.

exploatare scazuta, optandu-se pentru zona centrata pe valoarea

n

*

.

12

6.Bibliografie

1. RAICU SERBAN, MASALA GHEORGHE ,Transport feroviar:functionare,dezvoltare,eficienta, Editura Stintifica si Enciclopedica Bucuresti, 1981.

2. HAGIAC R., Manipularea,depozitarea,transportul si distributia marfurilor, Editura Tehnica Bucuresti, 1973.

3. NANCU AL. ,Mecanziarea si automatizarea incarcaturilor-descarcaturilor, Litografia I.P. Bucuresti, 1978.

13