Basmul Povestea lui Harap - Alb de I.

Creanga
a. Date
- Convorbiri literare, 1877, dupa ce a fost citit la Junimea
b. Tema si viziunea despre lume
- Tema: lupta dintre bine si rau, urmand tiparul initierii fiului de crai
- Viziunea: optimista (binele invinge) si fabuloasa (G. Calinescu: basmul e o
oglindire a lumii in moduri fabuloase)
c. Structura
a. Compozitie
- Clisee compozitionale: formule initiale (amu cica era odata antiteza ce sugereaza
atemporalitatea + incertitudine naratoriala, intrarea in fictiune), mediane (D-zeu sa
ne tie ca cuvantul din poveste inainte mult mai este X 7, marcand etapele devenirii
eroului) si finale (S-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa, s-am incalecat
pe-o capsuna si v-am spus o mare si gogonata minciuna iesirea din fictiune, din
ireal)
b. Repere spatio temporale
- Atemporalitate (era odata illo tempore)
- Spatiu ireal, toposuri marcate prin Genitiv (imparatia craiului, a lui Verde imparat,
Rosu imparat, gradina ursului, padurea cerbului)
c. Actiunea pe structura tiparului narativ al basmului
E echilibru initial
I dezechilibru
D A actiunea reparatorie
PC refacerea echilibrului initial
D rasplatirea eroului
d. Naratorul si perspectiva narativa
- Omniscient, in ciuda unor interventii conventionale naratoriale: Ce-mi pasa mie, eu
sunt dator sa spun povestea si voi sa ma ascultati mentin permanent contactul cu
cititorul
e. Personajele
- Eroul si calitati si defecte (fata de basmul popular) va primi statut de sluga
(subordonare fata de cel ce il va initia) pentru a-si recapata statutul de crai
- 3 etape: neinitiat, dar unic, fara nume (este), sluga a spanului, in proces de initiere,
primeste nume de neofit, Harap Alb (face), initiat, redevine fiu de crai si imparat
(devine)
- Celelalte personaje = umanizate: Imparatul Ros tata posesiv, fiica lui femeie
intuitiva, uriasii autentici tarani humulesteni (Zoe Dumitrescu - Busulenga)
d. Semnificatii si concluzii
- Viata instruieste si educa, iar omul nu se maturizeaza pe deplin decat dupa ce
cunoaste necazul (prin probe)
- Caznele il invata suferinta si ii desavarsesc cunoasterea
- Aparentele sunt inselatoare (sub grotesc, uriasii = sufletisti)

Nuvela psihologica Moara cu noroc de I. Slavici

a. Date
Vol. Nuvele din popor, 1885
Tradusa in germana de Mite Kremnitz
b. Tema si viziunea despre lume
Tema: banul si dezumanizarea declansata de acesta
Viziunea: realista, surprinzand veridic lumea transilvaneana si moravurile epocii
c. Structura
i. Compozitie
Prolog si epilog = vorbele batranei (avertisment si concluzie asupra
destinului) structura simetrica
ii. Repere spatio temporale
- sec XIX (de natura religioasa: Sf Gheorghe, Sf Dumitru, Pastele)
- satul transilvanean (campia Aradului, Ineu, Oradea Mare)
iii. Actiunea
La inceput Ghita=cizmar harnic, arendeaza carciuma de la Moara cu
noroc
Lica Samadaul influenta malefica instrainarea lui Ghita fata de
familie (o impinge pe Ana in bratele lui Lica); il tradeaza pe Lica pana la
urma (lui Pintea)
La final o ucide pe Ana, e ucis de Raut, Lica porunceste incendierea
carciumii, apoi fuge de Pintea si se sinucide, dand cu capul de un copac
trasnit; batrana si copiii supravietuiesc
iv. Naratorul si perspectiva narativa
- Omniscient, heterodiegetica
v. Personajele
Ghita (ipostaze) cizmar sarac, dar onest, carciumar prosper, harnic,
comunicativ, complice al lui Lica (supus, slab, vanitos),aliat al lui Pintea
(razbunator, viclean, fatalist, dezorientat) moartea sa = pedeapsa de la
divinitate
Lica erou malefic, statut superior, impune reguli, e puternic, dominator,
caracter diabolic (Tu nu esti om, Lica, ci diavol!)
d. Semnificatii si concluzii
- Destinul tragic
- Efectele dezastruoase ale goanei dupa bani asupra fiintei umane
- Slavici = scriitor moralist

Povestirea Hanu Ancutei de M. Sadoveanu

a. Date
Per. Interbelica
Rev. Viata Romaneasca
b. Tema si viziunea despre lume
Tema: in ansamblu, conditia sociala, in povestiri, teme diverse (dreptatea, iubirea
interzisa , solomonia etc)
Viziunea: arhaica si mitica
c. Structura
vi. Compozitie
9 povestiri
Tehnica povestirii in rama (O mie si una de nopti, Decameronul,
Heptameronul, Povestirile din Canterburry, Serile in catunul de langa Dikanka)
vii. Repere spatio temporale
Heterodiegetice (intr-o toamna aurie, la Hanu Ancutei)
Diegetice (pe Valea Moldovei, la curtea lui Voda Sturza etc - trecut)
viii. Actiunea
Intamplari senzationale
ix. Naratorul si perspectiva narativa
Homodiegetica, subiectiva
Crearea atmosferei (captatio benevolentiae)
x. Personajele
Narator, martor, colportor etc
d. Semnificatii si concluzii
Povestirile sunt construite pe principiul SIMETRIEI: se deschid cu prezentarea
cadrului (RAMA), continua cu nararea intamplarii, iar finalul revine la cadrul initial

Romanul obiectiv Ion de L. Rebreanu

-

a. Date
Per. Interbelica
Ed. Viata Romaneasca, 1920
b. Tema si viziunea despre lume
Tema: dragostea taranului de pamant recastigarea demnitatii in comunitate
Viziunea: realista lumea satului ardelean surprinsa cu fidelitate in scene precum:
hora (stratificarea sociala), disputele intre Ion Vasile Baciu (rivalitate)
c. Structura
xi. Compozitie
Structura ciclica, corp sferoid, simetrica: DRUMUL
Doua parti: Glasul pamantului (plan material) si Glasul iubirii (plan sentimental)

xii. Repere spatio temporale

Topografice si etnografice Cismeaua Mortului, Rapele Dracului, crucea stramba cu
Hristosul spalacit anticipeaza DRAMELE DRUMUL =simbol al destinului
xiii. Actiunea
Conflictul central = lupta pentru pamant respect in societate
Drama lui Ion = a taranului sarac, obligat sa aleaga intre iubirea pentru Florica si
averea Anei
Conflictul : exterior (Ion Vasile Baciu); interior (glasul pamantului glasul iubirii)
xiv. Naratorul si perspectiva narativa
Omniscient, obiectiva, realista
xv. Personajele
Tipologice: taranul, intelectualul (preotul, invatatorul), hangiul etc
Ion (ipostaze): dragostea pentru pamant obsesie (o seduce pe Ana); dragostea
pentru Florica
Ana (ipostaze): fiica a lui V. Baciu, sotie a lui Ion (esec), mama
d. Semnificatii si concluzii
Pamantul = sursa de conflict intre tarani (Ion V. Baciu dezbinare si ura) si intre
intelectuali (Herdelea Belciug impacare)
Lume autentica, felii de viata

Romanul subiectiv Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de C. Petrescu

-

a. Date
Per. Interbelica
Jurnalul capitanului Andreescu fise, 10 ani, experienta personala de pe front
Sinceritate: Eu nu pot vorbi onest decat la persoana I (Noua structura si opera lui
Marcel Proust)
b. Tema si viziunea despre lume
Tema: drama intelectualului confruntat cu doua experiente esentiale: iubirea si
razboiul
Viziunea: subiectiva, unilaterala, prin ochelarii variabili ai personajului - narator
c. Structura
xvi. Compozitie
Doua parti ce descriu aventura cunoasterii, prin experiente limita: IUBIREA si
RAZBOIUL; liantul dintre ele = constiinta naratorului personaj, Stefan
Gheorghidiu, prin tehnica INTROSPECTIEI
xvii. Repere spatio temporale

acronie
Valea Prahovei, Odobesti, Piatra Craiului - realisti
xviii. Actiunea
Confesiunea (la inceput la popota, despre relatia cu sotia sa: anii de facultate, casnicia
fericita Orice iubire e ca un monodeism, voluntar la inceput, patologic pe urma)
Episodul mostenirii dezechilibru
Drama razboiului coplesitoare
In final despartirea civilizata
xix. Naratorul si perspectiva narativa
Subiectiva, homodiegetica : Cata luciditate, atata constiinta, cata constiinta, atata
pasiune si deci atata drama
xx. Personajele
Stefan Gheorghidiu intelectual lucid, obsedat de absolut in iubire, orgolios,
hipersensibil, reflexiv
Ela inconsistenta feminina, autosuficienta, copilaroasa, alintata, egoista, filtrata
intre adorare si condamnare
d. Semnificatii si concluzii
Roman confesiune, bazat pe introspectie

Romanul de tip balzacian Enigma Otiliei de G. Calinescu

-

a. Date
Per. Interbelica
1938, Ed. Nationala
Titlul dat de autor: Parintii Otiliei
b. Tema si viziunea despre lume
Tema: mostenirea in jurul averii batranului Costache Giurgiuveanu (clanul Tulea,
condus de Aglae, Stanica Ratiu, orfanii Felix si Otilia) si iubirea (Otilia Felix,
Otilia - Pascalopol)
Viziunea: omniscienta, realista o societate viciata de patima banului, plina de
parveniti (Stanica Ratiu, urmas al lui Pascalopol)
c. Structura
xxi. Compozitie
20 de capitole
Doua planuri narative: mostenirea lui C. Giurgiuveanu si destinul tanarului Felix
Sima, criza lui erotica si devenirea lui
xxii. Repere spatio temporale
Sunt redate prin tehnica detaliului : Intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909, cu
putin inainte de orele zece, Felix Sima soseste pe Strada Antim din Bucuresti

Exteriorul casei detalii arhitectonice

xxiii. Actiunea
In jurul averii, al lui Felix si al Otiliei
xxiv. Naratorul si perspectiva narativa
Omniscient, estet
Narator martor (Felix Sima)
xxv. Personajele
Otilia = eternul feminin (Voi, toti barbatii, sunteti, batrani si tineri, niste copii)
Felix = adolescentul ce devine barbat
Pascalopol = rafinatul
Mos Costache = avarul
Stanica Ratiu = parvenitul
Aglae = baba absoluta
Aurica = fata batrana (erotomana)
Simion Tulea = dementul (se crede si semneaza in documente oficiale Isus Christos)
Titi Tulea = cretinul, monomanul
d. Semnificatii si concluzii
Trasaturi balzaciene: cadrul detaliat din incipit si problema paternitatii (Pere Goriot,
Grandet)
Trasaturi de modernitate: Otilia pluriperspectivism, personaje caricaturale
Eroii construiti dupa modele existente credibilitate

Romanul postbelic Morometii de M. Preda

-

a. Date
Per. postbelica
Vol. I 1955, in epoca nefasta literaturii, denumita de Preda obsedantul deceniu
b. Tema si viziunea despre lume
Tema: familia si destramarea civilizatiei traditionale taranesti
Viziunea: omniscienta, realista
c. Structura
xxvi. Compozitie
Structura simetrica TIMPUL rabdator / nerabdator
3 parti: I 24 de ore din viata familiei Moromete; II evenimentele de dupa plecarea
lui Achim ; III secerisul si fuga fiilor la Bucuresti
xxvii. Repere spatio temporale
Realiste: 1937, trei luni (de la inceputul verii pana la sfarsitul toamnei); satul Silistea
Gumesti din Campia Dunarii
xxviii. Actiunea
Conflictul destramarea familiei Moromete
Scene esentiale: CINA (raporturile in familie, preconizarea plecarii fiilor celor mari),
FONCIIREA (disimularea, amanarea), POIANA LUI IOCAN (statutul social al lui

Moromete), TAIEREA SALCAMULUI (axis mundi caderea unei intregi lumi),

SECERISUL (aspect monografic)
xxix. Naratorul si perspectiva narativa
Omniscient
Personaj - reflector
xxx. Personajul
Ilie Moromete: drama contemplativitatii, profunzimea gandirii (Trei lucruri rezulta
din cele spuse de Tugurlan), structura de intelectual (problematizeaza),
disimularea, aspira la ordine (autoritatea paterna e o forma a acesteia), gandeste liber,
nu apeleaza la proverbe si zicatori, valoare de prototip (capul sculptat), are umor,
traieste intens in plan spiritual, echilibru interior (la care tinde)
d. Semnificatii si concluzii
Romanul creaza imaginea taranului filosof de tip realist