-Slovacia Cadrul natural :

o Pozitie geografica:
Slovacia se afl n Europa Central i are ca vecini : n Nord-Polonia ; n Nord-VestRepublica Ceh ; n Vest-Austria, iar n Sud-Ungaria. Slovacia este un stat de mrime
mijlocie i nu are ieire la mare.

o Relief:
Cele mai nalte vrfuri din partea nordic a Carpailor se afl n Tatra: punctul cel
mai nalt este Vrful Gerlachovka (2.663 metri altitudine). Relieful carstic este
prezent n petera Krasnohorska, unde se afl cea mai mare stalagmit de pe Terra.
n sud se ntinde cmpia fertil a celui mai mare fluviu ce strbate Slovacia Dunrea.

o Clima:
Slovacia se afl n zona de clim temperat-continental, unde anul are patru
anotimpuri. Dei nu are ieire la mare, clima rii este influenat de mrile
Adriatic, Baltic i de Marea Neagr, fa de care se afl la distane relativ mici. O
alt caracteristic interesant a climei din Slovacia o constituie temperaturile relativ
ridicate care se nregistreaz n mod sporadic iarna, cnd n zon apar fronturi de
aer tropical. Lunile cele mai calde sunt iulie i august, iar vara dureaz n jur de
aptezeci de zile. Cel mai frig e n ianuarie i n februarie. Zonele cele mai calde
sunt Cmpia Dunrii Mijlocii i Cmpia Slovaciei Orientale. Cele mai sczute
temperaturi se nregistreaz n zona vrfului Lomnick (Lomnick tt). Zilele
friguroase ncep cam la sfritul lui octombrie, iar pe vrfurile munilor din masivul
Tatra Mare frigul poate veni oricnd, nu exist o regul. Cea mai ridicat
temperatur a fost nregistrat pe teritoriul Slovaciei n anul 2007 la Urbanov, cnd
mercurul termometrelor a urcat pn la 40,3C.

o Ape:

n Slovacia reeaua hidrografic nu este aa bogat ca n restul rilor din Europa

Central. Principalele ruri sunt Nitra i Hron care sunt aflueni ai Dunrii, fluviu care
limiteaz Slovacia la sud.

o Vegetatia:
Slovacia e o ar cu multe frumusei naturale. Cea mai important form de relief i,
n acelai timp, simbolul Slovaciei, o reprezint munii Tatra Mic i Tatra Mare, care
fac parte din lanul muntos carpatic. Masivul Tatra Mare e cea mai vizitat regiune
turistic, bucurndu-se de o imens popularitate. Vrfurile nalte i vile vaste,
pdurile dese, praiele i izvoarele reci de munte alctuiesc aici un peisaj de o
frumusee unic.
n cadrul florei locale, un statut aparte l au speciile endemice rare, care cresc
numai n anumite zone, printre care straka tatransk (Delphinium oxysepalum)
sau macul de Tatra (Papaver tatricum). n muni Slovaciei cresc i adevrate fosile
vii, plante care nu au mai evoluat din era glaciar, cum ar fi zmbrul, precum i
slcii pitice i pristenior (Homogyne alpina).
Tatra, ca unul din elementele cele mai importante ale reliefului Slovaciei,
influeneaz i structura faunei locale. n muni triesc multe specii de animale rare,
aflate n permanen sub supravegherea specialitilor. n zonele cu altitudini de
pn la 1 550 de metri deasupra nivelului mrii, cele mai des ntlnite specii sunt
vulpile, cerbii , cprioarele i porcii mistrei. n anumite locuri triesc i uri, ri
sau, foarte rar, lupi. Dintre numeroasele specii de psri din aceste zone, cele mai
rare sunt barza neagr i acvila iptoare mic. La altitudini de peste 1 800 de metri
sunt capre negre i marmote, iar dintre psri, oimul cltor i acvila de munte. n
ape triesc pstrvi, n anumite zone i vidre.

Cadrul social:

o Populatie:
Dei n Slovacia forma de relief predominant este muntele, iar ntinderea redus,
populaia depete 5.300.000 de locuitori. Din punct de vedere al originaliti
populaia este alctuit din: peste 85% de slovaci, la care se adaug o pondere mai
nsemnat de peste 10% de maghiari.

o Religie:
Structura confesional, conform recensmntului din 2001, era urmtoarea:
* Biserica Romano-Catolic: 68,9%,
* Biserica Luteran CA: 6,9%,
* Biserica Greco-Catolic din Slovacia: 4,09%,
* Biserica Reformat: 2,04%,
* Biserica Ortodox din Slovacia: 0,94%.
12,9% din totalul locuitorilor s-au declarat fr confesiune, iar 2,99% nu au dorit si declare apartenena religioas.

o Capitala:
o Capitala:
Capitala de pe malul Dunrii - Bratislava cu o populaie de 410.000 de locuitori, este
port fluvial i centru industrial.

o Orase importante:
*Kosice -238.000 locuitori
*Zilina- 85.000 locuitori
*Presov -90.000 locuitori
*Nitra -92.000 locuitori

Cadrul economic:

o Agricultura:
Principalele produse cultivate sunt: cerealele ( gru, orz, porumb ), sfecla de zahr
i cartoful.
Creterea animalelor se bazeaza pe porcine ( 2.100.000 ), bovine
( 992.900 vite ) i ovine ( 411.400 oi ).

o Resursele:

Resursele naturale din subsol sunt extraciile de: cupru zinc, minereuri( anual se
exploateaz: 281 tone de crbune brun, 163 tone minereuri feroase,
134.000.000 tone de lignit ) i altele.
Resursa natural de suprafa este producia forestier. Producia de lemn a sczut
de la 5.200.000 m3 n 1991 la 3.900.000 m3 .

o Industria:
n Slovacia industria este puin dezvoltat, dar foarte diversificat. Cea mai axat
industrie este cea siderurgic, urmnd industria chimic i cea energetic. Industria
uoar este reprezentat prin industria textil i de nclminte. Bine reprezentat
este i industria alimentar prin producerea berii i a produselor lactate.

o Transporturi:
Transporturile sunt diversificate, dar influenate de masivele muntoase Cile ferate
se extind pe o lungime de 3.661 km dintre care 1.408 km electrificai. Drumurile
publice formeaza o reea de 17.685 km Transportul fluvial se realizeaza datorita
Dunrii, fluviu ce desparte Slovacia de Ungaria.
Transportul se defoara in procent de 73% prin cile ferate.

o Turismul:
Principalele atracii turistice din Slovacia sunt staiunile de iarn i de sporturi de
iarn - majoritatea aflate in munii Tatra.
In 1993 numrul turitilor strini a atins doar cifra de 1.067.739 de persoane
datorit cderii comunismului n 1989. Acum turismul slovac se afl n plin
revigorare iar numrul turitilor strini crete n fiecare an.

1. Bardejov
Centru de comert si mestesuguri in Evul Mediu, oras fortificat
Oras fortificat german, superb centru istoric, piata dreptunghiulara unde troneaza
Basilica St. Aegidius (sau St. Giles) si primaria, care acum e muzeul orasului, faimos
printre localnici pentru ca aici s-au intalnit Dan Quayle cu Vaclav Havel. In piata mai
sunt 2 clopote masive si o fantana. Pe jos e piatra cubica, in laterale bancute si
terase cu umbrele. Orasul e inconjurat de ziduri groase care se pot traversa pe
poduri masive.

2. Levoca

Istorie foarte veche, cel mai mare altar de lemn din lume
Centrul istoric este o zona larga incadrata de case din secolele 15-16 cu influente
mixte. In centru gasesti o biserica (cu o cupola si o mare pictura cu isus in interior),
catedrala St. James, primaria si The Cage of Shame unde erau bagate femeile care
comiteau adulter. Tot acolo gasesti un parculet simpatic. Orasul e foarte linistit si
placut pentru o plimbare de 2-3 ore.

3. Slovensky Raj
Rezervatie naturala, o multime de trasee prin padure, vai si albii de rau
Daca iti plac traseele medii prin munti si natura in general, cu siguranta o sa fii
incantat peste masura de Parcul National Slovensky Raj. Zona pe care am luat-o noi
la picior este langa campingul Podlesok si este intr-adevar impresionanta. Noi am
petrecut 11 ore intr-o zi numai pe trasee. Albii de rau, podeturi de lemn si scari
metalice cateodata verticale, patforme peste lacuri si vai, lanturi in stanca, padure
foarte verde si fluturi.

4. Cicmany
Satul cu case pictate
Poate pictate e mult spus, pentru ca e vorba de motive populare minimaliste, linii
albe, trasate pe peretii caselor de lemn inchis la culoare (dati cu ulei ars). E un sat
mic si linistit, perfect pentru o plimbare lejera. In centru e un mic muzeu si o terasa
cu mancare traditionala.

5. Bratislava
Centru vechi impresionant, superb seara tarziu, biserica albastra
Bratislava nu e mai sus in top pentru ca in excursia asta am fost mai inclinati catre
natura, catre locuri ascunse, mici, linistite. Dar Bratislava e plin de lucruri
interesante de vazut, cu un centru vechi impresionant de mare si variat: case si
castele impunatoare, stradute inguste, parcuri si statui, biserici si peste tot parti
ramase dintr-un mare zid de fortificatie.