Sunteți pe pagina 1din 34

Curs 1

Bibliografie:
Berlescu elena (1996), mica enciclopedie de balneoclimatologie a romaniei, edt all, bucuresti
Teposu e. (1929), climatoterapia, revista tara barsei
Teposu, e, puscariu v, (1932), romania balneara si turistica, editura cartea romaneasca,
bucuresti
Berlescu elena, enciclopedia de balneoclimatologie a romaniei. Elena berlescu ed a 2 a
bucuresti.
Ghidul statiunilor balneoclimaterice din romania, dr. Daiana mihaela popa
Morariu tiberiu lacurile din romania
Mustaciosu minus cultura fizica medicala in statiuni balneare
Onose gelu recuperare, medicala fizica si balneoclimatologie
Percek a terapeutica naturista
Vasiliu iulian regimul de viata si alimentatie in bolile de ficat si cai biliare
Venzmer gerhard noua carte a sanatatii
Munteanu laviniu, stoicescu, constantin, grigore ludovic ghidul statiunilor balneoclimaterice
din romania
Stefanescu costin statiuni balneare si climatice
Teleki nicolaie cura belneoclimatica din romania
Teodoreanu e. Caracteristici bioclimatice ale perioadei reci a anului
Teodoreanu e. Thermal confort in romania as a function of solar radiation
Teodoreanu e. Caracteristici bioclimatice ale perioadei calde a aerului in romania, institutul de
geografie
Teodoreanu e. Bioclimatologie umana, ed academiei romane
Teodoreanu e. Le potentiel therapeutique des facteurs naturels de la mer noire
Teodereanu e. Geografie medicala, editura academiei romane bucuresti
Thornthwaite c.w. an approach toward a rational classification of climate
Topor n meteorologie turisticaed. Ceres, bucuresti
Povara r. Biometeorologie si bioclimatologie, ed goeland
Ionac n. Atlas bioclimatic, ed ars docendi
Ionac n. Clima si comportamentul uman
Berlescu elena enciclopedia de balneoclimatologie a romaniei
Bogdan octavia, bazele teoretice ale meteorologiei
Bogdan octavia, riscurile climatice din romania
Mahara gh, meteorologie
Teleki m si colab, cura belneoclimatica din romania
Teodoreanu elena si colab, bioclima statiunilor balneare din romania
Teodoreanu elena si colab, cura balneoclimatica indicatii si contradictii
*** Ordonanta 109 din 31 august 2000 privind statiunile balneare, climatice si
balneoclimatice si asistenta medicala balneara si de recuperare.
Ovidiu gaceu si elena teodoreanu, 2014, turism balneoclimateric, ed univ din oradea

Caracteristici ale cadrului atmosferic general


Atm terestra face parte din cat geosferelor externe, repr invelisul de aer al pamantului.
Principalele caract:
1. masa atmosferei repr o milionime din masa pamantului ca planeta deoarece ea este
alc in intregime din gaze fiind de circa 5,147 x 10 la puterea 15 tone. Masa atm este
repartizata neuniform pe verticala remarcandu-se o rarefiere a aerului odata cu inaltimea dat
cresterii distantei fata de nucleul feros al pamantului ceea ce se traduce printr-o diminuare a
gravitatiei terestre. Astfel aprox 50% din aerul atmosferic se concentreaza in primii 5 km alt
aprox 80% in primii 12 km alt si aprox 99% in primii 50 km alt. La alt mai mari de 50 km se
concentreaza doar 1% din aerul atmosferic dat gravitatiei extrem de mici.
2. Forma atm imbraca forma pamantului ca planeta adica aceea de elipsoid de rotatie
dat miscarii de rotatie a pamantului de la e la v, miscare care induce forta centrifuga ce
bombeaza pamantul in plan ecuatorial si il aplatizeaza in plan polar. Forma elipsoidala a atm
este sesizabila doar la partea inferioara la niv troposferei intru-cat acolo se concentreaza cea
mai mare parte din nivelul de aer. La niv troposferei limita tropopauzei ecuatoriale fiind la 1618 km, limita tropopauzei temperate se afla la 10-12 km in schimb deasupra polilor geografici
limita superioara atroposferei se afla doar la 6-8 km. Aceasta forma poate fi pusa atat pe
seama diferentierii terit a gravitatiei terestre dar si pe seama circulatiei aerului care det o
ascendenta la ecuator si o descendenta la poli care comprima atm.
3. Limitle atmosferei. Limita inferioara a fost stabilita in mod conventional ca fiind
nivelul suprafetei terestre (0) insa in realitate aerul poate patrunde in interiorul scoartei
terestre fie prin pori rocilor fie prin anumite fisuri existente in scoarta terestra. Limita
superioara de-a lungul timpului au fost emise mai multe ipoteze cea mai plauzibile fiind aceea
conform careia limite superioara s-ar afla la nivelul la care elem usoare ating viteza critica sau
barabolica de 11,2 km/s, viteza care este atinsa la aprox 3000 km alt. La aceasta inaltime pe
baza acestei viteze hidrogenul si heliul se pot desprinde de campul gravitational terestru si pot
patrunde in spatiul interplanetar.
4. Compozitia chimica. Atm terestra este alc din 20 de elem dintre care insa 4 detin o
pondere covarsitoare de aproape 99,99%. Este vb despre azot cu o pondere de 78,088% din
volum si 75, 527% din greutate, apoi oxicenul cu o pondere de 20,949% din volum si
23,143% din greutate apoi argonul cu 0,930% din vol si 1.282% din greutate si bioxidul de
carbon cu 0,030% din volum. Dintre celelalte elem o imp deosebita pt mediul geo terestru si
cura balneoclimatica o prezinta ozonul a carui pondere creste la niv stratosferei si mezosferei
acolo unde formeaza un invelis distinct numit ozonosfera care protejeaza pamantul de
radiatiile ultra-violete. O imp. Deoseb pt cura balneoclimatica o repr di bioxidul de azot,
neonul, heliul si xenonul.
5. Structura pe verticala a atm. Pe verticala de la niv 0 pana la 3000 km alt, atm a fost
compartimentata din doua perspective. Dintr-o perspectiva chimica si una termica. Dpdv
chimic se pot separa doua invelisuri:
- homosfera invelis caract prin omogenitate chimica, atm moleculara de la 0 la 80 km alt
- heterosfera de la 80 pana la 3000 km alt, se caract prin eterogenitate chimica dar si prin
prezenta gazelor in forma atomica.
Compartimentarea pe criteriou termic: dpdv al evolutiei temp odata cu alt se pot separa 5
straturi:
1. troposfera
2. stratosfera
3. mezosfera
4. termosfera sau ionosfera

5. exosfera
troposfera: este cel mai imp strat pt cura balneoclimatica fiind localizat intre 0 si aprox 12
km alt. Limita superioara a troposferei poarta numele de tropopauza sau substratosfera.
Troposfera este bombata la ecuator 16-18 km si aplatizata la poli 6-8 km dat formei
pamantului, a gravitatiei diferite dar si a circulatiei generale a atm.
Troposfera este cel mai imp start al atm, in primul rand pt ca el concentreaza cea ma mare
parte din vol de aer atmosferic aprox 80% iar in cadrul sau se formeaza toate fenomenele
climatice (vantul, norii, ceata, pp atm sau umezeala aerului) care influenteaza intr-o masura
mai mare sau mai mica activ turistice. In cadrul troposferei temp aerului scade odata cu alt pe
fondul rarefierii aerului, a cresterii distantei dintre molecule si implicit a diminuarii capacitatii
acestuia de a retine caldura. Aceata diminuare termica se face in conformitate cu un gradient
termic vertical de aprox 0,64gC la 100 m alt. Astfel la limita superioara a troposferei temp
sunt negative, la niv tropopauzei ecuatoriale de aprox -80gC.
Stratosfera: se desfasoara de la aprox 12 la 50 km inaltime se caracterizeaza printr-o
crestere usoara a temp pana la niv startului de ozon dupa care o crestere brusca a temp
(disocierea ozonului in contact cu radiatiile u.v. in oxigen atomic si oxigen molecular produce
caldura). Astfel la partea superioara a stratosferei la niv stratopauzei temp se apropie de 0gC
in medie cuprinsa intre -4gC-0gC.
Mezosfera: extensiune verticala de la 50 la 80 km inaltime, se evidentiaza printr-o
rarefiere mare a aerului care duce la scaderea temp pana la -100gC.
Ionosfera: se desfasoara de la 80 la 1000 km alt, se caract printr-o crestere brusca a
tem de la -100gC la aproape 1000 gC dat fotoionizarii si fotodisocierii ozonului.
O imp mare a atm consta in faptul sau ca in cuprinsul sau se afla 4 straturi formate din
partticule electrice de provenienta solara, straturi care reflecta undele radio emise de pe terra.
In cadrul ionosferei se formeaza fenom fizice luminoase numite aurore polare, formate de
frecarea aerului si particulelor electrice solare.
Exosfera: la alt de peste 1000 km, aici aerul este extrem de rarefiat, distanta dintre
molecule ajungand chiar si la 10-15 km. Temp aerului in general scade dar exista mari variatii
intre zi si noapte, ziua temp ajung sa depaseasca 100gC iar noaptea se apropie de -100gC.
Circulatia genrala a atm: aerul se misca atat pe orizontala cat si pe verticala din doua
cauze importante:
- dat incalzirii diferentiate a suprafetei terestre
- dat miscarii de rotatie a pamantului
incalzirea diferentiata a supraf terestre det formarea anticiclonilor si a ciclonilor care
genereaza vantul, vantul fiind o miscare a aerului dinspre anticiclon spre ciclon.
Miscarea de rotatie a pamantului: in absenta miscarii de rotatie a pamantului ar exista
un singur circuit care ar presupune deplasarea aerului rece din spre poli spre ecuator pe la niv
suprafetei terestre si a aerului cald in sens invers din spre ecuator spre poli prin troposfera
superioara. Cei doi curenti orizontali in sens contrar sunt legati prin curenti verticali
ascendenti la ecuator si descendenti la poli. Miscarea de roatie insa de la v la e complica f
mult circulatia generala intru-cat induce forta coriolis, forta generata de vitezele inegale de
roatatie a punctelor situate la dif latitudini. Dat fortei coriolis, aerul aflat in miscare sufera o
abatere spre dreapta in emisfera nordica si spre stanga in emisfera sudica in sensul directiei de
deplasare rezultand astfel 3 mari circuite.
Circuitul dn zona calda: presupune o deplasare a aerului din spre tropice spre ecuator
si invers i troposfera superioara. Cei 2 curenti de sens contrar sunt legati de curenti verticali
ascendenti la ecuator si descendenti la tropice, descendenta care este responsabila de
dispersarea sistemelor noroase si inregistrarea unor cantitati f mici de pp. Circulatia pe

orizontala intra sub influenta fortei coriolis drept pt care sufera o abatere spre dreapta in
sensul directiei de deplasare. Aceasta deviere formeaza vanturile permanente din zona calda
(alizee). In timpul unui an alizeele pot patrunde in emisfera opusa dat inclinarii axei terestre si
migrarii aparente a soarelui pe bolta cereasca. Aceasta pendulare a alizeelor in emisfera opusa
este cunoscuta in climatologie sub numele de musoni ecuatoriali.
Circuitul din zona temperata: presupune o deplasare a aerului pe la niv suprafetei
terestre din spre lat mai mici catre lat mai mari si invers prin troposfera superioara. Cei doi
curenti orizontali sunt legati prin curenti verticali descendenti la tropice si ascendenti la
cercurile polare. Deplasarea aerului pe la niv supraf terestre intra sub influenta fortei coriolis
fiind deviat pe directia sv-ne in emisfera nordica si ne-sv in emisfera sudica, purtand nmele de
vanturi de vest.
Circuitul din zona rece: care presupune o deplasare a aerului pe la niv suprafetei
terestre de la poli catre cercurile polare formand vanturile polare si invers prin troposfera
superioara formandu-se curentii de altitudine. Curentii orizontali sunt legarti prin curenti
verticali descendenti la poli si ascendenti la cercurile polare. Vanturile polare sunt vanturi
extrem de puternice (viteza de peste 100 km.h), ele fiind deviate ca urmare a influentei fortei
coriolis, spre drreapta in emsfera n (ne-sv) si spre stanga in emisfera sudica (se-nv). Dat
deplasarii predominant estice, vanturile polare mai sunt cunoscute si sub numele de vanturile
estice.

Curs 2
Energia proceselor care influenteaza balneoclimatologia
Toate procesele si fenom atmosferice care influenteaza balneoclimatologia au ca sursa
principala soarele.
Soarele este o stea de marime mijlocie localizata in galaxia noastra sau calea lactee la
aprox 30000 de ani lumina de centrul galactic. Soarele efectueaza atat o miscare de revolutie
in jurul centrului galactic dar si o miscare de rotatie in jurul axei polare cu viteza si o durata
inegala de aprox 25 zile terestre la ecuator si aprox 35 zile terestre la poli.
Soarele este principala sursa pt procesele atmosferice terestre stand la baza formarii
vanturilor a pp atm dar si a altor procese si fenom care influenteaza intr-o masura mai mare
sau mai mica starea de sanatate a oamenilor.
Soarele este localizta de asemenea in centrul sistemului nostru solar la o distanta de
aprox 149,6 mil km fata de terra, distanta care este mai mare la afeliu pe 6 iulie atunci cand
distanta este de aprox 152,1 mil km si mai mica la periferiu pe 4 ianuarie distanta de aprox
147,1 mil km.
Datorita acestei distante pamantul primeste doar o parte din energia totala emisa de
soare (a doua mld parte), cantitate care este insa suficienta pt a asigura baza resurselor de
energie terestra. Soarele este alc din doua componente de baza, partea centrala (nucleul
soarelui) si atm solara.
Partea centrala sau miezul repr sectorul cel mai fierbinte din sistemul nostru solar
acolo unde temp depaseste 15 mil de gr kelvin iar presiunea ajunge la aprox 10 la puterea 11
atmosfere. In nucleul soarelui au loc procesele termonucleare considerate a fi responsabile de
eliberarea in spatiu a unei cantitati imense de energie. Aceste reactii se bazeaza pe
transformarea a 4 nuclee de hidrogen intr-un nucleu de heliu. Intre cele doua elem exista dif

de masa atomica, surplusul de masa rezultat in urma transformarii este convertit in energie si
emis in spatiu.
Atm solara: este compartimentata in alte 3 invelisuri (fotosfera, cromosfera si coroana
solara).
Fotosfera este pozitionata la baza atm solare, are temp ce cresc spre exterior pana la 20
30 de mii de gr kelvin. De asemenea i fotosfera se formeaza portiuni ma intunecate cu o
periodicitate medie de 11 ani.
Cromosfera inconjoara fotosfera, are temp de aprox 15 20 e mii de gr kelvin, in
cadrul au loc timp de 11 ani eruptii solare (protuberante solare). Aceste protuberante
determina expulzarea in spatiu a unor cantitati mari de plasma care atunci cand ajung in
aprpierea suprafetei terestre pot afecta functionarea satelitilor artificiali.
Soarele este pe departe cel mai mare corp din sistemul nostru solar care concentreaza
aprox 99,86% din masa totala a acestuia si elibereaza in spatiu doua tipuri de fluxuri radiative
de unda scurta si de unda lunga.
Fluxurile radiative de unda scurta:
1. radiatia solara directa: aceasta repr fractiunea din radiatia solara care strabate atm
ajungand nemodificata la suprafata terestra sub forma unui flux de raze paralele cu
lungimi de unda cuprinse intre 0,291 4 sau 5 microni. Radiatiile cu lungimi de unda
mai mici de 0,291 microni nu pot ajunge la niv suprafetei terestre dat absorbtiei de
catre stratul de ozon din stratosfera si mezosfera in timp ce radiatiile solare cu lungimi
de unda mai mari de 4-5 microni nu pot ajunge dat absorbtiei acestora de catre
bioxidul de carbon sau vaporii de apa din atm. Marimea sau intensitatea radiatiei
solare directe inregistreaza o repartitie neuniforma atat in timp cat si in spatiu, atat dat
distantei dintre pamant si soare, dat inclinarii axei terestre, dat momentului din timpul
zilei dar si dat transparentei atm, transparenta influentata la randul sau de concentratia
de nori sau de pulberi. Radiatia solara care ajunge la niv superior al atm in timp de 1
min, pe suprafata de 1 cm2, masurata perpendicular pe directia de inclinare a razelor
solare poarta denumirea de constanta solara avand val medie de 1,95 calorii/min/cm2.
valoarea constantei solare difera insa in timpul anului crestand in ianuarie cu aprox 3,3
procente intru-cat in aceasta luna pamantul ajunge la periheliu si scade in luna iulie cu
3,4 procente deoarece in aceasta luna pamantul ajunge la afeliu in punctul cel mai
indepartat fata de soare. Valoarea radiatiei solare directe difera spatial si in functie de
forma pamantului, fora care imprima un anumit unghi de incidenta razelor solare cu
suprafata terestra, astfel la latitudini mici radiatia solara directa este ma mare decatla
latitudini mari insa local pot aparea si anomalii, perturbatii, ex: zona ecuatoriala, zona
caracterizata printr-o intensitate mica a radiatiei solare directe dat nebulozitatii mari a
atm.
2. radiatia difuza: aceasta repr acea parte a radiatiei solare care dupa ce a fost difuzata de
moleculele gazelor ce compun atmosfera dar si de suspensiile din cuprinsul acesteia
ajunge la niv suprafetei terestre venind din toate directiile drept pt care in lit de
speciaitate mai este cunoscuta si sub num de radiatia difuza a boltii ceresti.
Intensitatea ei depinde in mare masura de inaltimea soarelui deaspurat orizontului
drept urmare cele mai mari valori se inregistreaza la amiaza si la lat mici si valori
foarte mici inainte de apusul soareleui sau imediat dupa rasarit.
3. radiatia globala (insolatia): repr suma dintre radiatia solara directa si radiatia difuza.
Avand in vedere componenta acestui flux radiativ este influentata, este conditionata de
factorii determinanti atat a radiatiei solare directe dar si a radiatiei difuze mai cu
seama transparenta atm si inaltimea soarelui deasupra liniei orizontului.
4. radiatia reflectata: expresia radiatiei reflectate este data de albedou acesta repr raportul
dntre radiatia reflectata si radiatia incidenta exprimata in procente. Valoarea albedoului

variaza in functie de ma multe aspecte cu precadere in functie de tipul de suprafata


subiacenta (zapada are un albedou f mare de peste 90 95%; solul inchis la culoare,
cernoziomul are un albedou mai mic 20 30 %). Fluxurile radiative de unda lunga, o
prima componenta este radiatia terestra aceasta este radiatia emisa neintrerupt de catre
suprafata terestra in domeniul infrasoru al spectrului. Conform legii stefan boltsman
intensitatea radiatiei terestre depinde de temp absoluta a suprafetei emisive, la sandul
ei insa temp absoluta a supraf terestre este influentata de intensitatea radiatiei globale,
de intensitatea insolatiei, din aceasta cauza val maxime ale radiatei terestre se produc
in zielle de vara iar cele minime se produc in noptile de iarna.
Radiatia atm: este radiatia emisa neintrerupt de catre particulele atm in principal de catre
vaporii de apa, particulele lichide de apa, bioxidul de carbon si ozonul.
Radiatia efectiva repr dif dintre radiatia terestra si radiatia atm. Ea este dependenta atat
de transparenta atm, de momentul din timpul zilei, momentul din timpul anului sau natura
suprafetei terestre.
Bilantul radiativ
Repr diferenta dintre fluxurile radiative primit de pamant si fluxurile cedate. Exista o
deosebire mare intre bilantul radiativ din timpul zilei si bilantul radiativ din timpul noptii. In
timpul zilei aerul este incalzit de radiatia solara directa, rdiatia atm si radiatia difuza iar
fluxurile cedate care racesc aerul sunt radiatia reflectata de unda scurta si unda lunga si
radiatia terestra.
Balneoclimatologia. Obiect si definitie
Clima in ansamblul sau actioneaza in orice moment atat asupra materiei anorganice cat
si asupra materiei organice. Elem biosferei sufera variatii de temp, presiune atm, de vant sau
de umezeala atunci cand sunt expuse aerului exterior.
Organismele vii se adapteaza permanent conditiilor climatice din zonele in care se
dezvolta. In cazul in care echilibrul fiziologic nu mai poate fi mentinut, dimensiunea
exagerata a stresului climatic, a varstei sau a bolilor pot genera accidente. Plecand de la acest
considerent se pot deduce doua aspecte complementare ale relatiei dintre clima si organismele
vii in sensul ca elem climatice sunt in anumite conditii un factor de existenta a vietii insa
atunci cand au valori extreme pot deveni un factor patogen a carui cunoastere este absolut
necesara.
Dintre toate ideile referitoare la relatia dintre clima si organismele vii cea mai
importanta este necesitatea cercetarii. Astfel din meteorologie s-au desprins mai multe grupuri
de stiinte.
Meteorologia in ansamblul sau este stiinta care studiaza proprietatile atm si
fenomenele care se petrec in interiorul ei. Ea face parte alaturi de hidrologie, oceanografie sau
geomorfologie din categoria ramurii geografiei fizice. La randul sau meteorologia are mai
multe ramuri una dintre acestea fiind climatologia.
Denumirea provine de la grecescul klima = inclinare a unei suprafete de pamant fata
de razele soarelui dar si de la latinescul logos = stiinta. Aceasta ramura a meteorologiei
studiaza carcterele climatice ale diferitelor regiuni ale pamantului, clasifica si repartizeaza
teritorial clima pe baza analizelor, proceselor si elem ei componente, stabilind cauzele care
contribuie la modificarea acestora.
Din subramura climatologiei s-au desprins mai multe stiinte cum ar fi bioclimatologia
care studiaza influenta factorilor climatici asupra organismelor vegetale si animale.

Biocimatologia este o parte componenta si a ecologiei deoarece factorii climatici sunt o parte
componenta a mediului de viata.
Biometeorologia aceatsa studiaza efectele vremii deci modificarile de timp (climei)
asupra fiintelor vii.
Bioclimatologia si biometeorologia umana aceasta studiaza influeta factorilor climatici
si meteorologici asupra omului in special asupra starii de sanatate.
Meteorolopatologia patos = a suferi. Este o rmura a medicinei care studiaza starile de
boala provocate sau influentate de factorii meteorlogci.
Climatoterapia se ocupa cu folosirea in scop terapeutic a actiunii favorabile a factorilor
climatici asupra organismului.
Balneoclimatologia este o rmura a climatologiei aplicate ce studiaza influenta elem
meteo si a factorilor climatici din statiunile balneoclimaterice asupra organismului uman.
Analiza balneoclimatica impune cunoasterea atat a statiunii climatice cat si a statiunii
balneoclimatice. Statiunea climatica este localitatea sau/si arealul situat in zone cu factori
climatici, benefici si care are conditii pt asigurarea mentinerii si ameliorarii sanatatii si/sau a
capacitatii de munca precum si a odihnei si reconfortarii, definitie data de ordinul de ministru
nr 109 din anul 2000.
Statiunea balneoclimatica este localitatea si/sau arealul care dispune de resurse de
substante minerale, stintific dovedite si traditional recunoscute ca eficiente terapeutic dar si de
instalatii specifice pt cura si care are o organizare ce permite acordarea asistetei medicale
balneare in conditii corespunzatoare, definitie data de asemenea de acelasi ordin de ministru
109 din 2000.
Principalele metode de cercetare bioclimatica sunt:
1. metodele empirice: metoda indrecta a geografiei medicale, respectiv harti ale
distributei geografice, la care se adauga harti ale indicilor climatici si chiar harti
climatice ale unor elem care pot sugera o anumita caracteristica bioclimatica. Metoda
directa biometeorologica se face prin analizarea si compararea datelor meteorologice
si clinice. In acest scop se intocmeste un jurnal de bord biometeorologic care cuprinde
principalele elem meteorologice dar si caracteristicile sinoptice ale hartilor zilnice ale
vremii in special repartitia teritoriala a arealelor ciclonale si anticiclonale. Erorile
posibile pot aparea dat diagnosticului, dat inregistrarii, dat tratamentului medical, dat
conditiilor meteorologice dezagreabile care pot infirma un efect bioclimatic, mediu de
spital dar si erori dat diferentelor de varsta, sex, profesie.
2. metode experimentale care se aplica in cadrul cercetarii, a cimatizarii, adaptarii la
schimbul de temp umezeala sau presiune atm. Aceata aclimatizare se realizeaza cu
ajutorul camerei climatice in interiorul careia se poate controla temp, umezeala
aerului, miscarea aerului, presiunea atm, ionizarea sau radiatia fie infrarosie fie UV,
imitandu-se astfel conditiile reale de vreme. Influenta lor este studiata la nivelul
presiunii sangaleui, continutului de hemoglobina dar si a altor componenti fizicochimici cu influenta deosebita asupra starii de sanatate a populatiei. Pp analizarea
starii de confort termic (indicele de confort termic det c ajutorul camerei climatice)
3. metodele statistice: abaterea standard, testul de variatie, probabilitatea integrala a lui
gauss. Folosirea retelei de statii meteorologice cu date stocate ulterior in arhilele
institutelor meteorologice prezinta un interes limitat pt valorificarea bioclimatica intrucat de cele mai multe ori acestea pot furniza si date eronate.
Principalel notiuni de baza in relatia clima organism
Un prim elem ese stresul. Actiunea mediului asupra oamului se poate manifesta printrun stres de natura variabila. Stresul este o notiune relativ noua care semnifica o solicitre

puternica a organismului perceputa ca o sursa de agresiune si de solicitare a organismului de


catre factri diversi inclusiv de natura meteorologica. Toate starile alarmante provoaca aceeasi
reactie de aparare indiferent de natura factorului stresant, se realizeaza astfel un sindrom atat
general cat si local in ceea ce priveste adaptarea. De cele mai multe ori este solicitat sistemul
endocrin, sistemul nervos dar si glandele suprarenale.
O prima etapa este reactia de alarma urmata in cazul in care stresul persista de un
stadiu de indiferenta urmand apoi stadiul de epuizare. Un stres moderat rmat de restapilirea
echilibrului endocrin si nervos este considerat pozitiv, stimulent antrenand o adapatare si o
vitalizare a organismului.
Pt geograful climatolog stresul care inereseaza in mod deosebit este expunerea la
variatiile puternice si neperiodice ale activitatii solare, ale circulatiei atmosferei dar si la
conditiile agresive ale unui mediu modificat care prezinta alte caracteristici geografice.
Curs 3
Adaptarea
Reprezinta un proces complex prin care un organism isi modifica forma,
structura si functiile in stransa concodranta cu anumite conditii de mediu.
In general se disting 3 faze prin care trece organismul uman
1. Acomodarea : faza considerata a fi reversibila. In acest sens, un
exemplu de acomodare este cresterea numarului de hematii si a
procentului de homoglobina din sange la deplasarea la altitudine mare cu
o presiune scazuta a oxigenului utilizata in tratarea anemiilor si
convalescentelor in statiunile de munte. Se considera si imunitatea pe
care o dau anumite boli infectioase organismului uman/
2. Aclimatizarea : reprezinta adaptarea prin modificari fiziologice la noi
conditii geografice in special conditii climatice. Exemple : adaptarea
europeanului intr-o tara situata intr-o regiune calda si umeda si vice-versa.
3. Naturalizarea : supravietuirea si reproducerea in conditii neschimbate
de existenta cu modificari fiziologice si la urmasi.
Homeostazia : homoios - asemanator, stazie- stare. Aceasta este
proprietatea organismelor vii determinata de reglajul neuroendocrin de asi mentine in limitele functionale.
Stres - adaptare, se poate evidentia ca reglajul neuroendocrin determina o
proprietate naturala a organismelor vii de a mentine in limitele
organismului functional diferiti parametrii fizico-chimibi, bio-chimici sau
fiziologici constanti. Aceasta proprietate poarta numele de homeostazie ea
fiind cunoscuta in literatura de specialitate si sub numele de intelepciunea
organismului. In domeniul balneoclimatologiei este foarte importanta
homeotermia in cadrul mecanismelor de termoreglare care prezinta
constanta termperatura interna a corpului independent de temperatura
mediului exterior. Aceasta proprietate este asigurata prin mecanismele
reflexe antagonice dintre care unele produc asa-zisa caldura interna iar
altele cedeaza caldura acumulata spre exterior. Ele sunt reglate de centrii
nervosi corticali si centrii hipotalamici pe baza excitatiilor termice pe care
le primeste pielea din mediul exterior.
Climatoterapia este reazliata prin deplasarea si tratamentul in cadrul
statiunilor balneoclimaterice ceea ce implica reactiile pacientului la noile
conditii de viata.
Ritmuri cosmice si biologice. Reactiile umane la conditiile de mediu au loci

n cadrul unor ritmuri cosmice concordante sau discordante cu ritmuri


fiziologice proprii. Adaptarea la factorii naturali de mediu care prezinta
variatii ritmice la un anumit interval se manifesta printre altele si printr-o
sincronizare a functiilor biologice interioare ale omului cu cele exterioare
ale mediului. Fenomenele ritmice cosmice ale astrelor apropiate cu
precadere Luna si Soarele dar si fenomenele din atmosfera determinate in
mare masura de Luna si Soare sau conditiile locale, influenteaza la randul
lor bioritmurile fiintelor vii ale oamenilor, animalelor sau plantelor. Unele
corelatii sunt evidente in timp ce altele sunt mai greu de stabilit datorita
complexitatii lor astfel ca altele trec neobservate sau sunt considerate fara
corespondent cel putin pana in prezent. Exemple de modificari si adaptari:
deplasarea cu avionul pe glob de la e - v sau invers prin schimbarea rapida
a mai multor fuse orare determina dereglari in ritmul veghe - somn;
petrecerea unui timp mai indelungat in interiorul pamantului in afara
ritmului zi-noapte, produce dereglarea ritmului veghe-somn si chiar
dezorientarea temporara. Pentru balneoclimatologie foarte importante
sunt fenomenele anuale, semi anuale si diurne. Cele anuale sunt
exprimate fizic prin variatia principalilor biologici in functionarea diferita a
unor organe in raport cu sezonul, temperatura corpului fiind mai scazuta
iarna si primavara si mai ridicata vara, drept pentru care ritmul cardiac
este mai ridicat vara si mai lent iarna. Fenomenele periodice de o zi sunt
legate de rotatia Pamantului in jurul axei sale care determina variatia
parametrilor geofizici respectiv a parametrilor meteorologici, campul
electric atmosferic si campul gomagnetic. Toate acestea se ascociaza cu
perioada de rotatie siderala a planetei Marte. Astfel de fenomene
determina bioritmul circadian si biomiral, o zi - o noapte. Acesta este
foarte important pentru organismul uman si anume in ritmul veghe somn
temperatura corpului, pulsul, compozitia sangelui. Fenomenele anuale
sunt o expresie a miscarii Pamantului cu evidentierea celor 4 anotimpuri la
temperaturi variate. Variatiile din cursul unui an se datoreaza incalzirii
inegale a temperaturilor aerului si solului, a nebulozitatii, a umezelii
relative si absolute precum si presiunii atmosferice. Se aprecieaza faptul
ca momentul de functionare zilnica al unui organ varieaza foarte mult cu
sezonul. Astfel ritmul cardiac este mai rapid vara atunci cand si
temperatura este mai mare si mai lent iarna. Deasemenea temperatura
corpului este mai ridicata toamna si mai scazuta iarna si primavara atunci
cand si procesele metabolice sunt incetinite. Deasemenea viteza de
crestere a parului este maxima in luna iulie si minima in luna ianuarie
datorita discrepantelor termice. Pentru un balneoclimatolog fenomenele
bioritmice anuale si diurne sunt deosebit de evidente, ele putandu-se
masura spre deosebire de cele cu perioade mai mari sau mai mici a caror
corelare este deocamdata relativa dar care pot avea efecte indirecte prin
variatii electromagnetice asupra ogranismului uman.
Factorii genetici ai climatului si influenta lor asupra vietii si a calitatiii
acesteia
1. Factorii cosmici
Radiatia cosmina este o radiatie corpusculara si electromagnetica
provenita direct din spatiul cosmic sau rezultata in urma unor reactii
nucleare ale radiatiei extraterestrea cu nucleele atomilor in atmosfera.
Prima este detectata la 10-30 km inaltime iar cea de-a doua la inaltimi mai

mici chiar si la nivelul suprafetei terestre. Cele cu energie sub o anumita


limita, urmeaza liniile de camp magnetic, fiind deviate spre poli. Asadar,
intensitatea radiatiei cosmice este mai mare la poli.
2. Radiatia solara, influenta activitatii solare asupra ogranismelor vii
Este o emisie si propagare in spatiu a unor unde si a unor particule care
influenteaza mediu interplanetar.
Radiatia corpusculara, reprezentata de vantul solar, raze solare provenite
din eruptii, care constituie sursa de energie a Soarelui. Radiatia
electromagnetica se propaga sub forma unor unde electromangnetice cu
lungimi diferite de unda, de la 103 microni, radio, infrarosii, vizibile,
ultraviolete pana la raze X.
La trecerea prin atmosfera radiatia isi schimba intensitatea si compozitia
spectrala, datorita difuziei si absorbtiei. Fluxurile radiative (radiatia directa
difuza, globala, efectiva, reflecatata) formeaza impreun bilantul radiativ
(diferenta dintre energia primita) si cea emisa sau reflectata de suprafata
terestra.
Elementele bilantului radiativ prezinta variatii temporare si spatiale in
functie de mai multi factori si anume: inaltimea Soarelui, lungimea zilei
care determina suma zilnica si lunara de energie si nebulozitatea si
transparenta aerului.
Actiunea radiatiilor asupra organismului uman
Patrunderea radiatiilor solare in piele depinde in cea mai mare masura de
lungimea de unda a radiatiei si de pigmentarea pielii. Cladura primita de
om este dependenta de unghiul solar si de pozitia corpului expus la soare.
Spectrul solar prezinta efecte biologice diferite, in functie de lungimea de
unda.
Astfel, partea vizibila a spectrului (4000 A - 7500 A) interval cunoscut sub
numele de radiatie solara luminoasa, este perceputa la nivelul celulelor
retinei, apoi impulusul luminos este transmis pe cai nervoase la centrii
ptici din hipotalamus si de aici sunt stimulate hipofiza si celelalte glande
cu secretie interna, cu atat mai mult cu cat cantitatea de radiatie este mai
mare. Totalul de energie in spectrul vizibil demonstreaza ca stimularea
hipotalamusului este posibila, cu lungimi de unda de la indigo la rosu, dar
in mod diferit. Intunericul complet influenteaza in sens regresiv
schimbarile structurale, celulele neuroglandulare si functiile hipofizei.
Parte de spectru cuprinzand radiatiile infrarosii calorice (7500 A - 30.000
A) penetreaza superficial pielea (maxim la 7500 A, 99% din radiatie este
absorbita dupa penetrarea a cativa milimetri). Efectele locale sunt
eritemul, care se manifesta imediat si dispare dupa cateva minute nefiind
urmat de depigmentare.
Radiatia infrarosie este absorbita de conjunctiita si cornee, provocand
fotooftalmie in mod rapid. Foarmarea cataractei prin expunere cronica la
radiatii infrarosii paoate provoca leziuni pe retina. Efectele generale sunt
cele produse de caldura. Aceasta produce modificare in reglarea termica,
activeaza circulatia sangvina, produce sudoritate, dar si insolatie, soc
caloric.
Cele mai semnificative sunt efectele biologice ale ratiatiilor ultraviolete fie
locale sau generale de tip A, lungimi cuprinse intre 4000 A - 3150 A si de
tip B 3150 A - 2800 A, in timp ce tipul C mai mic de 2800 A inregistranduse la generatorii de ultraviolete.

Efectele asupra pielii umane sunt fotoeriterm, o inrosire a pielii, urmata de


fotopigmentare. Daca intensiatatea este mare, se formeaza basici cu lichid
ce se pot infecta. In acest caz se constata o dilatare a vaselor de sange ale
pielii, producerea de coniferare a pielii, fenomen de adaptare la stres.
Mecanismele de actiune ale radiatiei ultraviolete asupra pielii constau in
conversia provitaminei D in vitamina D si transportarea ei in sange, cu
actiune asupra fixarii calciului. Fascicolul UV, de tip B, intre 3030 A - 2970
A are actiune specific antirahitogena.
Raspunsul pielii umane la aceasta parte este de spectru numit
fotosensibilitate, este mai mult sau mai putin pronuntat in functie de :
culoarea pielii, varsta, sex, sezon. Fotosensibilitatea descreste de la piept,
abdomen, spate, catre obraz si extremitati acolo unde si pielea este mai
subtire si cu o concentratie mai mare de vase de sange.
Efectele generale asupra organismului uman si cresterea secretiei
gastrice, gastrite modificare ale tensiunii sangelui datorita dilitarii vaselor
capilare. Efecte asupra metabolismului sunt: schimbari de continut in
substante minerale si proteine, reducerea capacitatii repsiratorii,
hipertiroidism. Este de retiunt ca intensitatea radiatiilor UV crestere odata
cu inaltimea Soarelui, fiindc mai mare la amiaza si mai mica dimineata si
seara, dar si in functie de altitudinea geografica, concentratia de UV fiind
mai mare in zonele mai inalte datorita rarefierii aerului.Efectul principal
fiind reducerea functiilor metabolice. Acest lucru explica printre altele de
ce in zona montana inalta talia organismelor in special a plantelor este
mica.
Pentru helioterapie, doza de iradiere este importanta (doza este in functie
de intensiatatea si timpul de expunere) si ea depinde de momentul din zi,
de anotimp si de zona geografica, doza de iradiere fiind mai mare la
Ecuator si mult diminuata catre polii geografici.
Radiatia ultravioleta
Soarele radiaza energie intr-un spectru extrem de larg de lungimi de unda.
Radiatiile ultraviolete, care au o lungime de unda mai mica decat radiatia
din domeniul vizibil sunt responsabile de arsurile provocate de expunerile
la Soare sau de alte efecte asupra sanatatii umane.
Din fericire pentru sanatate pe Pamant, stratul de ozon din stratosfera ne
protejeaza de cea mai mare parte a radiatiilor ultraviolete produse de
Soare. Ceea ce strabate insa stratul de Ozon din atmosfera poate cauza
umeroase probleme de sanatate, in special pentru persoane care petrec
mult timp afara la radiatia solara: zbarcirea pielii, imbatranirea
acesteia(cataracta, suprimarea sistemului imunitar, cancere de piele).
Din cauza acestor efecte asupra sanatatii, expunerea la radiatii UV trebuie
limitata pe cat posibil ceea ce presupune evitarea orelor in care
intensitatea este maxima, de exemplu la altitudinea geografia a Romaniei,
intervalul de intensitate maxima se incadreaza intre 11 - 15.
Ozonul stratosferic
Stratul de ozon absoarbe o mare parte din radiatia UV, insa procesul de
absorbtie depinde de luna din an si alte fenomene naturale. O mare
problema a aprut cu deprecierea stratului de ozon, datorata substantelor
care au dus la distrugerea ozonului (CFC - clorofluocrocarbonati), razultand
astfel miscroarea puterii de absortie a radiatiilor UV prin micsorarea
grosimii stratului de ozon.

Ora expunerii
Soarele este la cea mai mare inaltime pe cel la amiaza, atunci cand ajunge
la zenit, moment in care si intensitatea radiatiei UV este maxima. La
crepuscul, dimineata si seara, unghiul de incidenta a razelor solare este
mai mic ceea ce demonstreaza ca razele Soarelui parcurg un drum mai
lung spre atmosfera sub un unghi mai mare fata de verticala, iar
intensitatea radiatiei se reduce gradat.
Luna din an
Unghiul format de razele Soarelui variaza cu anotimpul, producand si
variatii mari ale radiatiei UV. Intensitatea radiatiei UV tinde sa fie maxima
in lunile de vara atunci cand pozitia pe orbita si inclinarea axe terestre
favorizeaza o inaltime mare a Soarelui pe bolta cereasca.
Latitudinea
Un efect important asupra radiatiei UV, il are forma elipsoidala a
Pamantului care imprima radiatiei solare un anumit unghi de incidenta cu
suprafata terestra. Intensitatea radiatiei solare este maxima la ecuator,
acolo und razele solare parcurg un drum mai scurt spre atmosfera.
Grosimea stratului de ozon este mai mica la tropice fata de la latitudinile
mijlocii datorita circulatiei descendente a aerului de unde rezeulta ca si
absorbtia ozonului este mai slaba la tropice. La latitudinile mari Soarele
este mai jos pe cer deci razele calatoresc mai mult prin atmosfera si
expunerea la radiatie UV este radusa. Se recomanda o helioterapie
eficienta doar dimineata si seara atunci cand concentratia de UV este mai
mica iar concentratia de aerosoli mai mare. Intervalul optim este 8 - 11
repectiv 16 - 19.
Altitudinea
Influenteaza concentratia de UV, odata cu inaltimea si gradul de rarefiere
se modifica. Expunerea la radiatie UV creste odata cu altitudinea deoarece
exista mai putin aer in atmosfera care absoarbe radiatia. De exemplu,
daca la nivelul suprafetei terestre, greutatea unui m3 de aer este de 1,293
kg, la 40 km altitudine greutatea unui m3 de aer este de 4 kg, ceea ce
explica influenta deosebita pe care o are gravitatia o are asurpa rarefierii
aerului.
Conditiile de vreme / transparenta si nebulozitatea
Un rol important il are stratul de nori care reduce concentratia de UV intr-o
masura mai mare sau mai mica in functie de grosimea norilor sau de
continutul acestora de apa sau cristale de gheata. Astfel intr-o zi noroasa
de vara in care cerul este acoperit cu nori foarte subtiri si formati din
cristale de gheata ce reflecta lumina, se pot produce arsuri si intr-o zi
noroasa de vara.
Reflexia
Unele suprafete, zapada, nisipul, iarba sau apa, reflecta o parte din
radiatia UV care ajunge la nivelul lor. Datorita reflexiei intensitatea
radiatiei UV in zonele de reflexie poate fi mult mai mare decat la umbra.
De exemplu zapada proaspata din zona montana inalta care prezinta un
coefiecient de reflexie foarte mare a radiatiei UV de peste 95% drept
pentru care se recomanda la practicarea sporturilor de iarna, folosirea
ochelarilor de soare.

Curs 4
Infl activ soalre asupra organismelor
Radiatia solara trebuie privita corelat cu periodicitatea de aprox 11 ani a petelor solare
izoltae sau grupate in dreptul carora temp supraf soarelui scade cu aprox 1500 gC fata de
temp medie de aprox 6000 gK.
Aceste pete solare se formeaza in cuprinsul cromosferei dat magnetismului solar, pe de
alta parte in timpul maximelor se intensifica radiatia cropusculara si electromagnetica la
suprafata pamantului declansandu-se furtuni magnetice si cresterea gradului de ionizare a atm.
Aceste furtuni magnetice infl astfel indirect starea de sanatate a organismului uman.
Efectele cele mai reprezentative sunt cu precadere asupra suferinzilor de boli cardiovasculare pers cele ma afectate fiind pers varstnice. Deasemenea cu aceeasi peridioticitate de
11 ani se apreciaza un nr max de epidemii deszv in paralel cu intensitatea vantului solar, a
bacteriilor saprofite si a celor patogene care provoaca in final difteria, holera, gripa, ciuma sau
tifosul recurent.
In felul acesta fenom extraatm si indeosebi activ solara influenteaza viata pe terra in
mod indirect intru-cat aceste fenom infl ma intai elem climatice.
Principali factori geologici si fizico-geografici care infl viata organismelor.
1. latitudinea si zonalitatea climatica: lat este factorul care det variabilitatea climei si a
elem sale si drept urmare influenteaza intr-o f mare masura viata organismelor.
2. campul geomagnetic al terrei:
3. caracteristicile geologice
4. radioactivitatea solului
5. caracteristicile geomorfologice
6. suprafetele de apa: care ofera conditii optime pt practicarea helioterapiei si
talasoterapie
7. peisajul bio-geografic: padurile si deserturile intru-cat acestea ofera conditii dif de
umiditate si de nebulozitate.
Factorii fizico-chimici si meteorologici care infl organismele vii cei mai imp sunt compozitia
aerului si aerosolii.
Compozitia aerului: atm terestra prin caracteristicile sale chimice si anume alc
predominanta in proportie de peste 99% din azot si oxigen dar si din dioxin de carbon, vapori
de apa sau ozon, infl si det calitatea vietii.
Oxigenul indispensabil vietii este un elem si un factor deosebit de imp care prezinta o
variabilitate destul de mare odata cu cresterea alt.
Azotul poate provoca in cantitati sporite asa-zisa betie de azot constatata in mod
special la aviatori sau la scafandrii.
Dioxidul ce carbon in anumite situatii poluante poate duce la dispnee si hiperventilatie,
la concentratii f mari de 2 , 3% iar la o concentratie de peste 4% senzatia de constrictie
toracica si dureri abdominale. La concentratii duble de peste 8% poate produce pierderea
cunostintei iar la peste 10% dioxinul de carbon devine mortal.
Aerosolii: atm terestra dpdv fizico-chimic poate fi considerata un sistem aero-coloidal
in care particulele f fine, solide sau fluide (aerosolii) sunt dispersate printre moleculele de
gaze ale aerului.
In functie de marimea si sarcina electrica a particulelor de aerosoli, acestia au
capacitatea de a patrunde la dif niveluri ale aparatului respirator. Activ chimica a aerosolilor
se aplica in asa-zisa terapie de inhalatie (aerosolo terapie) in cadrul statiunilor
balneoclimatice, permitand astfel o patrundere mai adanca a substantelor terapeutice in
plamani.

Poluarea chimica cu gaze toxice poate provoca tulburari nervoase si poate contribui la
aparitia de leziuni pulmonare. Fumul, praful si aciditatea aerului au fara doar si poate o
actiune nociva asupra org uman si nu numai.
Poluarea cu particule anorganice det num afectiuni in special boli de plaman dintre
care cea mai cunoscuta este silivoza, boala frecventa in special in randul minerilor expusi in
mod continuu la praf toxic.
Poluarea cu subst organice (plen, spori de ciuperci otravitoare sau dif microorganisme)
pot provoca alergii, infectii, bronsite, astm, boli de piele, dar si sensibilitate alergica.
Conditiile meteo cele mai favorabile poluarii chimice sau pluarii cu subst organice
sunt calmul atm, ceata, inversiunile termice, situatii sinoptice caract in general pe timp
anticiclonic mai cu seama dimineata iar cnditiile geografice cele mai favorabile sunt repr de
amplasarea localitatilor si a industriilor in vai si depresiuni.
Astfel formele de relief in care frecventa bolilor induse de poluare si conditiile meteo
este ma mare in special in depr intramontane inchise cu inversiuni de temp sau in maile largi
si adanci.
Acest lucru explica dc in ro, in depr giurgeu si ciuc se inreg cu o frecventa pana la
70% mai mare decat media nationala in cazul bolilor alergice, a bronsitelor sau a astmului.
Efectele poluarii sunt in functie de tipul de poluanti. Fie ca este vb despre poluanti
gazosi sau pulberi dar si in functie de fibrozanti (pulberi, compusi ai fierului sau asbestului) la
care se adauga acei compusi azfisianti (monoxidl de carbon sau hidrogenul sulfurat).
Efectele induse de acesti compusi pot fi directe caz in care provoaca iritatie sau pot fi
axfisiante, cancerigene sau mutagene.
In timp indelungat efectele poluarii se pot vedea si asupra invelisului bio-pedogeografic respectiv asupra vegetatiei, faunei sau solurilor.
In ro cea mai ampla modificare a peisajului dat poluarii chimice s-a inregistrat in DCT
in perimetrul loc copsa mica acolo unde pe fndul poluarii excesive de la jum sec 20, covorul
vegetal a disparut de pe versantii din apropiere.
Solurile au fost poluate, la fel panza freatica ceea ce a det o crestere a nr de cazuri de
cancer sau mutatii genetice. Acest lucru ia atras renumele de cel mai poluat oras al EU la sf
sec 20.
Electricitatea atm si aeroionizarea
Atm terestra este sediul fenomenelor electrice ale caror manifestari sunt dintre cele
mai diverse, manifestari detectabile numai cu aparatura de inalta precizie, aparatura folosita in
prezent in cadrul statiunilor balneoclimatice.
Infl campului electric asupra org uman nu este insa pe deplin elucidata. Scoala de
balneoclimatologie din franta consemneaza faptul ca in camp pozitiv vegetatia si animalele
cresc normal in timp ce intr-un camp nul sau negativ generatiile degenereaza treptat putand
deveni chiar sterile.
Se considera deasemenea faptul ca exista legaturi intre tulburarile campului electric
atm la crestrea frecventei impulsurilor electromagnetice si durerile la amputatii, cresterea
frecventei nasterilor premature, a accidentelor vasculare sau a mortalitatii.
Ionizarea si conductibilitatea aerului: aerul atm exterior sau cel din cadrul inceperilor
contine in cantitati variabile particule purtatoare de sarcini electrice numite ioni atm care prin
deplasarea in campul eectric snt pozitivi sau negativi dupa starea de agregare ei fiind gazosi,
solizi sau lichizi iar dupa dimensiuni acestia pot fi mici mijlocii si mari.
Intr-o masa de aer urat concentratia de ioni mici este intre 800 si 1400 de ioni pe ml iar
de ioni mari intre 400 si 700. in zonele f curate, la munte sau in apropierea cascadelor,
concentratia ionilor mic poate atige chiar val exceptionale iar a celor mari scade la cateva zeci
cel mult cateva sute.

Efectele biologice ale ionilor: in balneoclimatlogie s-a stabilit faptul ca salubritatea


unui climat este det de proportia de aero ioni neg deci cu alte cuv de ioni de oxiden din aer
care exercita o actiune stimulenta si normalizanta a dif organe. Actiunea ionilor nu are un
efect local direct ci prin circulatia sangvina se poate extinde in intreg organismul. Acestia pot
ajunge chiar si la niv celulelor celebrale drept pt care pot avea o actiune stimulenta a functiilor
intelectuale.
Luptand impotriva suboxigenarii care este una dintre principalele cauze ale
imbatranirii, ionii neg pot ipiedica sau pot intarzia proesul de imbatranire. In felul acesta
specialistii in balneoterapie recomanda aeroiono terapia in congestia pulmonara, astm, gripa,
tulburari respiratorii de nat alergica, tulburari endocrine, insomnii, reglarea ritmului cardiac,
tulburari cardiovasculare, egzeme, urticarie, starile de oboseala in general.
Masele de aer, ciclonii si anticiclonii si influenta lor asupra organismelor: masele de
are, fronturile atm, ciclonii si anticiclonii det implcit variatii de temp si presiune, modif bruste
ale aerului si drept urmare pot genera modif starii de moment a vremii si implicit poate
influenta prin desfasurarea lor calitatea vietii.
Vremea este starea fizica a atm in continua schimbare caract prin totalitatea valorilor,
elem meteo la un momentdat si prin variatia succesiva a acestora intr-un anumit interval de
timp. Cele mai semnificatie efecte asupra organismului uman sunt cele det de variatiile bruste
si neprevazute care pot genera afectiuni neasteptate pt persoanele meteo sensibile accentuand
bolile reumatismale, cardiovasclare sau bolile digestive.
In general se apreciaza faptul ca patrunderea unei mase de aer rece si uscat legata de
un anticiclon care antreneaza o scadere a temp si o crestre a presiunii atm, a potentialului
electric si implicit a nr de ioni conduce la o reactie a organismului manifestata prin
hipertensiune arteriala, cresterea ph-ului, provocand hiperglicemie, modificarea continutului
de potasiu, calciu, fosfor sau clor din sange ceea ce det reactivsrea sistemului nervos si a
sistemului muscular.
Substantele oxidante adusede masele reci det stare de linistire a org, o stare de calm
de somnolenta uneori de apatie. Masele de aer cald det fenom inverse de vasodilatatie, ph
scazut retentie de apa la niv tesuturilor si permeabilitate marita a peretilor capilari.
Aceste mase de aer pot antrena proliferarea micro-organismelor si producerea de
infectii sau scaderea glicemiei.
La niv psihic apare o stare de nervozitate urmata de insomnie si oboseala.
Scoala de balneoclimatologie di franta arata faptul ca frontul de calde au efecte asupra
sist nerv contral in sensu ca det cresterea irascibilitatii, scaderea atentiei, scaderea cap de
concentrare si insomnie dar si asupra sist cardio-vascular det tahicardie si cresterea tensiunii
arteriale.
Astefl de fronturi pot avea si infl asupra compozitiei sangelui det crestrea continutlui
de calciu de iod plasmatic, ph-ului si glicemiei.
Toate aceste aspecte det in final scaderea imunitatii si crestrea sensibilitatilor alergice.
La trecerea fronturilor reci efectele se manifesta postfrontal prin scaderea tensiunii arteriale,
inmultirea crizelor anghinoase, predispozitia la tromboze, afectiuni respiratorii, crize de astm,
stari alergice, accentuarea durerilor reumatice, scaderea glicemiei si nr de leucocite.
In general fronturile calde, masele tropicale, aeroionizarea pozitiva, scaderea
continutului de substante ionizante predomina reactii adverse distructive in sensul ca
genereaza accelerarea proceselor de oxidare, crestrea consumului energetic si cresterea starii
de oboseala.
Fronturile reci, masele polare cu aeroionizare neg au o actiune tonifianta de refacere
decalnsand scaderea metabolismului, a proceselro oxidative, a consumului energetic si drept
urmare sunt recomandate in curele de aeroionizare.

In urma unor studii balneoclimatice intreprinse in MB s-a constatat faptul ca


schimbarile de vreme det de traversarea ciclonilor insotiti de fronturi calde si reci car
antreneaza o serie de reactii biologice det separarea a 9 faze de vreme unele favorabile dpdv
biologic, altele nefavorabile a caror prezenta este legata de pozitia fata de fronturile atm din
interiorul unui ciclon.
Grupa 1 de favorabilitate este constituita la max in zona de presiune mare,
subtropicala sau arctica si la min in zona tem a vanturilor de v.
Grupa 9 de favorabilitate prezinta un minimum in zonele tropicale si subtropicale si un
max in sect subpolare de presiune mare.
Pe terit ro gr 1 de fav se inatlneste in zona montana cu precadere la peste 1000 m alt
iar ultima grupa de fav in depr intramontane cu inversiuni de temp sau in zonele deluroase si
de campie in partea de v.
Aceasta repartitie a grupelor de fav explica dc in tara noastra statiunile care practica
aeroterapia prin aeroionizare sunt localizate in zona montana inalta la peste 1000 m alt vestite
in acest sens fiind statiunea paltinis, statiunea voineasa, baile tusnad, stana de vale din muntii
apuseni.
In cadrul acestor statiuni balneoclimatice, aeroterapia este recomandata in special pt
tratarea afectiunilor digestive, cardiovasculare sau afectiunile nervoase.
Curs 5

Elemente climatice
Dat fiind faptul ca mediul climatic actioneaza printr-un complex de factori permanenti
relatia sa cu organismul uman este destul de greu de stabilit atat la niv calitativ dar i la niv
cantitativ.
Din aceasta cauza cu exceptia variatiilor meteo excesive si care nu u fost puse in
relatie cu manifestarile meteo a fost folosite si unele cercetari cu ajutorul camerelor climatice.
Temperatura aerului
Aceasta prezinta pe glob oscilatii lat, alt dar si variatii temporale, diurne sau anuale. In
balneoclimatologie temp aerului poate fi masurata prin pierderea de caldura pe care o suporta
un corp sau un organism cu temp cunoscuta in prealabil de 36,5 gC. Aceasta este val de racire
masurata cu ajutorul frigorimetrului, criometrului sau frigrografului. Pt temp corpului uman se
foloseste in afara termometrului medical considerat a fi un termometru de maxima si un
termometru electronic cutanat.
Frigrograful repr organul de control termic pt cura pacientului in aer liber in conditii
de calm, in pozitia culcat si usor imbracat. Aparatul este legat in functie de temp cutanata la
productie constanta de caldura. In functie de sensibilitatea termica si diferiti parametri
climatici se pot stabili conditiile de efectuare a climato-terapiei dar si clasificarile regionale de
natura bioclimatica.
Functiile endocrinologice dar si celelalte functii fiziologice ale organismului sunt
influentate de schimbarile de temp ale med inconjurator mai ales in cazul in care aceste
schimbari se produc brusc.
Organismul uman cu sange cald (homeoterm)are capacitatea de a-si pastra temp
corpului constanta doar intre anumite limite. Aceasta proprietate poarta numele in
climatologia madicala de homeostazie termica.
Organismul uman este inzestrat cu un mecanism pt mentinerea temp.......
Dat fiind faptul ca celulele corpului contin circa 70% apa, pt cresterea sau scaderea
temp cu un gC este necerasa o energie termica considerabila dar si de asemenea pt cresterea
temp.

Activitatea musculara de ex, poate det cresterea temp cu 1 pana la 2 gC. La o temp
joasa a med inconjurator contractia fibrelor musculare poate produse frisoane. Ficatul este si
el un organ producator de caldura prin multitudinea de procese chimice care au loc la niv sau.
Pierderea de caldura a organismului uman depinde de dif mecanisme dintre care 4 au o
importanta mai deosebita:
1. conductia repr transferul de caldura de la corpul uman la orice substanta sau corp mai
rece din exterior cu care vine in contact provocand in principal vasoconstrictie.
2. convectia este responsabila de pierderea totaa de caldura in proportie de aprox 15%.
Acest proces rezulta din incalzirea si umezirea stratului subtire de aer de 1-2 mm de la
contactul cu pielea si inlocuirea lui cu un aer mai rece si mai uscat.
3. radiatia caldurii: in acest sens suprfata corpului se comporta ca un corp negru drept pt
care acest proces este responsabil de 60% din pierderea totala de caldura.
4. evaporatia apei din piele si din plamani care repr aprox 25% din pierderea totala de
caldura in general la o temp a mediului de peste 28-29gC. Rata de evaporatie depinde
de temp exterioara, de dif dintre presiunea partiala a vaporilor de apa de pe suprafata
umeda dar si de stratul de aer din imediata vecinatate, de viteza curentilor de aer dar si
de permeabilitatea membranelor.
Transpiratia depinde de cresterea temp exterioare a med inconjurator dar si de influxul brusc
de aer tropical vara, de baile fierbinti sau de inductia electro-magnetca cu inalta frecventa
practicata in termoterapie dar si in anumite cazuri de stari emotionale, bilantul termic de
crestre a productiei de caldura se realizeaza prin unele procese fiziologice: cresterea a fluxului
de sange in piele si tesuturile subcutanate, cresterea secretiilor s incetarea transpiratiei,
vasodilatatia porilor pielii prin stimulare de catre sistemul nervos.
La o temp normala in camera temp suprafetei pielii este in general urmat: suprafata
abdominala are o temp de 33,6 gC, la frunte 33,1 gC, la piept 32,8 gC, la niv coapsei 32,3 gC,
la partea inferioara a piciorului 32,8, la mana 31,5 iar la niv axilei de aprox 36,5 gC.
Ritumul biologic al temp inregistreaza o variatie zilnica, cu un max dupamiaza si un
minim dimineata dat solicitarii dif a activ musculare.
La barbati max principal este in jurul orei 15 si un max secundar la 20:30 in timp ce
min este dimineata in juru orei 6. la femei in schim apare un singur max la 22:30 si un singur
min in jurul orei 4:30.
Aceste dferente constau in ritmul dif al proceselor metabolice generatoare de caldura.
Temp corpului poate fi afectata insa si de alti factori: umezeala mare poate produce
disconfort la o temp scazuta accentuand senzatia de firg iar la o temp ridicat da senzatia de
nabuseala dat imposibilitatii evaporarii transpiratiei, miscarile aerului produc o scadere a temp
corpului si o dif mai mare in temp dif parti ale corpului. Imbracamintea poate influeta intr-o
masura deosebita termoreglarea.
Aceasta termoreglare este influentata si de varsta: la copii termoreglarea este
defectuasa, la varstnici este mai scazuta, reactivitatea vasculara este mai slaba iar variatiile de
temp din mediul exterior pot influenta puternic temp corpului drept pt care varstnicii sunt cei
mai expusi.
Mecanismul aclimatizarii este un proces fizionomic complex care depinde de med
termic iar expunerea treptata poate usura aceasta adaptare.
Oamenii sanatosi expusi la fluctuatii puternice ale temp med prez un cntrol eficient al
temp pielii adaptandu-se mai usor la frig iarna si la caldura vara. In general insa efectul
acelorasi factori meteo este dif vara si iarna. Receptarea stimulilor este insotita de o schimbare
gradata a raspunsului la acesti stimuli. Acest proces poarta numele de obisnuinta el fiind un
proces invers celui de domesticatie.

In conditiile de stres rece, se declanseaza mecanismul de crestere a cantitatii de


caldura produsa in organism prin: intensificarea arderilor metabolice respectiv prin contractii
involuntare a muschilor striati, prin utilizarea proteinelor alimentare pt termoreglarea chimica
dar si prin utilizarea proteinelor pt termoreglarea fizica.
Diminuarea pierderilor de caldura in mediu se poate face prin: vasoconstrictie
respectiv prin concentrarea sangelui, apa trecand prin tesuturile organelor, prin suprafata de
iradiere care se poate reduce prin ghemuire dar si prin utilizarea de imbracaminte groasa care
sa retina cat mai multa caldura.
Se admite faptul ca in general omul este mai rezistenta la hipotermie decat la
hipertermie, totusi la temp de sub 24 gC mecanismul de reglare a temp corpului inceteaza,
acesta incepand sa piarda caldura pana la egalizarea temp sale cu cea a mediului inconjurator.
Frigul poate provoca degeraturi, urticarie, nevrite, nevralgii si in anumite cazuri
maladii infectioase.
In conditii de stres cald, organismul isi intensifica modalitatile de pierdere a caldurii
prin radiatie, prin convectie, conductie sau alte procese.
Si la stresul cald metabolismul creste ajungand pana la 7000 de kcal in 8 ore la
muncitorii neantrenati care lucreaza intr-un medu cald.
Caldura prin activ germenilor det reducerea secretiei gstrice si a puterii de
evaporare a organismului, favorizand o frecventa mare a maladiilor infectioase intestinale.
Limita ambiantei termice la care un om intra in hipertermie este destul de variabila. Ea poate
ajunge teoretic la 100 gC intr-un aer perfect uscat insa omul nu poate rezista f mult la temp
ambientale care depasesc temp corpului sau de 36 sau 36,5 gC.
La ambele stresuri termice sugarii sunt mai expusi dat in principal termoreglarii
insuficiente.
Starea de confort a organismului depinde insa nu numai de temp aerului ci si de alti
factori meteo sau nemeteo.
Temp aerului si turismul in ro.
Temp ocupa un loc imp in cadrul factorilor climatici care influenteaza tursmul,
evolutia temporala sau spatiala fiind legata in primul rand de regimul radiatiei solare. Temp
aerului este luata in considerare in cazul manifestarii sale excesive atunci cand devine
inadecvata activ de recreere la fel si iarna atunci cand temp poate cobora la valori mai mici de
15 gC. In felul acesta temp aerului poate influenta practicarea sporturilor de iarna dar si
heliterapia precum si simpla petrecere a timpului in er liber.
Pe terit ro temp medie anuala in reg delroase si de campie are urmat 3 paliere de
favorabilitate:
1.
conditii f favorabile practicarii dif forme de tur atunci cand are valori mai
mari de 10gC
2.
conditii favorabile atunci cand inregistreaza val cuprinse intre 9 si 10Gc
3.
conditii cu favo medie si mica atunci cand coboara la val mai mici de 9 gC
in felul acesta in functie de scara conditiilor climatice estivale care sunt favorabile activ tur
principalele limite sunt:
1. conditii f fav turismului atunci cand temp medie a sezonului estival este mai mare de
18 gC.
2. conditii fav atunci cand temp aerului are val cuprinse intre 17 si 18 gC
3. conditii cu fav medie atunci cand temp sez estival este cuprinsa intre 16 si 17gC
4. conditii cu fav mica catnci cand temp nu depaseste 16gC.
In zonele montane in sez estival temp medie sezoniera a aerului are urmat conditii de fav:

1.
2.
3.
4.

cond f fav tur cu val mai mari de 11


cond fav tur cu val intre 8 si 11
cond fav medii cu val intre 5-8 gC
cond cu fav mica la val termice mai mici de 5 gC.

In scala conditiilor climatice anuale favorizante tur in reg deluroase si de campie au fost uati
in calcul pe langa temp medie anuala si alti parametri termici:
1. nr mediu anual de zile cu temp medii mai mari sau egala cu 20
2. nr mediu anulal de zile cu temp medii mai mari sau egale cu 18
3. 15
4. 10
Acesti parametrii subliniaza caract reale ale climei astfel ca frecventa zilelor cu dif temp
caracteristice este o consecinta directa a variatiilor neperiodice ale temp aerului. Astfel in
scala conditiilor climatice estivale favorizante tur in reg deluroase si de campie apare ca
parametru climatic specific si nr mediu sezonier de zile cu temp medii mai mari sau egale de
20 gC iar in scala conditiilor climatice estivale favorizante tur in reg montane apare si nr
medu sezonier de zile cu temp medii mai mari sau egale de 15 gC.
Durata de stralucire a soarelui. Insolatia si nebulozitatea.
Radiatia solara directa difera f mult pe suprafata terestra, ea inreg val mari la ecuator,
val reduse la poli si medii in zonele temperate insa cu mari variatii in decursul unui an.
Din camtitatea totala de energie emisa de soare, pamantl nu primeste decat a doua mld
parte dat distantei dintre cele doua corpuri de apox 150 mil de km. Cantitate care este insa
suficienta pt a asigura baza resurselor de energie terestra.
Cantitatea de energie este raportata la consumul energetic al societatii insa aceasta
cantitate primita sau cedata variaza f mult lat in cazul radiatiei primite scazand destul de mult
de la ecuatr catre poli in timp ce in cazul rdiatiei cedate diferentele sunt mult mai mici dat
albedoului mare al zapezii din zona polara.
Lat geo
Radiatia primita
Radiatia cedata
0
0,339
0,271
10
0,282
20
0,284
30
0,284
40
0,284
50
0,272
60
0,272
70
0,260
80
0,252
90
0,252
Cantitatea de energie solara receptonata de suprafata globului este repartizata in mod inegal in
functie de forma pamantului acea de geoid care face ca unghiul de incidenta al razelor solare
sa se reduca continuu de la ecuator spre poli dar si in al doilea rand de repartitia inegala a
nebulozitatii.
Lat
60
Nebulozitatea
medie anuala
Coeficientul
0,80
de
transparenta

50

40

30

20

10

10

20

0,77

0,75

0,70

0,70

0,70

0,70

0,70

0,70

Cantitatea
anuala
posibila de
radiatie
solara directa
Cantitaea
anuala reala
de radiatie
solara directa

105

128

148

168

172

183

187

183

172

41

54

74

91

100

95

82

80

88

Astfel in zona tropicala arida ptentialul energetic solar atinge val max de 1800 -2200 de
kilovati-ora/km2/an, in zona temp scade la 1100 1800 in timp ce in zona rece, polara val
cuprinse intre 750 si 1100.
Inclinarea axei polilor pe eliptica si oscilatia citrica a val acesteia det o distribuire
inegala a energiei solare receptionata de sol sau de apa pe lat inegalitate care este accentuata
in per cu val mari a inclinarii axei polilor.
Toate aceste aspecte au insemnat consecinte pe plan economic, reg cu cele mai bune
conditii pt captarea energ solare fiind cele de la lat mici cu nebulozitate scazuta acolo unde
solul pimeste peste 0,6 cal/min/cm2. aceste zone sunt cele tropical uscate desertice cu durata
mare de starlucire a soarelui.
Zona temp are o durata de stralucire a soarelui variabila conditionata de elem
astronomice, de echinoctii si solstitii dar si de nr de ore din timpul zilei. Astfel la solstitiul de
iarna ziua are aprox 8 ore iar suma orelor de stralucirea a soarelui este de 90 100 de ore pe
luna ceea ce repr aprox 3-4ore/zi. La solstitiul de vara ziua are aprox 16 ore iar suma orelor de
stralucire a soarelui depaseste 200 300 ore/luna ceea ce repr cel putin 7 10 ore/zi.
Durata de strlucire a soarelui depinde si de orizontul geografic local respectiv de
topografie fie ca este vb de depresiune, de vale, de campie sau de culme dar si de nbulozitate
care este in general mai mare iarna in special in decembrie atunci cand predomina norii stratus
de joasa alt si mai mica vara in iulie si august dat circulatiei generale a atm.
Durata de stralucire a soarelui si turismul in ro
Durata de stralucire a soarelui dpdv al sumelor medii anuale inregistreaza valorile cele
mai mari in reg litorala a marii negre si in delta dunarii. Si val cele mai mici pe crestele
montane inalte si in depresiunile intramontane dat obstacolelor care limiteaza orixontul dar si
dat frecventei mai mari a cetii si a nebulozitatii stratiforme.
Analiza scalei conditiilor climatice anuale fav tur in reg deluroase si de campie
evidentiaza urmat limite de favorabilitate:
Conditii f fav tur pt o drata de stralcire a soarelui mai mare de 2220 de ore, apoi
conditii fav atunci cand durata stralucirii soarelui are val cuprinse intre 2220 si 2100 ore, cond
cu fav med durata medie anuala de expunere la soare este cupr intre 2000 si 2100 de ore si
cond cu fav mica pt tur mai mica de 2000 de ore pe an.
In per estivala atunci cand durata de stralucire a soarelui este cea mai mare se
evidentiaza urmat limite de favorabilitate: cand nr mediu sezonier de ore de stralucire a
soarelui este mai mare de 600 sunt conditii f fav tur, atunci cand nr este suprins intre 500 si
600 sunt consid cond fav pt activ tur, daca durata de stralucire a soarelui este cuprinsa inre
400 si 500 ore fav este med, durata mai mica de 400 ore fav este mica.
Durata de stralucire a soarelui din sezonul estival prez o imp deosebita pt toate activ
tur dar mai cu seama pt helioterapie si talasoterapie in delta dunarii si zona litorala a marii
negre.

Curs 6
Nebulozitatea
Repr acel ecran noros in calea fluxului de energie solara drept pt care repr parametrul
climatic cu impact bioclimatic deosebit. Importanta bioclimatica a nebulozitatii este data atat
de reducerea radiatiei solare directe dar si de modificarea componentelor termice si hidrice ale
mediului aerian.
Daca soarele este in general un factor bioclimatic benefic cu o durata mare de
stralucire a soarelui asociata cu o radiatie saolara mare poate fi nociva pt organismul uman tot
asa cum o nebulozitate accentuatasi indelungata poate avea efecte negative atat asupra
sistemului nervos cat si asupra metabolismului in general.
Partea vizibila a spectrului prin lumina zilei influenteaza pozitiv stimuland
hipotalamusul si glandele de secretie interna in special hipofiza.
Radiatiile infrarosii au mai ales efecte calorice determinand modificari in reglarea
termica determinand sudoratie si vasodilatatie.
Radiatiile uv produc in schimb efecte biologice si chimice la nivelul pielii dar si in
metabolismul mineral in special in metabolismul calciului. Principalele efecte negative sunt
insolatia cu cefalee cu greata dar si foto-oftalmie, foto-dernie si peritern. Deasemenea sunt si
modif ale presiunii sangelui sau chiar agravarea unor afectiuni anterioare in special dureri
reumatismale, accidente celebrale sau miocardice, leziuni pulmonare, meningita, toate acestea
agravandu-se la o expunere indelungata la soare.
Deasemenea se poate face insolatie chiar si in conditii de nebulozitate dar numai in
prezenta unei radiatii difuze accentuate mai ales in sectorul litoral prin asociere cu radiatia
reflectata mare si in prezenta unor curenti de aer care diminueaza senzatia de caldura.
Lipsa luminii produce rahitism, declansarea unor maladii infectioase sau agravarea
tuberculozei. Dpdv al practicarii tur in ro nebulozitatea totala medie prezinta urmat limite de
favorabilitate astfel conditii f favorabile in reg deluroase si de campie, cu val are nebulozitatii
mai ici de 5 zecimi. Conditii fav atunci cand nebulozitatea inregistreaza val cuprinse intre 5 si
6 zecimi sau fav mede intre 6 si 7 zecimi iar cand nebulozitatea este mai mare de 7 zecimi fav
pt tur este f mica.
Aceleasi limite de favorabilitate sunt caracteristice si pt nebulozitatea sezoniera din
anotimpul estival atat pt reg montane cat si pt reg deluroase sau de campie. Pt anotimpul de
iarna in scala conditiilor climatice hibernale favorizante tur in regiunile montane apar urmat
limite:
Daca durata medie sezoniera cu nori este mai mica de 7 zecimi conditiile sunt f fav
daca este cuprinsa intre 7 si 8 zecimi conditiile sunt fav,intre 8 si 9 fav pt tur este medie iar
daca nebulozitatea este mai mare de 9 zecimi fav este mica si f mica.
Nr mediu de zile cu cer senin cu o nebulozitate cuprinsa intre 0 si 3 zecimi
completeaza regimul nebulozitatii totale si este invers proportional cu nebulozitatea totala.
Cele mai multe zile cu cer senin sunt in reg litorala si in lungul dunarii iar cele mai
putine zile cu cer senin sunt inreg in zonele montane cu precadere la alt de peste 2000 m.
Astfel nr de zile cu cer senin repr un alt parametru climatic cu influenta deosebita asupra
practicarii tur.
Pt scala cnditiilor climatice estivale favorizante tur, se remarca urmat limite: in reg
deluroase si de campie nr mediu sezonier de zile cu cer senin trebuie sa fie mai mare de 40 pt
a se incadra in scara conditiilor deosebit de fav tur. In schimb pt conditii fav nr de zile cu cer
senin trebuie sa fie cuprinsa intre 30 si 40, pt cond cu fav medie intre 20 si 30 iar daca nr este
mai mic de 20 de zile apar cond cu fav mica pt tur.

In scala cond climatice anuale favorizante tur se remarca urmat limite: in reg deluroase
si de campie nr mediu anual de zile cu cer senin trebuie sa fie mai mare de 120 pt a intruni
cond f fav tur, acest nr trebuie sa fie cuprins intre 90 si 120 pt cond fav, intre 60 si 90 pt fav
medie iar daca nr mediu anual este mai mic de 60 fav pt tur este mica si f mica.
In regiunile montane in anotimpul de iarna se remarca insa urmat limite: nr mediu
sezonier de zile cu cer senin trebuie sa fie mai mare de 24 pt con f fav tur, daca zilele cu cer
senin sunt in nr de 22 pana la 24 cond sunt fav, intre 20 si 22 fav este medie iar daca nr este
mai mic de 20 fav este mica sau f mica.
Vara in schimb la munte pt a fi cond f fav tur nr de zile cu cer senin trebuie sa fie mai
mare de 20 pt cond f fav, acesta trebuie sa fie cuprins intre 15 si 20 pt cond fav, intre 10 si 15
pt cond cu fav medie, iar mai putin de 10 fav este mica si f mica.
In concluzie atat nebulozitatea cat si drata de stralucire a soarelui prezinta valori
diferite dar si limite diferite de favorabilitate atat in functie de treapta de relief dar si in functie
de tipul de tur practicat. Astfel daca turismul heliomarin dn zona litorala este deosebit de
pretentios la durata de stralucire a soarelui in zona montana, acolo unde se practica tur pt
sporturi de iarna sau pt drumetii nebulozitatea si durata de stralucire a soarelui nu ai repr
inconveniente atat de mari.
Alte elem care evidentiaza activ tur sunt umezeala aerului pp atm si stratulde zapada.
Marimile care definesc umezeala aerului si sunt utilizate in balneoclimatologie,
evidentiaza cantitatea de vapori de apa, capacitatea de saturare a aerului in apa dar si relatia cu
organismul uman.
Tensiunea vaporilor de apa repr de fapt presiunea vaporilor de apa intr-un vol de aer
dat fiind exprimata atat in meteorelogie cat si in balneoclimatologie prin umezeala absoluta si
umezeala relativa.
Umezeala absoluta repr densitatea vaporilor de apa continuti in aer, exprimandu-se in
g/m3, iar umezeala relativa repr raportul dintre tensiunea reala (e) si tensiunea maxima sau
tensiunea de saturatie a vaporilor de apa (E).
Umezeala relativa prez o imp deosebita intru-cat intra alaturi de temp in componenta
indicelui de confort termic. Variatia zilnica si anuala a tensiunii vaporilor de apa urmareste
aproape paralel valorile teperaturii aerului, cantitatea de vapori de apa fiind mai mare atunci
cand temp este mai ridicata deci in consecinta ziua si vara atunci cand si evaporatia este ma
intensa.
Umezeala relativa prez o variatie inversa cu cea a temp minima fiind la amiaza si vara
iar max noaptea tarziu sau spre dimineata atunci cand se inreg minima de temp in majoritatea
reg.
Pp atm atat la niv cantitativ cat si in ceea ce riveste regimul ..... depind de circulatia
atm generala darsi de conditiile strict locale. O vreme cu pp intretine o umezeala ridcata care
influenteaza la randul sau organismul uman prin incetinirea evaporatiei cutanate sau
evaporatiei pulmonare. Asociata cu temp aerului se pate aprecia o asa-zisa umezeala
psihlogica cu atat mai greu de suportat cu cat temp inreg val extreme f mari sau f mici.
Umezeala calda in afara de faptul ca reduce evaporarea si deci pierderea de caldura,
fav dezvoltarea insectelor, a vectorilor, a parazitilor si a microbilor. Astfel umezeala calda
explica frecventa mare a maladiilor din zona tropicala a amazoniei, a bazinului zairului sau
anomaliilor din asia de s si se.
Umezeala rece a fost admisa ca o cauza a durerilor reumatice desi in prez tot mai mult
se considera ca aceste dureri ar fi ma degraba un raspuns la schimbarile complexe si bruste de
vreme. Deasemenea se constata agravarea crizelor astmatice. Umezeala rece face ca prin
crestrea capacitatii pielii de a absorbi vaporii de apa sa creasca f mult conductivitatea termina
a pielii. Astfel hainele se ot umezi in timp creand si accentuand senzatia de confort termic iar

crsterea umezelii paretilor cladirilor dupa ploi indelungate si turbulente atm det un
microclimat nefav inconfortabil prin mari pierderi de caldura.
Umezeala calda sau rece atunci cand este mare intretine asa-zisi aerosoli icrobieni cu o
putere de diseminare si penetrare mare, puterea fiind superioara aerosolilor uscati pt dif
maladii contagioase in primul rand pt gripa.
Ploaia si zapada spala si purifica atm poluata chimic sau microbian insa polueaza
astfel solul si antreneaza agentii infectiosi in stratul de apa subterana, in izvoare sau in puturi.
Ploaia si zapada pot det la pacientii sensibili anumite stari psihice inconfortabile, totusi
cu toate acestea zapada este si un factor estetico-peisagistic tonifiant in special pt sistemul
nervos dar si pt sistemul muscular.
Presiunea atm: devine un factor de stres fiziologic doar in cazul alt ridicate atunci cand
efectul sau se combina cu efectul altor parametrii meteo de temp scazuta sau umezeala
ridicata, generand boala de alt num si raul de munte.
Aceasta stare meteoro-patologica cuprinde un ansamblu de reactii fiziologice induse
ca urmare a expunerii intr-un med hipobaric caract atm marilor inaltimi. Intensitatea acestora
este det de niv hipoxiei ceea ce repr insuficienta respiratorie de oxigen care variaza in functie
de val presiunii partiale a oxigenului din aerul aflat in imediata apropiere a posesorului care
isi modif toate calitatile pe masura scaderii alt respectiv a cresterii presiunii atm.
Astfel in conditiile hipoxiliei progresive de alt componentele sistemului nervos
genereaza primee simptome de disfunctionalitate fiziologica ce afecteaza treptat in final
echilibrul functonal al intregului organism. In acest sens sa constatat faptul ca la alt medii de
2000 m, sstemul nervos central se gaseste intr-o stare de hiperexcitabilitate atat in timpul zilei
cat si in timpul noptii. Aceasta se dat cresterii pragului de hiperexcitabilitate a simturilor
cutanate care amplifica gradul de sensibilitate la nic tuturor organelor.
La alt mai mari de 2000 m, aceasta stare de hiperexcitabilitate nervoasa se atenueaza
teptat pt ca la alt cuprinse intre 4000 si 6000 m sa isi inverseze manifestarile transformandu-se
intr-o stare de hipoexcitabilitate atata somatica cat si vegetativa caract prin cresterea cronaxiei
oculare ceea ce rep timpul de reactie al ochiului uman necesar adaptarii la lumina sau
intuneric.
Deasemenea se mai caract si prin diminuarea campului vizual stereoscopic, anularea
sensibilitati cutanate la presiune, disparitia simtului gustativ si atenuarea functiilor audtve si
vestibulare ca urmare a modif biochimice (scaderi glucozei) produse la niv creierului.
La alt de peste 6000 m organismul uman incepe sa manifeste primele semne clinice de
intoleranta toxica. Mai intai apar modif deosebite ale starii psihice manifestate prin euforie,
veselie, explozii emotionale de ras si de plans insubordonare, aparitia halucinatiilor si ideilor
fixe ce pot duce chiar si la agresivitate comportamentala.
De aceasta alt argumentarea devine greoaie iar adaptarea la noi situatii se face
incomplet si tarziu. Deasemenea deplasarea devine greoaie ca urmare a slabei oxigenari a
sangelui care ajunge la niv muscular. Pe acest fond neuromotor apar si manifest de tip astenic
repr prin oboseala mintala, scaderea capacitatii de memorare, diminuarea pragului perceptiei
senzoriale care in final degenereaza intr-o stare de stupoare, de letargie, de paralizie iar daca
nu se administreaza arificial oxigen se poate ajunge la coma sau la moarte.
La niv aparatului respirator efectul hipoxiliei dat cresterii alt a presiunii partiale a
oxigenului se combina cu coeficientul respirator dat modif proportiei de amestec a gazelor din
compozitia aerului inspirat ca urmare a scaderii alt a presiunii atm.
Din aceasta cauza la inceput se declanseaza asa-zisul mecanism de restructurare a
functiei respiratorii, mecanism caracterizat prin modif amplitudinii si frecventei respiratiei iar
apoi prin accentuarea hipoxiei se activeaza mecanismele de reglare a respiratiei care modif
procesele de difuziune si transport a gazelor la niv celular.

Hiperventilatia este caract prin cresterea debitului respirator dintr-o anumita unitate de
timp ce apare ca o reactie reflexa asociata fregvent cu hiperexcitabilitatea nervoasa de la mare
alt. Ea se declanseaza dupa un interval de 1 pana la 2 ore la alt cuprinse intre 0 si 2000 m in
cateva min intre 2500 si 3000 m si aproape instantaneu la alt mai mari de 5000 m iar odata
instalata ea se accentueaza rapid pana cand ajunge sa se stabilizeze la un niv max ce caract
starea de aclimatizare hipoxica a respiratiei.
Amplificarea hiperventilatiei det totodata si reducerea corespunzatoare a capacitatii
vitale care se diminueaza in medie 4 pana la 7 procente la alt cuprinse intre1500 si 2000 m cu
10 pana la 15% la alt 2400 si 4000m si intre 20 si 25% la peste 6000-7000m.
Hipocapnia de alt repr un proces fiziologic derivat hipoxiei ce se dat scaderii presiunii
partiale a dioxidului de carbon din sange in vederea limitarii efectelor hiperventilatiie care
astfel ar det eliminarea in exces a bioxidulu de cardon din sange afectand grav coeficientul
schimbului gazos al org uman. Ca urmare a modif gazoasa impusa de hipocapnia de alt in
mediul sanguin se prod o srrie de reactii compensatorii menite sa imbunatateasca nivelul de
aprovizionare cu oxigen a tesuturilor vitale.
Astfel in faza reactiei impediate prin mobilizarea sangelui restant din organele
rezervoare (splina) se constata o usoara intensificare a productiei de hematii noi care la randul
sau det si cresterea nr de leucocite provocand prelungirea timpului de coagulare a sangelui a
catui efect patogen se manifesta prin tendinta aparitiei starii septice in orice rana deschisa. Din
acest motiv pop indiana din muntii anzi prez o rata ridicata a infectiilor iar speranta de viata
este deosebit de mica fiind cuprinsa intre 40 si 50 de ani.
Hiperventilatia si hipocapnia det in mod inevitabil si deprecierea starii functionale a
aparatului cardio-vascular care actioneaza cu atat mai brusc cu cat ascensiunea este mai
rapida.
In primul stadiu scaderea oxigenului din sange det cresterea frecventei cardiace,
marimea vol siscolic respectiv a volumului de sange pompat de inima dar si cresterea
debitului cardiac precum si intensificarea tensiunii arteriale iar prin cumularea tuturor acestor
efecte det cresterea travaliului inimii.
In al doilea stadiu dat hiperexcitabilitatii cortcale de la alt mari sistemul cardiovascular
da semne de oboseala care det hipertrofierea cardiaca exprim prin cresterea dimensionala a
cordului drept. In acest sens studiile de patologie in special de cele cardiovasculare au aratat
faprtul ca mobilitatea de gen care caracterizeaza pop care locuiesc la amre alt atinge proportii
alarmante cum ar fi de pana la 2 la mie din totalul pop perubiene. In plus date fiind avengura
modif fiziologice indusa de scaderea presiunii atm la niv sistemului endocrin se va instala in
final o stare generala de inhibitie responsabila pt diminuarea activ glandei endocrine si a
glandei tiroide a secretiilor lactare dar si a fertilitatii ant ceea ce face ca populatiile care
traiesc la mari alt in muntii anzi sau himalaia sa inreg cele mai mari val ale mortalitatii
infantile, val acre ajung pana la 99 la mie in peru sau intre 120 si 150 la mie in state
predominant ontane (bolivia, nepal).
Aceste val deosebit de ridcate sunt puse pe seama deficientelor fiziologice dezvoltate
in timpul unui proces defectuos de dezvolt intrauterina si travaliu. Deasemenea efectul
presiunii atm se insumeaza si cu efectul concentratiei mari de radiatii uv.
Astfel odata cu alt pe fondul rarefierii aerului concentratia de uv este din ce in ce mai
mare cu efecte deosebite in special la niv celular. Astfel sunt incetinite pocesele metabolice
ceea ce explica printre altele talia mica a organismelor de la alt mari.
Curs 7
Regimul vantului si vanturile locale
Vantul reprezinta cel mai important element meteorologic vectorial

deosebit de variabil atat in timp cat si in spatiu, el fiind conditionat se


contrastul baric orizontal creeat in candrul circulatiei generale a
atmosferei.
Deplasarea curentilor de aer dintr-un loc in altul, respectiv regimul
vantului, este determinata in principal de dezvoltarea diferitelor sisteme
barice si in primul rand de activitatea centrilor de actiune barica.
Vantul se caracterizeaza prin doua elemente extrem de variabile atat in
timp si cat in spatiu :
1. directia din care bate vantul, apreciata dupa 16 sectoare ale
orizontului
2. intensitatea/viteza, reprezentand distanta parcursa de particulele de
aer intr-o anumita unitate de timp si exprimata in m/s
Observatiile meteorologice asupra directiei si vitezei vantului se
efectueaza la inaltimea standard de la 10m deasupra solului. In Romania
regimul vantului este determinat de particularitatile circulare a atmosferei
dar si de particularitatile suprafetei active si in special rolul barajului
orografic al Carpatilor care determina prin orientare si inaltime o circulatie
regionala si locala a aerului.
Pe teritoriul Romaniei, vitezele medii anuale ale vantului depasesc
urmatoarele praguri in :
- 8m/s, pe crestele cele mai inalte ale Carpatilor la peste 2000m
altitudine.
-

6-8m/s, in sectoarele montane cuprinse intre 1700-2000m altitudine

4-6m/s, intre 1400-1700m altitudine

in depresiuni si zonele deluroase, viteza se reduce treptat in raport


cu conditiile locale de adapostire aerodinamica

In zonele cu relief usor fragmentat cele mai mari viteze medii ale vantului
se inregistreaza in zona litorala si mai cu seama deasupra intinderii de apa
ale Marii Negre. In Delta Dunarii, pe litoralul Marii Negre, in zona mai inalta
a podisului din NV, in podisul Central Moldovenesc, dar si pe culoarele
intre acestea, viteza medie a vantului depaseste 4m/s. In cadrul Campiei
Romane, viteza medie a vantului depaseste 3m/s, in anumite sectoare din
Campia Olteniei si aproape in totalitate in extremitatea estica in Campia
Baraganului. Valori asemanatoare sunt specifice celei mai mari parti al
podisului Moldovei si al Dobrogei, extremitatile vestice ale Campiei de
Veste si sudul Banatului Campia Banatului si Dealurile Banatului. In
podisul Transilvaniei, exceptat partea mai inalta a podisului Tarnavelor,
valorile anuale a vitezei vantului sunt de 1-2m/s. Cele mai mic valori
>1m/s, se inregistreaza in depresiunile adapostite din cuprinsul
subcarpatilor (Getici). In toate unitatile mentionate exista si deosebiri
locale astfel pe formele concave ale reliefului valorile medii anuale ale
vitezei vantului pot fi mai mari decat cele specifice, in timp ce
convexitatile viteza vantului se poate reduce la sub 1m/s.
In Romania, cea mai mare frecventa o au vanturile care se inscriu in

primele 5 grade ale scarii Beaufort, insa in conditii deosebite (deplasarea


teritoriului, unor centre barice, trecerea unor sfere) se pot inregistra si
vanturi a caror viteza se pot inregistra si pe scara Beaufort. Astfel s-au
intalnit viteze maxime ale vantului care au depasit 55m/s in Moldova sau
40m/s in Dobrogea in ianuarie 1956, atunci cand in estul Romaniei s-a
inregistrat viscolul secolului. Pe culmile muntilor, viteza vantului poate
depasi frecvent 55m/s (Vf. Omu 60m/s) in special in timpul iernii.
Viteza vantului are mare importanta astfel are influenta asupra
temperaturii resimtita de corpul uman. Astfel s-a calculat ca un vant care
sufla constant cu numai 5m/s poate atenua temperatura aerului intr-o zi
de vara de la 30gC, la 22-23gC. In timpul iernii insa, este suficient ca
vantul sa sufle cu 2m/s pentru ca in loc de -3, -4 gC, temperatura sa fie
simtita ca -17,-18gC.
Gradul Beaufort
Denumirea
Pe uscat
Viteza (km/h)
vantului
0
Calm
Fumul se inalta
<1,6
vertical.Frunzele
nu se misca
1
Adiere
Fumul este purtat 1,6 4,8
de cant, dar
aceasta nu
actioneaza
girueta
2
Briza usoara
Se simte adierea 6,4 11,3
pe fata. Girueta
incepe sa se
orienteze.
Frunsele fosnesc
din cand in cand.
Pavilionul si
flamura incep sa
fluture usor
3
Briza moderata
Drapelele falfaie. 12,0 19,3
Frunzele se misca
continuu.
Granele incep sa
se clatine.
4
Vant moderat
Se ridica praful.
20,9 29,0
Ramurele se
misca vizibil.
Granele se
onduleaza.
Flamura se
intainde, land o
pozitie orizontala
5
Briza racoroasa
Arborii mici se
30,6 38,6
leagana. Varful
tuturor arborilor
se misca

10

11
12

Briza tare

Agita crengile
mari, sarmele de
telegraf suiera,
dificultati in
folosirea
umbrelei
Vant tare
Agita copacii in
intregime. Egreu
de inaintat
impotriva
vantului
Vant puternic
Rupe crengile din
copaci. Nu se
poate inainta
impotriva
vantului
Furtuna
Provoacausoare
puternica (vijelie) avarii ale
construciilor
(darama hornuri,
smulge olane)
Furtuna
Copacii sunt
puternica
scosi din
radacina. Au loc
avarii
considerabile ale
constructiilor
Furtuna violenta
Rar intalnita.
(tempesta)
Distrugeri pe
sacara larga
Uragan

40,2 49,9

51,5 61,1

62,8 74,0

75,6 86,9

88,5 101,4

103,0 120,7
>120,7

Vanturile periodice. Musonii


Cel mai important dintre acestia, este musonul indian. Se afla in afara
zonei dominata de prezenta alizeelor datorita continentului asiatic.
Contrastele termice si barice legate de marea intindere a uscatului Asiei,
creeaza premizele formarii unor dintre cele mai cunoscute vanturi ale
globului. Acestea sunt vanturi sezoniere, denumirea provenind din limba
araba de la cuvantul mausin cu semnificatia de anotimp. In timpul verii
partea centrala si sudica a Asiei se incalzeste excesiv, temperatura aerului
ajungand in foarte multe locuri la 50gC. Ca urmare a acestui fapt,
deasupra acestor regiuni, se va contura o vasta zona depresionala spre
care converb, masele de aer umed, dens si racoros de pe oceanele care
marginesc tarmurile sudice si s-e ale Asiei. In felul acesta se formeaza
musonul de vara. Vanturile musonice puternince strabat partea centrala si
nordica a Oceanului Indian aducand ploi bogate in India, Bangladej,
Birmania, tarile Peninsulei Inochina dar si partea arhipelagului indonezian.
Ploile musonice favorizeaza obtinerea a doua sau trei recolte pe an in

aceste regiuni in care traiesc aproape 2 miliarde de oameni ceea ce


reprezinta aproape 24% din populatia planetei. Insa in acelasi timp, de
musonii de vara se leaga si formarea ciclonilor tropicali care genereaza
mari calamitati in special inundatii. In semetrul rece al anului situatia
atmosferica sufera schimbari radicale fata de sezonul cald. In acest
semestru in partea centrala si nordica a Asiei, ia nastere un maxim
barometric ca urmare a presistentei a aerului rece, dens si uscat in timp ce
deasupra oceanelor limitrofe se vor forma o serie de arii depresionale.
Spre aceste depresiuni se vor indrepta si masele de aer rece de pe
continentul asiatic, dand nastere musonului de iarna. Pe cat de umed si
bogat in precipiatii este musonul de vara, pe atat de sarac in umezeala
este musonul de iarna. Astfel vreme de 6 luni, din octombrie aprilie,
seceta este principalul fenomen climatic din Asia de sud si s-v. Intensitatea
acestui muson este la fel de mare ca si acelui de vara schimband si el
directia alizeelor ceea ce duce la desfiintarea calmului ecuatorial. In felul
acesta, alizeul de n-v din emisfera nordica este impins spre sud trecand in
emisfera sudica iar alizeul de s-v din emisfera sudica este impins spre nord
trecand astfel in emisfera nordica. Musonii ecuatoriali.Influenta se resimte
pana in Madagascar, pe tarile Mozambicului si chiar in nordul Australiei. In
aceste regiuni, musonul de vara nu este uscat, doarece traversand
Oceanul Indian, se incarca cu foarte multa umezeala, aducand ploi bogate.
Principalele vanturi locale din Romania cu efect bioclimatic
- Brizele de mare (este un vant care se formeaza in zona litoralului, in
timpul zilei, datorita insolatiei foarte puternice drept pentru care
uscatul se incalzeste foarte mult. O parte din caldura acumulata se
degaja in aerul deasupra care devine mai usor ridicandu-se, locul
sau fiind luat de aerul de deasupra marii, mari rece si mai umed,
astfel apa se incalzeste mai greu. Se va forma astfel in timpul zilei
un circuit in altitudine dinspre uscat spre mare, iar la suprafata marii
si uscatului un asa-zis circuit de compensatie dintre mare spre uscat)
-

Brizele de uscat (se formeaza tot in zona litoralului, noaptea,


doarece tarmul se raceste iar apa ramane calda. In felul acesta,
apare un fenomen invers brizei de mare. Astfel apa radiaza o
cantitate de caldura primita in timpul zilei aerului de deasupra care
ridicandu-se se va indrepta spre litoral. La nivelul solului aerul mai
rece de deasupra uscatului se va deplasa spre mare inlocuindu-l pe
cel cald)

Briza de vale (este un vant care se formeaza la munte fiind favorizat


de incalzirea mai rapida a versantilor in timpul diminetii fata de vaile
si depresiunile montane. Versantii vor trimite aceasta caldura aerului
din imediata vecinatate care incalzindu-se va deveni mai usor, se va
ridica, locul lui fiind luat de aerul rece din vale. Miscarea ascendenta
a aerului, favorizeaza norilor cumuliformi care genereaza asa
numitele precipitatii orografice)

Briza de munte ( se formeaza tot in cadrul zonelor montane in timpul


noptii atunci cand aerul racit prin radiatie de catre versanti mai greu
si mai dens, se va scurge gravitational spre vai, locul lui fiind luat de
aerul din atmosfera libera. Va aparea astfel o miscare descendenta a
aerului dinspre munti spre vai. Brizele de vale si de munte, prin
actiunea lor, aduc o mare contributie la atenuarea contrastelor
termice, micsorand astfel apli. termice zilnice)

Feonul (vant a carui actiune se poate observa pe versantii nordici, ai


Carpatilor Meridionale, pe cei estici si sud-estici ai Carpatilor
Orientali dar si pe versantii exteriori ai Carpatilor de Curbura. Acest
vant se formeaza atunci cand o masa de aer trece pe deasupra
muntilor sub influenta gradientului baric format cu ocazia deplasarii
unui ciclon. Pe versantii expusi vantului in cazul Masivului Fagaras pe
versantii sudici, aerul in miscarea sa ascendenta, se mareste pana in
momentul in care ajunge la altitudinea in care declaseaza
condensarea. Drept urmare se vor forma norii si vor cadea
precipitatiile ce vor duce la miscorarea umezelii aerului. Trecand in
partea opusa a Masivului Fagaras, aerul va avea o miscare
descendenta, se va incalzi, va dispersa sistemul norors si in
consecinta nebulozitatea de va diminua iar precipitatiile vor inceta.
In Fagaras se formeaza cel mai reprezentativ feon din tara, numit de
localnici cantul mare sau mancatorul de zapada. Este un vant relativ
puternic cu o intensitate de peste 10m/s ce poate sa bata zile in sir,
in orice anotimp, insa intensitatea cea mai mare se inregistreaza
primavara)

Crivatul

Nemirul (vant local, care apare in depresiunea Brasovului, fiind un


vant catabatic la fel ca si bora. Aerul rece al crivatului acumulat in
partea estica a Carpatilor Orientali, patrunde in vaile si trecatorile
muntilor varsandu-se gravitational in depresiunea Brasovului sub
forma unui vant rece cu o viteza medie de deplasare cuprinsa intre
10-20m/s)

Alte vanturi locale cu o influenta bioclimatica mai mica sunt in Crisana,


Banat si Oltenia. Austrul/saracila. Acesta este un vant uscat cu directie
sud vestica fiind aducator de seceta. In sudul Banatului este cosava,
care sufla dinspre est si sud est cu 25-30km/h. In partile sudice ale
Munteniei in timpul verii sufla baltaretul, cald si umed, prielnic pentru
agricultura, aducator de precipitatii si umezeala mai mare.
Regiunilor montane le sunt caracteristice o serie de vanturi locale
specifice unor anumite masive. Oradeanul, sufla pe versantii vestici ai
muntilor Apuseni dinspre vest si nord vest. Fagarasul, sufla in Bugeci si
muntii Ciucas dinspre vest. Pe versantii transivlaneni ai Carpatilor

Orientali, sufla dinspre vest ardeleanul. In timp ce in partile sudice


apare munteanul. Si in tara Oltului, apare o serie de vanturi cu specific
local, sadeanul dinspre vest, mureseanul dinsre nord si guranul dinspre
sud.
Hidrometeori de risc si fenomene meteo speciale cu impact bioclimatic.
Trasnetul, tunetul si fulgerul, care insotesc furtunile, isi gasesc
explicatia stiintifica in existenta electricitatii in atmosfera. Transetul
este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atmosfera
terestra fie intre doi nori fie in nor si pamant. Norii de furtuna se incarca
in parte lor inferioara in special cu sarcina negativa iar aceasta incarca
prin influenta suprafetei pamantului cu sarcina pozitiva. Cand norul se
deplaseaza, zona de sarcina pozitiva de pe pamant il poate urmari ca o
umbra. In felul acesta norul si pamantul pot fi considerati armaturile
unui condensator in care tensiunea electrica atinge valori de ordinul
zecilor sau chiar sutelor de milioane de volti. Daca tensiunea dintre doi
nori sau intre nori si pamant devine suficient de mare, apare o
descarcare electrica suficient de puternica cunoscuta sub numele de
trasnet. Exita mai multe tipuri de trasnete, cele mai intalnite fiind
trasnetul liniar, superficial si globural. Tunetul este produs de aerul
incalzit pana la aproximativ 30.000 gC, atunci cand este traversat de
fulger. Fenomenul luminos care insoteste trasnetul, poarta numele de
fulger, iar fenomenul acustic, poarta numele de tunet. Lungimile pe
care le pot atinge scanteile sunt de la cateva sunt de metrii si cativa
km. Diametrul scanteilor este de la mai putin de 1cm si 20 cm, in timp
ce fulgerul apoate avea si 1-3km. In majoritatea cazurilor, scanteia
trasnetului la inceput foarte mica, incepe in dreptul norilor sa se
alungeasca in directia pamantului, aceasta fiind o descarcare
preliminara care creeaza in aer un asa-zis canal conductor si care se
deplaseaza spre pamant circa 50m cu o viteza ce poate ajunge pana la
50.000 km/s. Dupa un timp foarte scurt de la disparitia primei
descarcari, apare o alta descarcare preliminara care se apropie si mai
mult de pamant si care se intrerupe din nou. Uneori au loc zeci de
descarcari preliminare. Dupa ce descarcarea preliminara ajunge la
nivelul pamantului, sau la un obiect aflat in legatura cu pamantul,
apare o luminozitate foarte puternica a canalului parcurs de scanteie,
mai intai in dreptul pamantului iar apoi din ce ince mai sus spre nori. Un
fulger obisnui are intensitatea medie a curentului cuprinsa intre 1020kamperi si teinsiunea electrica cuprinsa intre 30 si 200 MW. In
calanul trasnetului, aerul este complet ionizat, substanta fiind aici sub
forma de plasma. Datorita degajarii unei cantitati mari de energie, intrun interval foarte scurt, in canalul subtire de plasma are loc un salt
brusc al presiunii care produce unde de soc acustica numita tunet.
Fenomenul luminos care insoteste descarcarea electrica poarta numele
de fulger. Spectaculoase sunt fulgere globurale de diverse forme si
diametre cuprinse intre cativa decimetrii si cateva zeci de metri care se
deplaseaza in aer cu viteze relativ mici asezandu-se pe diferite obiecte.
Acesti hidrometeori prezinta un grad ridicat de periculozitate intru-cat
pot lua prin surprindere diferite activitati ale oamenilor inclusiv
activitatilor de ordin turistic. In Romania, harta hizokeraunica reflecta
patru tipuri de zone orajoase :

zona A (cea mai periculoasa), cu o frecventa de peste 15 zile


orajoase pe an, in vest, centru dar si cea mai mare parte a unitatilor
montane din Carpatii Occidentali si Carpatii Meridionali.

Zona B, 40-50 zile orajoase pe an in care se incadreaza cele mai


multe masive din Carpatii Orientali si subcarpati.

Zona C, estul si sud estul, cu precadere Baraganul si Dobrogea, 3040 zile orajoase pe an

Zona D, mai putin de 30 zile orajoase pe an, in care intra Delta


Dunarii, zona litorala a Dobrogei si cea mai mare parte a sectorului
central al Campiei Romane.

Paraziti atmosferici
O consecinta a descarcarii electrice din norii orajosi, este producere asazisilor paraziti atmosferici, care fac imposibile auditile radiofonice. Parazitii
atmosferici fiind o urmare a descarcarii electrice din norii orajosi, receptia
lor poate da indicatii asupra distributiei in spatiu si timp a tuturor
fenomenelor orajoase. Cu aparate sensibile de radio-receptie, se pot
semnala cateva mii de paraziti pe minut, unii dintre ei proveniti din focare
situate la cateva mii de km distanta, ceea ce inseamna ca in medie pe
intreaga suprafata a globului se produc in acelasi timp aproximativ 100 de
fulgere/s. Cele mai multe se inregistreaza in zona tropicala, in perimetrul
ecuatorial, la care se adauga sectorul temperat continental de campie din
centrul Americii de Nord, centrul Asiei dar si parte centrala si de este a
continentului Europa.
Curs 8
Relatia dintre clima si turism pe teritoriul romaniei
Resursele climatice si bioclimatice au o importanta deosebita in dezvoltarea turismului
pe teritorul romaniei deoarece petrecerea timpului liber in anumite regiuni poate avea un efect
pozitiv in sensul ca elem climatice au rolul de a odihni organismul stimulandu-l si
fortificandu-l insa cu toate acestea pot aparea si efecte negative asupra starii de sanatate a
oamenilor mai ales in cazul manifestarii extreme a factorilor climatici.
In felul acesta cunoasterea resurselor climatice si bioclimatice poate determina
valorificarea lor doar in scop pozitiv, poate determina dezvoltarea turismului de agrement, de
recreere sau de odihna avand efecte benefice.
Turismul a devenit in ultimul timp o preocupare din ce in ce mai importanta drept
urmare cunoasterea resurselor climatice va det ca petrecerea timpului liber sa aiba intradevar
efecte pozitive asupra organismului uman.
In asamblu dezvoltarea statiunilor tur din romania atat cele din reg joase dar si cele din
reg deluroase de podis sau montane. S-au bazat tot mai mult pe cunoasterea si studierea
amanuntita atat a resurselor climatice cat si a celor bioclimatice. O parte a factorilor naturali
de mediu a fost studiata de-a lungul timpului in dif lucrari de specialitate prima de acest gen
aparand in anul 1906 lucrarea apele minerale si statiunile climatice din ro scrisa de
specialistul alexandru tudorii.

.....
In aceste carti de specialitate este tratata amanuntit influenta elem meteo si
climatologice asupra org uman si implicit asupra desfasurarii activ turistice. De referina in
acest sens sunt cartile scrise de nicolae topor in special meteorologie tur sau ioan stanicescu
care a scris meteorologie si drumetie.
Resursele bioclimatice au fost studiate mai putin la niv teritoriului romaniei pt anumite
regiuni cu potential turistic ridicat sau pt anumite statiuni turistice axistand totusi date
generale cu privire la potentialul climatic de ansamblu.
Au fost publicate deasemenea si alte carti sau harti de specialitate (harta climato-tur a
republicii populare romane in revista studia universitas de catre ioan farcas, cartea statiuni
balneare si climatice din romania sub semnatura lui corneliu stefanescu).
Cea mai noua si cea mai ampla lucrare de acest gen o repr atlasul bioclimatic al
romaniei aparut in anul 2008 sub semnatura climatologilor. Aceasta este prima lucrare de
profil din literatura de specialitate din romania, autorii contribuind la implementarea unor noi
metode de studiu in climatologia romaneasca.
Atlasul bioclimatic al ro cuprinde in total 152 de harti care repr repartitia spatiala a 10
indici bioclimatici dintre care cei mai repr pt teritoriul ro sunt: temperatura echivalent
efectiva, indicele termohidrometric, indicele de disconfort, indicele de caldura dar si indicele
de stress.
Principali factori care conditioneaza in cea mai mare masura reatia dintre clima si
turism sunt in principal:
1. factorii energetici sau radiativi. Din cuprinsul acestora radiatia solara directa constituie
principala componenta energetica spatiala a bilantului radiativ dar si sursa pincipala de
caldura pt supraf terestra.
2. factiorii fizico-geo sau supraf activa subiacenta. Supraf prin diferentierile impuse de
relief, hidrografie, vegetatie si soluri introduce o mare diversitate de topoclimate care
isi aduc aportul in variatia locala a tuturor elem climatice.
3. factorii dinamici sau circulatia generala a atm. Circulatia gen a atm ia nastere sub
influenta bilantului radiativ neomogen astfel ca ea implica deplasari ale maselor de aer
pe distante f mari, sub influenta directa a nucleelor barice permanente. Deasemenea ea
sufera si modificari det de neomogenitatea reliefului de repartitia diferita a
suprafetelor de uscat si apa sau de miscarea de rotatie.
4. temperatura aerului. Aceasta ocupa un loc deosebit de imp in cadrul parametrilor
climatici care infl tur, evolutia sa fiind legata de regimul rdiatiei solare. Aceasta intra
in calcul in special in cazul manifestarii excesive deoarece poate avea efecte negative
asupra activ tur.
5. umezeala aerului. Aceasta repr cantitatea de vapori de apa din atm ea fiind influentata
de circulatia maselor de aer dar si de caract locale ale supraf active. De regula
umezeala relativa creste in apropierea unor bazine de apa si in paduri deoarce acestea
sunt surse de evaporatie sau evapotranspiratie.
6. nebulozitatea sau gradul de acoperire al cerului cu nori. Aceasta este legata strans de
durata de stralucire a soarelui fiind elem climatice cu impactul cel mai mare asupra tur
heliomarin.
7. Durata de stalucire a soarelui dpdv al sumelor medii anuale inreg val cele mai mari in
reg litorala a marii negre si in delta dunarii si val cele mai mici pe culmile montane
inalte si in depr intramontane inalte dat obstacoleleo ce limiteaza orizontul dar si dat
frecventei mai mari a fenomenului de cetaa dar si a nebulozitatii stratiforme.
8. pp atm. Acestea sunt o consecinta directa a nebulozitatii. Daca pp sunt lichide ele pot
repr un parametru climatic restrictiv in desfasurarea activ tur deoarece det ...... repr in
acelasi timp si un factor de stres pe plan psihologic. In schimb daca pp cad sub forma

de zapada acestea au un efect pozitiv asupra starii de bine a turistului deoarece poate
det practicarea dif tipuri de sporturi de iarna. De altfel zapada si acumularea ei sub
forma de strat de zapada mai mare de 64 de zile la rand sunt indispensabile practicarii
sporturilor de iarna la marea maj a statiunilor climaterice montane din romania.
Alti factori repr cu impact asupra relatiei dintre clima si tur pe terit romaniei insa cu o infl
mult mai mica sunt: presiunea atm dar si vantul atat dpdv al drectiei cat mai ales dpdv al
intensitatii. Acesti doi factori infl cu precadere pers varstnice meteosensibile.
Statiunile balneoclimaterice din romania
Sunt impartite in mai multe categorii in functie de urmat criterii:
1. in functie de profilul functional pot fi separate 3 mari tipuri de statiuni:
a. statiuni balneare (nicolina iasi, satu mare sau timisoara)
b. statiuni climatice (paltinis, poiana brasov, stana de vale, sinaia, busteni, breaza)
c. statiuni balneoclimatice (vatra dornei, baile herculane, baile felix, geoagiu-bai,
borsec, baile tusnad, moneasa, buzias, slanic moldova)
2. dupa data aparitiei:
a. statiuni aparute in perioada romana (baile herculane, calan, geogiu-bai)
b. statiuni aparute in perioada imp habsburgic (borsec, sovata, vatra dornei)
c. statiuni aparute in principatele romane (slanic moldova, baile olanesti,
baltatesti)
d. statiuni aparute in vechiul regat (mamaia, govora)
e. statiuni aparute in perioada interbelica (sinaia, poiana brasov, paltinis)
f. statiuni mai noi, apartinatoare ale clasei muncitoare (ranca, amara, eforiesaturn)
3. dupa profilul terapetic:
a. statiuni care trateaza afectiunile cardiovasculare: vatra dornei, covasna, buzias,
bale tusnad
b. afectiuni reumatismale: baile felix, baile herculane, mamaia, breaza sau amara
c. afectiuni respiratorii: slanic moldova, slanic prahova, govora
d. afectiuni digestive: sangiorz bai, calimanesti, caciulata
e. afectiuni ginecologice: sovata
f. afectiuni ale sitemului nervos: sinaia, geoagiu-bai, paltinis.
4. dupa asezarea geografica:
a. statiuni de tip aureola mofetica care valorifica apele minerale dar si mofetele
specifice regiunii. Astfel de statiuni sunt intalnite pe rama interna a carpatilor
orientali incepand de la vicsat bai si pana la tusnad covasna.
b. Statiuni localizate in subcarpati acestea val cond bioclimatice excelente dar si
apele minerale
c. Sttiuni situate pe rama extrna a dct: lacuri saline, apele minerale
d. Carpatii occidentali si vestul tarii care valorifica apele termale si minerale
e. Regiunea montana inalta: ionizare, calitate ridicata a aerului, UV
f. Baragan si dealurile moldovei: lacurile de crov, bioclimatul solicitant
g. Litoralul: bioclimatul solicitant, aerosolii marini, salinitatea marina.
Vatra dornei Este localizata in depr dornelor se afla la 800 m alt la confluenta dornei
cu bistrita la aprox 110 km de suceava.Principalele date ref la dezvolt statiuniii sunt anul 1806
unde se fac primele analize asupra apelor minerale, 1808 primele instalatii balneare, 1812
imbutelierea apelor minerale, 1845-1918
Borsec: este o statiune localizata in depr borsec la 860-880 m alt, valea vinului, 3000
loc. 1594 prima atestare a prezentei izvoarelor minerale, 1767 devine una dintre cele mai

cunosute statiuni di cadrul imp habsburgic, 1805 exploatarea apelor izvoarelor 1884 statie
imbuteliere, 1889 exploatare de turba.
Baile tusnad este localizata in defileul oltului la polele masivului ciomatu mare la 650
m alt, la 32 km de miercurea ciuc. Sec XIX statiune de odihna si tratament, 1860 folosirea
apelor minerale in scop terapeutic, sec XX dezvoltarea statiunii in conexiune cu valorificarea
altor obiective turistice.
Covasna: se depr trei scaune, 550-600 m alt, poalele vestice ale muntilor vrancei. 1584
denumirea de covasna, 1889 exploatara apelor termale, 1891 imbutelierea apelor minerale,
1960 spitalul de cardiologie 40 ha de mofete
Slanic moldova: polele de se ale muntilor nemira, 530 m alt, 80 km bacau. 1800
descoperirea primului izvor de apa minerala, 1820 utilizarea apelor minerale in scop
terapeutic, 1832 primele analize ale apelor minerale, 1877 primele instalatii balneare, 18701900 medalii de aur si argint la expozitiile internationale de profil.